BusinessMagazin

Blog

  • Preşedintele Băncii Mondiale avertizează: Economia mondială intră într-o nouă zonă periculoasă

    Zoellick a cerut Europei şi Statelor Unite să-şi rezolve problemele legate de datoria de stat şi a subliniat că preţurile ridicate ale alimentelor şi volatilitatea de pe bursele de mărfuri ameninţă cea mai vulnerabilă pătură a populaţiei planetei.

    “Criza financiară din Europa a devenit o criză a datoriilor de stat, cu implicaţii serioase pentru Uniunea Monetară, bănci şi competitivitatea unor ţări. Ţara mea, Statele Unite, trebuie să abordeze problema datoriei, cheltuielilor, reformei fiscale pentru a consolida creşterae în sectorul privat, dar şi politica comercială stagnantă”, a arătat şeful BM într-un set de declaraţii făcute la Beijing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Autovit propune interzicerea afişelor de vânzare pe maşini, în parcări

    Răgălie deţine şi funcţia de director al Autovit SA, compania ce deţine cel mai mare târg auto din Europa de Est.

    Autovit SA a avut anul trecut o cifră de afaceri de 3,2 mil. euro şi un profit net de 1,1 mil. euro, având o marjă de profit de 34%, fiind printre cele mai profitabile companii de pe piaţa locală.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Vă tentează criogenia? Cine vrea mai ieftin îşi poate congela numai capul

    Cum se ştie, criogenia este procesul de îngheţare – sau suspendare a unui corp în azot lichid la o temperatură de aproximativ -130 grade Celsius – a unui corp imediat după moarte, iar clienţii potenţiali ai criogeniei speră ca progresul ştiinţific să-i poată aduce la un moment dat înapoi la viaţă.

    În momentul de faţă se pare că există în lume aproximativ 2.000 de persoane înscrise într-un astfel de program şi doar trei centre care se ocupă cu aşa ceva în toată lumea, scrie Ballard în The Guardian. Unii clienţi aleg varianta mai ieftină – să-şi conserve doar capul, mizând pe speranţa specialiştilor că, în viitor, nanotehnologia şi scanarea creierului vor permite ca identitatea umană să fie descărcatată pe un computer şi implantată într-un trup nou-nouţ şi tânăr.

    Toate bune şi frumoase, numai să nu fii sabotat de tehnică, adaugă Ballard – aşa cum s-a întâmplat acum câţiva ani în cazul unui cuplu de francezi, când din cauza unei defecţiuni la aparatul de refrigerare, şansele celor doi la eternitate s-au topit.

  • Un antierou al vremii noastre

    Ne aflăm în Afganistan, la Jabal-os-Saraj, în octombrie 2001. Adam Kellas, divorţat, dezamăgit de viaţă şi devenit, în lipsă de ceva mai bun, reporter de război, încearcă să scrie un thriller geopolitic care să-l facă celebru şi bogat. Până una-alta, se îndrăgosteşte (deşi credea că e imun la dragoste) de o corespondentă de război a unui jurnal american, frumoasa Astrid. După ce părăseşte frontul afgan, ajunge în SUA, unde arde de nerăbdare s-o întâlnească pe femeia visurilor lui, care – surpriză! – nu numai că nu-l aştepta, dar nici măcar nu dorea să-l vadă.

    Un roman despre singurătate, despre ambiţii avortate şi speranţe înfrânte, despre dificultatea de a comunica.

    James Meek, “Începem coborârea”, Editura Humanitas Fiction, Bucureşti, 2011

  • Băsescu: Raportul dintre pensionari şi salariaţi este ucigaş, o bombă cu ceas

    “Guvernul a reuşit să echilibreze, cel puţin aparent, finanţele publice. În spatele acestui echilibru aparent să ştiţi că sunt adevarate bombe”, a avertizat şeful statului, repetând că avem 4,9 milioane de pensionari şi 4,2 milioane de oameni care lucrează, iar din cele 4,2 milioane care lucrează, 1,2 milioane sunt salariaţi la stat, “deci trăiesc tot din taxele şi impozitele generate de cei trei milioane care lucrează în industrie şi servicii”.

    Băsescu afirmă că rezolvarea ar sta în creşterea numărului de salariaţi, dar acum condiţiile sunt neprielnice pentru crearea de locuri de muncă. “Privim toţi ce este în jur: nimeni nu mai investeşte decât în aur, în argint, în cupru şi în depozite de ţiţei. Deci nu putem spera că de mâine vor veni investitori să facă investiţii”, a apreciat preşedintele.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • BACALAUREAT, SESIUNEA A II-A: Vezi rezultatele pe judeţe. Promovabilitatea este de 16,06 la sută

    Promovabilitatea la a II-a sesiune de Bacalaureat a fost de 16,06 la sută, raportat la numărul de candidaţi înscrişi nu la cei prezenţi, numărul celor care au luat examenul fiind de 17.778, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse ministeriale.

    * Alba – 17,35%

    Doar 17,35 la sută dintre elevii din Alba care au susţinut examenul de bacalaureat în cea de-a doua sesiune au reuşit să promoveze, iar în patru licee din judeţ niciun candidat nu a obţinut medie de trecere.

    * Arad – 16,7%

    Promovabilitatea la sesiunea de toamnă a bacalaureatului este de 16,71 la sută în judeţul Arad, conform rezultatelor afişate, duminică, de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), cele mai slabe rezultate fiind obţinute de cei care au urmat învăţământul seral sau cu frecvenţă redusă.

    Din 2.244 de candidaţi prezenţi la probe, doar 375 au fost declaraţi promovaţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nu, în dragoste nu contează mărimea

    Variantele moderne ale celebrilor Capulet şi Montague sunt doi vecini care nu se suportă. Din cauza competiţiei dintre ei, grădinile lor au ajuns să arate ridicol, pline până la refuz cu pitici din teracotă. Dar ceea ce nu ştiu oamenii este că atunci când nimeni nu se uită, piticii prind viaţă şi se comportă exact ca ei.

    La fel ca pentru Montague şi Capulet, apartenenţa la clanul Roşiilor din Grădina Roşie sau la cel al Albaştrilor din Grădina Albastră implică foarte multe responsabilităţi. Printre cursele cu maşina de tuns iarba şi incursiunile în piscinele oamenilor, se înfiripă idila dintre Gnomeo şi Julieta, care sfidează îndelungata rivalitate a clanurilor lor.

    Vocile piticilor sunt interpretate de Jason Statham, Emily Blunt, James McAvoy, Michael Caine, Patrick Stewart, Dolly Parton, Ozzy Osbourne, Maggie Smith, Ashley Jensen, Stephen Merchant, Matt Lucas şi Hulk Hogan, iar coloana sonoră este compusă de Sir Elton John.

  • Exxon câştigă, BP pierde în războiul pentru petrolul rusesc din Arctica

    Premierul Vladimir Putin a anunţat că firmele semnatare vor investi 3,2 miliarde de dolari în aceste exploatări, considerate virtuale mine de aur pentru orice companie petrolieră cu tehnologie suficient de performantă încât să aibă acces la ele. În cazul Rosneft, avantajul este că beneficiază de tehnologia superioară a Exxon, cel mai mare producător de petrol din lume, iar exploatarea se va face printr-o societate mixtă unde compania rusească are 66,7% din acţiuni.

    În afară de Exxon şi Rosneft, de câştigat din afacere are şi preşedintele Barack Obama, care a fost criticat de opozanţii săi republicani pentru că de la apelul lui din 2009 pentru o “resetare” a relaţiilor cu Rusia nu s-a întâmplat nimic spectaculos în relaţiile economice dintre ţări. Totuşi, pentru administraţia democrată ar putea să apară probleme în Congres, întrucât acordul le oferă celor de la Rosneft dreptul de a cumpăra participaţii la cel puţin şase proiecte ale Exxon din Golful Mexic şi Texas, ceea ce ar putea trezi vigilenţa republicanilor, care ar cere Comitetului pentru Investiţii Străine să studieze termenii acordului şi eventual să-l blocheze, pe motiv că generează riscuri de securitate economică.

    Perdantul cert al afacerii este grupul BP (British Petroleum), ale cărui planuri de a fora în Arctica împreună cu Rosneft, pe punctul de a se concretiza în ianuarie, au fost blocate în luna mai de către Mihail Fridman, Viktor Vekselberg, Leonid Blavatnik şi Gherman Han, miliardarii ruşi proprietari ai TNK, compania petrolieră cu care BP a format în 2003 societatea mixtă devenită al treilea producător de petrol din Rusia şi unul dintre primii zece pe plan mondial.

    Iar ca înfrângerea să fie completă, imediat după semnarea acordului cu Exxon, poliţia a organizat o percheziţie brutală de două zile la sediul BP din Moscova, căutând documente ale negocierilor între BP şi Rosneft. Percheziţia a avut legătură cu un proces intentat contra BP de o parte dintre acţionarii minoritari ai TNK-BP, care consideră că s-au ales cu o pierdere potenţială de cel puţin 3 miliarde de dolari fiindcă planul BP de a fora în Arctica împreună cu Rosneft a eşuat.

  • Puterile occidentale pun la bataie 15 miliarde de dolari pentru Libia de dupa Gaddafi

    În paralel însă, operaţiunile militare contra regimului lui Gaddafi continuă, mai cu seamă cu cât dictatorul a ieşit cu o declaraţie conform căreia exclude orice capitulare şi face apel la rezistenţă din partea susţinătorilor săi.

    Cei 15 miliarde de dolari reprezintă de fapt active libiene îngheţate de ţările occidentale care participă la sancţiunile contra regimului Gaddafi şi o parte din activele totale, estimate la 50 de miliarde de dolari, pe care vesticii îl acuză pe acesta că le-a deturnat de la poporul libian.

    De partea sa, SUA au insistat însă ca noua putere din Libia să combată extremismul, având în vedere suspiciunile ce planează asupra unora dintre liderii rebelilor, consideraţi apropiaţi de mişcarea Al-Qaida.

  • Cat mai dureaza pana intram in spatiul Schengen?

    “Aşteptările noastre trebuie să fie extrem de prudente, să fim foarte clari ce putem obţine maximum şi să nu cumva să încercăm să ne creăm aşteptări care nu vor putea fi realizate”, a spus Leonard Orban.

    În ceea ce priveşte Mecanismul de Verificare şi Cooperare în domeniul justiţiei (MCV), Orban a spus că speră ca la mijlocul anului viitor să poată fi finalizat acest mecanism: “Este evident că această finalizare nu va fi doar rezultatul unui demers diplomatic, ci în primul rând al continuării reformelor profunde în domeniul judiciar”.

    Numele fostului comisar european este vizat pentru postul nou-înfiinţat de ministru al fondurilor europene, însă Orban nu a dorit să facă comentarii referitoare la subiect.

    Primul-ministru Emil Boc a declarat tot în această săptămână că se aşteaptă ca în luna septembrie să fie asigurată aderarea României la spaţiul Schengen în cursul anului viitor, iar ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a afirmat că speră ca România să obţină un consens la Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) din 22 septembrie pentru aderare, dar că nu vrea să fie “euforic” în această privinţă. Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat însă convins, la întâlnirea cu ambasadorii, că aderarea la spaţiul Schengen va avea loc în acest an, în urma Consiliului JAI.