BusinessMagazin

Blog

  • Generaţia titanilor tehnologiei începe să iasă din scenă

    Steve Jobs n-a fost niciodată un elev model. Dimpotrivă, ca mai toţi miliardarii din lumea tehnologiei, ligă din care face parte şi Bill Gates de la Microsoft, Larry Ellison de la Oracle sau Michael Dell, a plecat de pe băncile facultăţii pentru a deveni unul dintre antreprenorii anilor ’70 – ’80 din Silicon Valley. A început să vândă în 1976, împreună cu Steve Wozniak, Apple-1, un computer fără tastatură sau monitor care costa la acea vreme 700 de dolari din care 20 profit şi care, ca o paranteză, a fost vândut anul trecut ca piesă de colecţie la o licitaţie pentru mai bine de 213.000 de dolari. Ceva mai târziu a apărut şi iMac-ul şi apoi restul produselor al căror nume începe cu litera i, idee care făcea referire la internet, individualitate, instruire, informare şi inspiraţie, după cum a dezvăluit ulterior fondatorul Apple.

    Din acest an Steve Jobs se retrage din funcţia de director executiv pentru a doua oară în istoria companiei, mutare care a zguduit recent industria tehnologiei. Dar dacă în trecut decizia a aparţinut consiliului de administraţie care a realizat însă destul de repede greşeala făcută, de astă dată Jobs a ales să plece pe fondul problemelor de sănătate din ce în ce mai grave cu care s-a confruntat în ultimii ani. Fondatorul Apple a fost diagnosticat în urmă cu opt ani cu cancer pancreatic, boală care şi-a lăsat destul de mult amprenta de-a lungul ultimilor ani, făcându-l acum pe omul de afaceri aproape de nerecunoscut.

    Generaţia titanilor tehnologiei (GALERIE FOTO)

    În tot cazul, Steve Jobs rămâne o emblemă în Silicon Valley, un antreprenor şi executiv responsabil împreună cu alţii din generaţia sa de temeliile tehnologiei şi a cărui plecare marchează sfârşitul unei ere, nu neapărat doar pentru Apple. “Aproape că a devenit un personaj mitic”, crede Jim Kouzes de la Leadership Challenge Forum, care studiază de 30 de ani directori executivi renumiţi din lume. Nimic de zis, personajele industriei IT de dinainte de anul 2000 au avut de partea lor vremurile, conjunctura şi locul gol pentru inovaţie, însă fără ei, lucrurile ar fi arătat probabil cu totul altfel.

    Toţi au pornit de jos. Bill Gates, Michael Dell sau Larry Page şi Sergey Brin au devenit antreprenori în camerele de cămin de la facultate ori într-un garaj, cu bani puţini şi fără prea mari aşteptări. Alţii, cum a fost şi cazul lui Larry Ellison, au petrecut ani buni ca angajaţi de rând în alte companii până când au decis să pornească pe cont propriu. Au fost însă dispuşi să rişte, au învăţat din greşeli şi au mers înainte chiar dacă fără nicio garanţie că ideile lor de afaceri vor avea succes. Şi totuşi, companiile pe care le-au clădit au devenit de-a lungul timpului coloşii tehnologiei, iar ei, antreprenorii, se numără printre cei mai bogaţi oameni din lume, cu averi estimate la cel puţin câteva, dacă nu chiar zeci de miliarde de dolari.

    Implicarea lor zilnică în afacere a fost esenţială în toată această ecuaţie. Imperiile pe care le-au ridicat s-au învârtit în cea mai mare parte a cazurilor chiar în jurul fondatorilor şi a viziunii lor, pentru că, practic, carisma, strategiile şi tacticile lor de marketing au fost cele care au propulsat produsele pe lista de cumpărături a consumatorilor – ar fi fost oare iPhone la fel de popular dacă lansarea era făcută de altcineva decât Steve Jobs? E drept, au existat şi câteva excepţii, însă prea puţine; Pierre Omidyar, de pildă, n-a fost niciodată implicat în afacerea eBay. A lăsat-o pe mâinile altora şi şi-a dedicat timpul pasiunilor sale şi proiectelor filantropice ale Omidyar Network, organizaţia înfiinţată împreună cu soţia sa, Pam.

  • Cum se vede piaţa auto din România după trei ani şi o criză

    La aproape trei ani de când a venit la conducerea direcţiei comerciale a Renault Group România, Fabrice Cambolive descrie cu surprindere clientul român ca fiind exigent, pasionat de tehnologie şi de motoare puternice şi eficiente, nu numai de sedanuri, cum credea el la început, şi consideră că mândria sa cea mai mare este lansarea SUV-ului Duster anul trecut.

    Funcţia de director general al companiei Renault Commercial Roumanie – care este nou înfiinţată şi care coordonează vânzările Renault, Nissan şi Dacia pe piaţa locală, respectiv o reţea cu peste 100 de dealeri, vânzări de peste 250 milioane de euro anual şi 5.500 de angajaţi – va fi preluată de Thomas Dubruel, 48 de ani, care anterior a fost director de marketing şi vânzări pentru regiunea Euromed (România, Bulgaria, Turcia, Tunisia, Maroc şi Algeria).

    Plecarea lui Cambolive de la conducerea Renault Commercial Roumanie şi încheierea mandatului lui Guenther Seifert (al doilea director general al Porsche România alături de Brent Valmar) sunt cele mai importante schimbări la conducerea importatorilor mari de pe piaţa locală. Francezul în vârstă de 43 de ani descrie perioada petrecută în România ca fiind “cea mai bogată din punct de vedere personal şi profesional”.

    Înainte să vină în România, Fabrice Cambolive a condus importatorul Renault din Elveţia, departamentul de marketing al Dacia-Renault din Germania şi vânzările Renault pentru Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie, în perioade înfloritoare din punct de vedere economic şi într-un mediu economic pe care îl cunoştea prea bine. În România, francezul a preluat conducerea mărcilor grupului Renault aproape în acelaşi moment când vânzările au început să scadă, la 1 martie 2009: “Intervalul petrecut în România a reprezentat exact acea perioadă de criză economică fără precedent care a pus sub semnul întrebării tot ce învăţasem. În faţa unei crize cum a fost aceasta trebuie pus accentul pe partea pur raţională a businessului şi în egală măsură abordate problemele legate de stocuri, cashflow şi cheltuieli, dar şi conservarea ideii de echipă, atât în ceea ce priveşte echipa internă, dar şi la nivelul reţelei comerciale”.

    Cu un an şi jumătate înainte de venirea lui Cambolive, piaţa auto locală atingea un nivel maxim de 370.000 de maşini noi vândute. În 2011 însă jucătorii din auto ar fi fericiţi cu un nivel de 100.000 de maşini. Despre România Cambolive spune că este o ţară a contrastelor, “fie că vorbim despre diferenţele dintre oraşe şi sate, între influenţele balcanice sau turce şi cele europene, fie şi pentru faptul că România este o <insulă latină într-o mare slavă>”. Fostul director al vânzărilor Renault spune că această diversitate a României a însemnat pentru el o aventură: “Pe plan personal sunt foarte ataşat de România, iar în cei trei ani am vizitat toţi dealerii din cadrul reţelei, de la Satu Mare la Alexandria sau Timişoara până la Tulcea”.

    Fabrice Cambolive estimează că piaţa va atinge aproximativ 110.000 de unităţi în acest an (autoturisme plus comerciale uşoare), ceea ce înseamnă o scădere cu cinci procente faţă de anul anterior. “Nivelul cel mai de jos al pieţei auto locale a fost atins în primul semestru al acestui an. De două luni însă remarcăm o creştere a comenzilor faţă de perioada similară a anului trecut, iar anul 2012 va marca o creştere de 10% faţă de anul în curs”, crede Fabrice Cambolive, care predă şi acest target de vânzări, alături de conducerea Renault Commercial Roumanie, lui Thomas Dubruel, într-o perioadă când toată lumea se aşteaptă la o revenire a vânzărilor, dar pe o piaţă care oscilează încă extrem de mult de la lună la lună.

    Chiar dacă piaţa oscilează, oficialii Renault sunt optimişti datorită portofoliului companiei, care cuprinde excepţii fericite de la regulă precum Dacia Duster, care în prezent a ajuns la 61% cotă de piaţă în segmentul SUV-urilor compacte, utilitara Renault Master, care a triplat vânzările mărcii franceze pe segmentul vehiculelor comerciale uşoare, dar şi Nissan Juke, crossoverul de clasă mică, care a permis dublarea cotei de piaţă a Nissan şi care a ajuns la 2%, nivel care nu a mai fost atins până acum de marca niponă.

  • Analiză Reuters: Încercările de reformă ale Greciei par sortite eşecului

    Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters. Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă. Populaţia, sătulă de austeritate, vrea o schimbare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 11 septembrie, imaginile şi fotografii care le-au făcut

  • Amintiri din infern. Atacurile de la 11 septembrie văzute de cumnata lui Bin Laden

    La doi ani după tragicul 11 septembrie 2001 cumnata lui Osama bin Laden îşi aduna puterile într-un necruţător efort de luciditate, pentru a-şi despărţi cum se cuvine sentimentele de resentimente, încer-când să se delimiteze limpede de tot ce au însemnat în biografia ei Arabia Saudită şi nefastul clan Bin Laden.

    Povestea frumoasei Carmen (născută Dufour, cetăţean elveţian) începe în 1973, când Yeslam bin Ladin, tânăr student aflat pe atunci în Elveţia, începe să o curteze. Se căsătoresc un an mai târziu, apoi pleacă împreună la Los Angeles. Duc un trai lipsit de griji, pentru că junele Yeslam este fiul bogatului şeic Mohammed bin Laden şi unul dintre cei 24 de fraţi ai celui care, mai târziu, avea să devină cel mai vânat om al planetei: Osama. În 1976, cuplul pleacă în Arabia Saudită, la solicitarea familiei soţului. La scurtă vreme după stabilirea în Jeddah, pe malul Mării Roşii, Carmen începe să descopere rigiditatea societăţii arabe, fanatismul şi rezistenţa absurdă în faţa modernităţii şi a modernizării mentalităţilor. În timp ce familia soţului ei prosperă (prin Saudi Bin Ladin Group – SBG), relaţiile de cuplu cunosc asperităţi din ce în ce mai marcante, aşa încât în 1987, în ciuda naşterii unei a treia fiice (Noor), divorţul este iminent. Ceea ce ar fi rămas însă o ruptură privată devine, din cauza atentatului asupra Turnurilor Gemene, un scandal de proporţii internaţionale. Carmen Bin Laden se retrage în Elveţia împreună cu fiicele sale şi încearcă, fără sorţi de izbândă, să se pună sub pavăza cetăţeniei elveţiene, ca să scape de suspiciuni şi de asocierea numelui ei cu teroristul mondial numărul 1.

    Această carte este o evadare din puşcăria reprezentată de numele de ei familie, o denunţare vehementă a terorismului, un omagiu (sincer) adus Americii şi valorilor ei şi, nu în ultimul rând, o acuză fermă şi argumentată la adresa societăţii închise din Arabia Saudită şi a dinastiei Al-Saud.

  • Euro a scăzut la minimul ultimelor şase luni faţă de dolar

    La ora 07:37 a.m., euro era tranzacţionat la New York în scădere cu 0,5%, la 1,3812 dolari pe unitate, după ce a coborât la 1,3789 dolari pe unitate, cel mai redus nivel după 11 martie. Moneda unică s-a depreciat cu 2,8% în această săptămână, acesta fiind cel mai amplu declin după săptămâna încheiată pe 6 mai. Euro a scăzut vineri faţă de 12 din 16 valute importante analizate de Bloomberg, în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor germane a atins un minim record, iar dobânzile obligaţiunilor elene un maxim istoric. BCE a menţinut joi dobânda cheie la nivelul de 1,5% şi a redus estimările de creştere economică pentru acest an şi 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai aşteptate jocuri ale momentului (GALERIE FOTO)

  • Cursul leu/dolar a atins cel mai ridicat nivel din 22 februarie

    După creşterea accelerată de vineri, rata de schimb leu/dolar a atins cel mai ridicat nivel din 22 februarie, dată când BNR a publicat un curs de 3,1067 lei/dolar. O paritate leu/euro mai mare decât cea de vineri a fost publicată de BNR la 19 august, când euro a fost cotat la 4,2669 lei. Banca centrală a publicat joi un curs oficial de 4,2457 lei/euro şi de 3,0177 lei/dolar. Deprecierea leului în raport cu euro şi dolarul a fost determinată indirect de întărirea monedei americane în raport cu euro, cu aproximativ 0,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dorna şi Albalact, împreună cu alţi doi producători de lactate, investigaţi de Consiliul Concurenţei pentru trucare de licitaţii

    În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile celor patru companii, respectiv Dorna Suceava, Albalact Alba, Lacta Giurgiu şi Simultan Făget Timiş. Valoarea totală a contractelor încheiate cu cele patru companii, pentru perioada 2010-2014, este de 17,9 milioane lei (aproximativ 4,2 milioane euro). “Suspectăm că ar exista o înţelegere între companiile inspectate de a participa cu oferte formale la licitaţie. În acest fel, contractele au fost adjudecate prin rotaţie, fiecare din cele patru companii, câştigând cel puţin un contract. În domeniul achiziţiilor publice concurenţa se manifestă în momentul participării la licitaţii. De aceea, este foarte important să depistăm şi să corectăm disfuncţionalităţile din acest domeniu, astfel încât în final să avem o cheltuire eficientă a fondurilor publice”, a declarat într-un comunicat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI: Autorităţile trebuie să folosească toate instrumentele disponibile pentru a stimula economia

    Lagarde a cerut, într-un discurs susţinut la Londra, acţiuni ferme pentru a depăşi o “fază nouă şi periculoasă” a economiei mondiale. Directorul Fondului a apreciat planul de 447 de milioane de dolari anunţat de preşedinţia americană pentru stimularea economiei şi a pieţei muncii. Ţările care se confruntă cu presiuni din partea pieţelor financiare trebuie să continue procesul de consolidare fiscală, în timp ce în restul statelor astfel de măsuri ar putea fi introduse mai lent. Factorii de decizie din domeniul economic trebuie să acţioneze “urgent şi hotărât” pentru a sprijini economia mondială, a adăugat oficialul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro