Blog

  • Pielea ursului din padure sau ce succes are motiunea de cenzura a opozitiei

    De partea lor, social-democratii au anuntat ca vor veni si ei cu
    o oferta paralela, insa – o mai veche problema a partidului – ea nu
    va contine nume, ci doar principii si masuri pe care PSD le va lua
    atunci cand ar ajunge la guvernare. Doar ca PSD doreste sa
    maximizeze pe cat posibil momentul (fata de liderul PNL, care si-a
    anuntat guvernul in seara eliberarii lui Sorin Ovidiu Vintu) si va
    organiza o lansare cu pompa pe 16 octombrie a programului de
    guvernare paralel.

    Numai ca din calendarul anuntat de PSD rezulta ca motiunea de
    cenzura la adresa guvernului Boc va fi amanata cu o luna fata de
    termenul initial (jumatatea lui septembrie), timp in care se mai
    pot intampla multe. Opozitia spera, fireste, ca anuntatele miscari
    de protest ale diverselor sindicate – cele din ordinea publica au
    fost ultimele intrate in hora amenintarilor – se vor concretiza si
    vor atinge un nivel de unde sa puna o presiune suficienta pe acei
    parlamentari ai puterii care ar putea inclina balanta la vot.

    In acest timp, PDL a aratat ca a depasit perioada dificila de
    dupa remaniere si a reusit sa impuna in Parlament controversata
    lege a pensiilor, desi prevederile sale nu au fost intampinate
    chiar cu bratele deschise de colegii de guvernare de la UDMR si
    UNPR. Daca legea nu va fi invalidata de Curtea Constitutionala,
    guvernul condus de Emil Boc poate arata luna viitoare institutiilor
    financiare internationale ca a reusit sa indeplineasca una dintre
    cele mai sensibile cerinte din acordurile de finantare, avand sanse
    sa obtina astfel o noua transa de imprumut.

  • “Generatia Xpat: dati cate 350 de euro romanilor sa plece din tara”

    Inainte de orice, o poveste: luna noiembrie a anului 1965 nu a
    fost, pe continentul american, mai friguroasa decat de obicei, dar
    reteaua de alimentare ce pleca din hidrocentrala Niagara lucra la
    capacitate maxima – oamenii gateau, se incalzeau, citeau. In ziua
    de 9 noiembrie, la ora 5 dupa-amiaza, un releu de protectie –
    pentru nespecialisti un intrerupator electric care actioneaza in
    momentul in care este alimentat un electromagnet si care elimina
    pericolul supraincarcarii liniilor electrice – a declansat, scotand
    hidrocentrala Niagara din sistem. Sarcina a fost automat preluata
    de alte retele electrice, dar acestea, supraincarcate la randul
    lor, au cazut. Alte sase mari centrale electrice au fost
    deconectate si ele si ceea ce a urmat a fost prima mare pana de
    curent din istorie, care a afectat o suprafata importanta din
    sud-estul Canadei si din nord-estul Statelor Unite, inclusiv o mare
    parte din New York.

    30 de milioane de oameni si peste 200.000 de km patrati au ramas
    fara energie electrica in jur de 12 ore pentru ca un fleac de releu
    de cativa centi a declansat. Si, curios, nu a fost o defectiune: un
    electrician a setat releul sa declanseze astfel, grijuliu fiind cu
    echipamentele firmei la care lucra si cu siguranta clientilor. In
    New Yorkul ramas pe intuneric, ziarul NY Times scotea o editie de
    numai zece pagini, au avut loc doar cinci jafuri – un record pentru
    marele oras si pentru o astfel de situatie si, in cele din urma,
    s-au pus bazele unei legende urbane, a boom-ului “copiilor din pana
    de curent”.

    Sa-i lasam pe copii si sa ne intoarcem la releu, la elementul
    declansator: un fleac de utilaj, menit sa protejeze, manuit de un
    ins bine-intentionat, care a declansat problema.

    Ma intreb care va fi declansatorul pentru schimbarea Romaniei?
    Daca il identificam, atunci vom sti si momentul si poate vom intui
    si directia spre care ne indreptam.

    Schimbarea nu va fi indusa, sunt sigur, de sindicate si nici de
    miscari spontane de protest, cum a fost cea a cadrelor medicale de
    la spitalul din Braila. Nu va fi iscata nici de primele facturi la
    incalzire, care vor nemultumi, desigur, multi oraseni si care vor
    determina, poate, Ferentariul sa se revolte asa cum a mai facut-o
    cu ceva timp in urma. Dar, repet, nu mizez pe o schimbare
    economica/politica indusa de nemultumirea populara si oricum, aceea
    nu va fi schimbare, ci doar o cosmetizare.

    O schimbare este profunda si apare pe nesimtite si destul de
    repede. Pune in miscare mase mari de oameni, iar fenomenul
    capsunarilor este primul care imi vine in minte, pentru ca este
    singurul care a transformat satul romanesc. Acum ne aflam in fata
    urmatorului val migrationist, care nu ii afecteaza numai pe romani,
    ci si pe tinerii greci si americani: New York Times vorbeste de un
    studiu care indica ca sapte din zece tineri greci vor sa isi
    paraseasca tara, Bloomberg vorbeste despre tineri chinezi si
    indieni scoliti in SUA, bine pregatiti profesional, care se intorc
    acasa, iar alte relatari din presa vorbesc de plecari masive din
    micile orase din tihnitul Midwest american, acum prea tihnit, spre
    moarte.

    Retineti un numar: 34 de milioane de oameni. Este numarul celor
    care au ramas fara slujbe din cauza crizei. Numarul total al
    somerilor a ajuns, conform Organizatiei Internationale a Muncii, la
    valoarea record de 210 milioane. 34 de milioane, dintre care doua
    treimi in economii dezvoltate. 210 milioane. Sunt numerele pe care
    le invoca FMI, ipocrit, temandu-se de “explozii sociale” (Dominique
    Strauss-Kahn, 13 septembrie).

    Generatia Xpat suprapusa cu expansiunea BRIC va reloca nu numai
    serviciile, ci si centrii financiari ai planetei din City si de pe
    Wall Street catre Asia si America de Sud.

    De ce spun asta, cand economia Romaniei este in picaj si
    situatia nu pare a avea sorti de schimbare? Pai fie puteti privi in
    continuare la spectacolul jalnic care ne inconjoara, la scaderea
    salariilor si a consumului si la revolte sociale, sperand ca
    palmasii se vor revolta ca in decembrie 1989, fie veti incerca sa
    speculati generatia Xpat si expansiunea BRIC: relocare de afaceri,
    servicii, comert, materii prime, mana de lucru calificata,
    competente nefolosite, constructii.

    In lumea larga zece Romanii nu au de lucru; din cele zece
    Romanii, cinci sunt pe picior de plecare. Oamenii acestia pot fi
    transportati, hraniti, ajutati. E business, e globalizare, e noua
    economie.
    Franta a oferit 300 de euro pentru ca niste oameni sa plece. In
    replica, cea mai buna masura economica a Guvernului Boc ar fi sa
    ofere cate 350 – 500 de euro celor dispusi sa isi incerce norocul
    pe alte meleaguri.

  • De ce nu traim mai mult?

    Acum sa ne imaginam ca familia Popescu e de fapt bugetul
    sistemului de sanatate. Banii din sanatate sunt putini, Romania
    avand cea mai mica alocare bugetara din Uniunea Europeana, adica
    circa trei procente din PIB. Tot Romania are sute de mii de bolnavi
    cronic si doar o mica parte dintre ei au acces la tratament. Sunt
    de vina fondurile limitate care nu permit ca doctoriile sa ajunga
    pentru toata lumea. Totusi, desi fondurile sunt atat de reduse,
    consumul de originale (medicamente aflate sub protectia brevetului,
    deci mai scumpe) a ajuns la trei sferturi din cheltuielile cu
    medicamente, in valoare, in timp in alte tari genericele
    (medicamente iesite de sub patent, cu efect similar, mai ieftine,
    cu aceeasi substanta activa) sunt privite ca o prioritate pentru a
    economisi banii bugetului si a largi accesul pacientilor la
    tratament.

    Noul sistem de compensare propus de CNAS pentru listele de
    medicamente din programele nationale se vrea a fi simplu: unde
    exista numai medicament original se compenseaza integral valoarea
    acestuia, iar unde exista si originale si generice, se compenseaza
    cel mai ieftin generic. Modalitatea pe care o propune CNAS vine pe
    fondul diminuarii drastice a fondurilor colectate in fondul unic de
    asigurari, ce-i drept, cu o intarziere care a permis ani la rand
    risipa banilor din buget. Practic, dupa noile reguli, cheltuielile
    inutile se vor diminua, mai multi pacienti vor avea acces la
    tratament, iar cei care doresc sa ramana in continuare pe schema
    terapeutica cu doctorii inovative vor plati diferenta. Intrebarea
    care se ridica firesc si normal este: “Dupa ani la rand in care au
    primit medicamente originale, cine o sa-i invete pe pacienti ca
    genericele au acelasi efect, desi sunt mai ieftine?”.

    Problema e cu atat mai acuta cu cat lupta intre companii e mai
    apriga ca niciodata. Iar din punct de vedere mediatic, informatiile
    ajung deformate catre public. Presa vorbeste despre scumpiri cu
    750% ale medicamentelor, despre mii de pacienti care vor ramane
    fara tratament si despre cheltuieli care se vor muta inspre spitale
    cat timp bolnavii nu vor mai avea bani sa le cumpere. Fara sa
    fortam generalizari periculoase, trebuie sa recunoastem ca
    farmacistii si medicii sunt tentati sa recomande produsele
    originale pentru a-si asigura marjele de profit mai mari, in timp
    ce reprezentantii medicali de vanzari ai producatorilor se apropie
    tot mai mult de medici pentru a stimula in continuare prescrierea
    lor. Formale sau informale, sumele care se rotesc in sistem sunt de
    ordinul milioanelor de euro. Cercetari si deplasari la congrese si,
    dupa cum spun surse apropiate de industrie, bani lichizi pentru
    prescriptori si farmacisti. Producatorii spun ca ei nu finanteaza
    decat proiecte de cercetare ale medicilor si toate sumele platite
    medicilor sunt transparente si impozabile. De cealalta parte,
    medicii spun ca problema e de fapt la farmacii, unde lobby-ul
    producatorilor ar fi si mai agresiv.

    Cert e ca sistemul prescrierii medicamentelor se afla in umbra
    unei mari perdele de fum, iar campania de prezentare denaturata a
    noilor modificari ascunde interese economice uriase. Si lupta
    pentru profituri cat mai mari e pusa in umbra interesului pentru
    sanatatea pacientului. Regula de baza de la care trebuie sa se
    porneasca e simpla: nu e eficient economic, nici pentru pacienti,
    nici pentru bugetul alocat sanatatii, sa se plateasca de pana la
    sapte ori mai mult pentru a obtine acelasi efect terapeutic. Peste
    asta se adauga si zvonurile ca medicamentele originale nu au, in
    general, echivalent in industria de generice, si, mai mult, ca
    genericele sunt ieftine, de proasta calitate si invechite, deci nu
    au efectele terapeutice scontate.

    In tot acest joc, pacientul se vede confuz si nimeni nu pare sa
    aiba vreo dorinta de a asigura informarea cat mai apropiata de
    interesul bolnavului.

    Una peste alta, ajunsa la fundul sacului, Casa de Asigurari ar
    putea lua o decizie importanta de la 1 octombrie, menita sa
    limiteze pentru prima oara in 20 de ani risipa banilor dintr-un
    sistem si asa saracit, dar care isi permitea sa ofere medicamente
    scumpe unui numar redus de oameni, in timp ce cu aceiasi bani putea
    avea grija de mai multi la costuri mai mici. E una din putinele
    schimbari in bine pe care o aduce lipsa banilor la buget.

  • Programarea si banda de montaj

    In primele luni in care am lucrat ca programator am avut parte
    de un test interesant. Se punea problema lansarii unui proiect
    software, iar conducatorul de proiect venit de la “centru” (CTCE,
    pentru cine-si mai aminteste) si seful meu direct (in calitate de
    beneficiar) s-au retras intr-un birou si au discutat vreme de vreo
    doua ore cerintele pe care aplicatia trebuia sa le satisfaca.
    Probabil s-a ajuns la o neintelegere cu privire la termene, pentru
    ca seful m-a chemat, mi-a expus pe scurt problema, dupa care m-a
    intrebat in cat timp apreciez eu ca se poate realiza. Aplicatia imi
    parea simpla, mi-am facut o socoteala si am dat verdictul: o
    saptamana. Stupoare. Pana la urma s-a convenit la sase luni si a
    fost randul meu sa raman mirat.

    Diferenta de estimare venea din abordare: in vreme ce eu
    consideram dezvoltarea de software mai degraba un mestesug, oamenii
    de la “centru” il considerau un soi de industrie. Adica un proces
    cu o metodologie stricta, cu o planificare riguroasa, cu etape care
    se succedau si toate celelalte detalii care ma duceau cu gandul la
    banda de montaj din “Timpuri noi” (Chaplin, 1936). Pentru a-mi
    confirma mie insumi ca n-am facut o gafa majora, am realizat in
    cinci zile un prototip functional pe cerintele date, dupa care am
    colaborat la procesul standard care, intr-adevar, a durat ceva mai
    mult de o jumatate de an.

    Partea buna a procesului de tip industrial este ca lasa in urma
    lui multa documentatie si se poate realiza cu programatori
    mediocri, care primesc specificatii detaliate, fara sa aiba nevoie
    de imaginea de ansamblu. In felul acesta, oricine poate fi inlocuit
    oricand, de pilda pentru a ajuta la un alt proiect. Insa nici acum,
    dupa atatia ani si proiecte, nu stiu cine a avut dreptate. Este
    dezvoltarea de software un proces de tip industrial sau este un soi
    de mestesug high-tech? E mai rentabil sa lucrezi cu programatori
    foarte buni sau sa “depersonalizezi” munca?

    Mi-am pus din nou aceasta problema dupa ce am regasit blogul
    “Joel on Software”, unde aceste intrebari sunt mereu discutate.
    Joel Spolsky a lucrat cativa ani la Microsoft si a condus echipa
    care a realizat programul Excel, asadar cunoaste la modul practic
    cum functioneaza marea industrie de software. Cu toate acestea,
    cand a parasit Microsoft si a fondat firma Fog Creek Software,
    formula pe care a adoptat-o s-a rezumat la patru obiective, ce
    decurg unele din altele: sa creeze cele mai bune conditii de munca,
    astfel incat sa atraga cei mai buni programatori, care sa realizeze
    cel mai bun software, iar de aici sa vina profitul. Convingerea sa
    este ca programatorii foarte buni sunt cheia intregului edificiu,
    fiindca cinci programatori mediocri nu vor realiza niciodata (iar
    Joel accentueaza acest “niciodata”) un soft de calitatea celui
    realizat de un programator foarte bun, asa cum cinci Salieri nu vor
    produce Recviemul lui Mozart nici daca ar lucra 100 de ani.

    Comparatia ii apartine si nu este intamplator ca se refera la
    arta, care implica viziune, inspiratie, dar si mestesug stapanit la
    perfectie. Exista insa si explicatii mai pragmatice, cum ar fi
    “Legea lui Brooks”, care spune ca adaugand mai multi programatori
    la un proiect intarziat nu vei obtine decat o intarziere si mai
    mare. Evident, un singur proiectant cu mare productivitate nu va
    avea problemele de coordonare si de comunicare pe care le are o
    echipa, mai ales cand se adauga oameni noi. Pana la urma, Joel
    considera ca programatorul bun este mai degraba un designer, ceea
    ce aduce si putina arta in ecuatie, deci implicit si mestesug.

    Daca acceptam varianta mestesugului, cum se explica faptul ca
    exista o industrie de software (si exista cu adevarat), in vreme ce
    dezvoltarea de software nu este un proces industrial? Mitul
    eficientei metodologiilor riguroase, de tip banda de montaj, a fost
    spulberat de modelul de dezvoltare practicat in multe proiecte open
    source (“bazarul”), care abandoneaza orice rigoare cu exceptia
    celei privind calitatea codului. La fel de haotice par la prima
    vedere noile metode de dezvoltare reunite sub numele de “programare
    agila”, in care mai important este raspunsul rapid la schimbari
    decat urmarea unui plan, iar programul trebuie sa fie functional
    cat mai repede.

    Pana la urma, cred ca am avut dreptate cand am estimat la o
    saptamana un proiect care avea sa dureze o jumatate de an. Daca
    primesti feedback foarte devreme nu risti sa dezvolti doua luni
    intr-o directie gresita. Este un principiu al bazarului: “Release
    early, release often”.

  • Vladescu: Romania trebuie sa-si deschida la FMI o linie de credit de 10 miliarde de euro


    “Eu,
    personal, cred ca trebuie sa avem in continuare un program cu
    organismele internationale, dar de alta natura, dupa modelul
    polonez, respectiv un program in care sa avem o potentiala linie de
    credit deschisa, pe care sa o folosim numai si numai in cazul in
    care pietele ar fi extrem de putin deschise fata de Romania”, a
    declarat pentru Gandul fostul sef al Finantelor Publice.

    “Sa-i folosim ca sa ne finantam in momentul in
    care iesim pe piete, de exemplu ca sa luam un miliard si jumatate
    pe cinci ani si ni se cere un cupon de 10%. In momentul ala, zicem
    nu si ne ducem la Fondul Monetar”, a explicat Vladescu.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Revista presei economice din Romania

    Reduceri la biletele de avion, discounturi la cumparaturi in
    diverse retele de magazine sau campanii de promovare pe retelele de
    socializare – acestea sunt
    cele mai noi strategii
    prin care bancile incearca sa atraga noi
    clienti, scrie Gandul. Seria “Fabrica de idei” continua cu
    prezentarea afacerii unui bucurestean care a intrat in afaceri la
    18 ani, vanzandu-si Dacia primita de la parinti, iar acum are un
    salon de infrumusetare din care “pe termen lung se castiga
    bine”.

    PDL face
    scenarii pentru scaderea cotei unice
    : in contextul unei
    cresteri economice de 2,5% anul viitor, cota unica de impozitare ar
    putea fi redusa de la 16% la 12%, pentru ca in 2012 sa coboare la
    10%, anunta Evenimentul Zilei, citand surse din PDL.
    Hotelierii si agentiile de turism vor sa lanseze deja, la targul de
    turism din octombrie, pachetele pentru sezonul de anul viitor, care
    sa-i atraga pe clienti cu reduceri la inscrierile
    timpurii.

    In ce valuta economisim:

    in euro sau in dolari
    ? Adevarul a consultat specialisti
    in finante, care vorbesc despre punctele tari si slabe ale
    principalelor valute la care se raporteaza romanii. Consiliul
    Concurentei a ajuns intr-un stadiu avansat al anchetei asupra
    marilor operatori de telefonie mobila acuzati ca au abuzat de
    pozitia dominanta pe piata; statul roman ar putea incasa aproape 11
    milioane de euro daca cei trei operatori vor fi
    amendati.

    BNR ar trebui sa intervina in
    cazul bancilor care refuza sa aplice legislatia in vigoare,
    eventual prin demiterea unor directori sau prin suspendarea
    autorizatiei de functionare, sugereaza
    avocatul care ii reprezinta pe clientii
    nemultumiti de la
    Volksbank, citat de Romania Libera. Pretul la gaze este
    posibil sa nu creasca pana la anul, iar daca va creste, va creste
    cu foarte putin, intrucat Romgaz nu va cere pana in 2011 de la ANRE
    o majorare a tarifelor la gaze.

    Primul spital evadat de la
    buget isi schimba proprietarul, anunta Ziarul Financiar:
    Centrul Medical Unirea, controlat de fondul de investitii Advent,
    va realiza
    prima fuziune pe piata serviciilor medicale private
    , cu
    Euroclinic Hospital & Medical Centers. Blue Air a ramas fara
    cinci avioane, dar vrea sa faca aeroport de 200 de milioane de euro
    la Adunatii Copaceni, pentru care terenul a fost deja cumparat, iar
    lucrarile ar urma sa inceapa anul viitor.

  • Numarul bancilor americane intrate in faliment a crescut la 125

    Trei dintre cele sase banci au fost preluate de Community &
    Southern Bank din Georgia, in timp ce alte trei au fost inchise de
    autoritatile de reglementare.Prabusirea celor sase banci a
    determinat costuri de 347,6 milioane de dolari pentru Autoritatea
    Federala de Asigurare a Depozitelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Calian: Fostul ministru al Finantelor Sebastian Vladescu a fost corigent la comunicare

    Petru Calian a declarat, duminica, intr-o conferinta de presa,
    ca Vladescu nu a stiut sa comunice si sa explice masurile de
    austeritate ale Guvernului si actele normative cu impact asupra
    populatiei, cum ar fi Legea pensiilor, pentru ca alta ar fi fost
    perceptia populatiei.

    Cititi
    mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Vreau sa ne intalnim din nou, in strada, la momentul motiunii de cenzura din toamna

    “Am considerat PSD un aliat politic natural pentru sindicate. Sa
    trecem peste tot ce s-a intamplat in trecut, peste orgolii, peste
    nemultumiri. Ne-am intalnit pe 15 iunie, tot la motiunea de cenzura
    in strada, si vreau sa ne intalnim din nou, in strada, la momentul
    motiunii de cenzura din aceasta toamna, motiune pe care va spun
    direct ca imi doresc enorm de mult sa o facem in asa fel incat sa
    fie votata de minim 236 de parlamentari”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR Calatori majoreaza luni pretul biletelor cu 8%

    “Incepand cu data de 20 septembrie 2010, tarifele din
    transportul feroviar de calatori se vor majora cu 8%. Facilitatile
    de calatorie acordate de CFR Calatori pana la acest moment se
    aplica in continuare si dupa majorare, mentinandu-se principiile de
    protejare a calatorilor care utilizeaza frecvent trenurile de
    persoane, prin continuarea acordarii de reduceri de 50% din tariful
    integral la abonamente pentru navetisti si de 75% la abonamente
    pentru elevi si studenti”, se arata intr-un comunicat al
    companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro