BusinessMagazin

Blog

  • Organizatia Mondiala a Turismului: Romania se indreapta in directia cea buna

    “Europa se indreapta catre un turism ecologic, catre natura.
    Romania are o strategie si o viziune care se indreapta in directia
    buna atunci cand se concentreaza pe Carpati si Delta” a spus Rifai,
    care a adaugat ca tendintele turistilor sunt de a se indeparta de
    destinatiile traditionale de litoral si de a gasi destinatii
    alternative.

    Potrivit oficialului Organizatiei Mondiale a Turismului,
    turismul european a suferit din cauza crizei tocmai pentru ca s-a
    concentrat pe destinatii de litoral.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francul elvetian, la maximul istoric fata de leu

    In sesiunea de vineri, cursul anuntat de banca centrala pentru
    francul elvetian a fost de 3,4792 lei/franc, iar pentru euro
    referinta s-a plasat la 4,2037 lei/euro.

    Euro s-a depreciat semnificativ fata de francul elvetian pe
    pietele internationale, aproape de minimul record atins la
    sfarsitul lunii iunie, potrivit dealerilor. Moneda euro s-a
    depreciat luni si in raport cu dolarul, cu aproape 1%, pe fondul
    intensificarii temerilor pe pietele internationale privind
    raspandirea turbulentelor catre Italia. Astfel, cursul BNR pentru
    dolar a crescut cu 4,11 bani, de la 2,9510 lei/dolar la 2,9921
    lei/dolar.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Furtuna si vijelii in toata tara, de luni seara pana miercuri dimineata

    In intervalul mentionat, instabilitatea atmosferica se va
    accentua incepand din vestul tarii si va cuprinde treptat toate
    regiunile. Vor fi frecvente descarcari electrice, intensificari ale
    vantului ce vor lua trecator aspect de vijelie, averse izolat
    torentiale si caderi de grindina.

    Din punct de vedere hidrologic, nu se prevad evenimente deosebite.
    Institutul National de Hidrologie a comunicat in prognoza pentru
    perioada 11-12 iulie ca nivelurile pe rauri la statiile
    hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie, debitul la
    intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi stationar (3.900 mc/s),
    iar in aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere pe
    sectoarele Gruia-Tr. Magurele si Braila-Tulcea si in crestere pe
    sectorul Zimnicea-Vadu Oii.

  • Premiera de gala pentru ultimul “Harry Potter” in Romania, in IMAX 3D. Primii 150 de fani vor viziona gratuit filmul

    Cu aceasta ocazie, 150 de fani vor avea ocazia sa vizioneze
    gratuit premiera. Fanii care vor sa-si ia “la revedere” cum se
    cuvine trebuie doar sa se imbrace precum personajul lor preferat
    din Harry Potter si sa se numere printre primii 150 sositi la
    eveniment.

    In plus, trei dintre fanii care vor prezenta cele mai mari
    similitudini cu personajele favorite din “Harry Potter si
    Talismanele Mortii – Partea 2” vor fi rasplatiti cu premii
    speciale. Alaturi de fani vor participa la eveniment si vedete
    surpriza, reunite pentru a aduce un omagiu celebrei serii care a
    marcat o generatie intreaga.

    In acest capitol final al seriei, tensiunea urca la cote nebanuite,
    culminand cu batalia epica dintre Harry Potter si cel mai mare
    dusman, Lordul Cap-de-mort. Lunga calatorie ia sfarsit cu dramatica
    inclestare intre bine si rau. Dupa ce au distrus un Horcrux si au
    aflat semnificatia magicelor Talismane ale Mortii, Harry impreuna
    cu Ron si Hermione continua cautarea celorlalte Horcruxuri, pentru
    a avea o sansa de a-l distruge pe Cap-de-mort. Insa, spre ghinionul
    lor, maleficul personaj reuseste sa puna mana pe Bagheta de Soc si
    acum vrea cu orice pret sa atace Scoala Hogwarts si sa puna
    stapanire pe cele doua lumi.

    “Harry Potter si Talismanele Mortii – Partea 2”, ultimul film din
    seria ce are la baza romanele lui J.K. Rowling, este si cel mai
    spectaculos de pana acum, oferind spectatorilor o experienta
    cinematografica speciala, datorata inaltei tehnologii 3D si IMAX
    3D.

    O productie Warner Bros., filmul va fi distribuit din 15 iulie in
    cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea),
    CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Cityplex (Bucuresti,
    Constanta si Brasov), Odeon Cineplex (Cluj), Baneasa Drive In
    Cinema, Patria (Bucuresti), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic
    (Cluj), Phoenix (Pascani), Centrul Cultural Eugen Ionescu
    (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare) si reteaua Cinema City
    (Sun Plaza, Cotroceni – in 3D si Imax, Arad, Bacau, Baia Mare,
    Braila, Cluj, Iasi, Pitesti, Timisoara). Filmul este distribuit de
    MediaPro Distribution.

    Liderul absolut in materie de incasari din domeniul
    cinematografic, Harry Potter a generat pana in prezent venituri de
    peste 6,37 miliarde de dolari.

    Aflati pentru ultima data pe marile ecrane in interpretarea
    legendarelor personaje care le-au adus faima la nivel mondial,
    actorii Daniel Radcliffe, Rupert Grint si Emma Watson isi iau
    astfel ramas bun de la fanii seriei, alaturi de nume mari ale
    cinematografiei precum Ralph Fiennes, Maggie Smith, Helena Bonham
    Carter si Robbie Coltrane. La Londra, premiera de gala a filmului,
    in prezenta vedetelor, a avut loc la 7 iulie.

  • Deficitul comercial a scazut cu 7,5% in primele cinci luni

    In termeni nominali, deficitul comercial de la finele primelor
    cinci luni a fost de 3,6 miliarde de euro, sub cel din perioada
    similara din 2010, de 3,9 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflatia scade pentru prima data in luna iunie, ajungand la o rata anuala de 7,93%

    Produsele alimentare s-au ieftinit cu 1,34% fata de luna mai, ca
    urmare a unei oferte crescute de legume proaspete si alte marfuri
    din productia interna. Cartofii, vedeta scumpirilor pana acum, s-au
    ieftinit cu 11,94%, iar legumele cu 12,33%. “Acesta este un model
    de evolutie obisnuit pentru lunile de vara, insa amploarea acestei
    ieftiniri a fost o surpriza”, comenteaza Eugen Sinca, analist al
    BCR.

    Preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 0,19% fata de luna
    mai, din cauza scumpirii combustibililor cu 0,66%. Deprecierea
    lunara a leului s-a reflectat in tarife mai mari pentru servicii
    (in crestere cu 0,68% fata de luna mai), in special la telefonie si
    transport aerian (cate 2%).

    In luna mai, inflatia anuala a fost de 8,41%, dupa ce preturile de
    consum au crescut cu 0,21%. Evolutia din iunie este cea mai buna
    din august 2009 incoace, cand preturile de consum au scazut cu 0,2%
    fata de luna precedenta.

    “Datele privind inflatia arata ca BNR n-ar trebui sa se grabeasca
    sa inaspreasca politica monetara in 2011, mai ales daca ne gandim
    ca inflatia va continua sa scada in a doua jumatate a anului,
    gratie puternicului efect de baza, iar consumul gospodariilor este
    inca redus”, apreciaza Eugen Sinca. BCR estimeaza ca prima crestere
    a ratei dobanzii de politica monetara de catre BNR va avea loc abia
    in 2012.

    Efectul de baza inseamna aici disparitia din calculele privind
    inflatia, incepand din luna iulie, a bazei de raportare
    reprezentate de preturile de pana la majorarea TVA din iulie
    2011.

    Datele privind inflatia in iunie i-au luat prin surprindere pe
    analistii financiari, care in sondajul publicat la finele
    saptamanii trecute estimau ca inflatia lunara a fost probabil de
    0,2% (estimarile au variat intre 0,2% si 0,4%) si ca rata anuala a
    fost probabil de 8,5% (estimari intre 8,4% si 8,6%).

    Pentru finele anului 2011, estimarea Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania vorbea de o rata anuala a inflatiei
    de 5,4%, peste (estimarile variaza intre 5,1% si 6,7%), peste cea
    preconizata de BNR (5,1%).

  • Cum pierd bani Copos si Tiriac din generatia low-cost, BAC 2011

    Am citit acum 3 luni un articol in revista Bloomberg Business
    Week despre un miliardar american care a castigat imens investind
    la inceput in Google, Facebook, Twitter si in alte retele si acum
    le da “burse” studentilor pentru a se lasa de scoala si a lucra la
    afacerile lor. El sustine ca scoala reduce din spriritul
    antreprenorial, il sugruma si astfel nu apar idei si produse noi,
    revolutionare si companii care sa schimbe lumea, cum au fost cele
    puse pe piata de Bill Gates (Microsoft) sau Mark Zuckerberg(
    Facebook).

    Ca sa vinzi si sa faci bani din terenuri, oi, fotbalisti,
    masini, calculatoare, pagini din Facebook, gunoaie, din cantari,
    din crasma si restaurante (ca tot a zis presedintele Basescu ca
    tara are nevoie de ospatari) nu-ti trebuie scoala. Ca sa iei
    terenul cu 10 euro/mp si sa-l dai peste 10 ani cu 800 de euro ai
    nevoie numai de banii de inceput, putere de a astepta si noroc. Ca
    sa ai terenul in zona potrivita. Ca sa mergi in Germania sa iei o
    masina cu 7.000 de euro si apoi sa o dai in Bucuresti cu 10.000
    euro (acum am inteles ca-i invers, cumperi la Bucuresti si vinzi la
    nemti) nu ai nevoie sa stii mai mult de o adunare, nu? Vorba aceea
    – cu ce te ajuta in “scoala vietii” faptul ca stii sa “determini
    numarul submultimilor ordonate cu 2 elemente ale unei multimi cu 7
    elemente”. Cu nimic, ai pierdut timpul degeaba la scoala. Gigi,
    Tiriac, Gates, Buffett. Ei sunt adevaratii profesori, nu cei de la
    catedra, prafuiti, cu haine din Obor sau de la chinezi, care nu
    stiu cum e realitatea vietii, ce se cauta pe piata, cum se fac
    banii, cum se invart relatiile si lumea.

    Dar nu stiu cum se face ca toti acesti milionari si miliardari
    isi trimit copiii la scoala si au in spate in propriile companii
    angajati cu scoala. Cu BAC, cu facultate, cu MBA, cu cursuri de
    pregatire, cu cv-uri de top. Si daca ai vrea sa te angajezi la ei,
    cand iti este lumea mai draga apare cineva care te intreaba de ce
    in nu stiu ce an de scoala ai avut o medie de 5 la matematica. Sau
    5 la purtare. Iar acea nota iti poate fi fatala.

    Tot ei isi trimit copiii la cele mai bune scoli si ii bat la cap
    sa invete. Iar notele luate acolo pot insemna mai multi sau mai
    putini bani in buzunar. George Copos chiar povesteste cu mandrie ca
    ii conditioneaza banii fiicei sale in functie de ce rezultate are.
    De ce i-ar trebui nota mare la Harvard/Stanford sau unde a studiat?
    Ca sa vanda prajituri? Sau ca sa cumpere si sa vanda un fotbalist ?
    Ce fraier e si George Copos sa cheltuiasca banii pe educatia
    fiicei, nu?! Oare de ce nu l-a ascultat pe presedintele Basescu
    care i-a spus ca tara are nevoie de ospatari sau pe prietenul lui
    Gigi Becali care nu are nevoie sa citeasca pentru ca-l oboseste. Nu
    stiu cate locuri de munca a facut Gigi Becali, dar aici George
    Copos il bate.

    A contribuit la economie mai mult.Daca antreprenorul, milionarul
    fara scoala, are ideea, curajul, energia, determinarea, nebunia de
    a pune pe piata un proiect, in spatele lui stau cei cu scoala. Cei
    care pot si trebuie sa-i implementeze ideea. Acel inginer, acel
    constructor, acel economist, acel specialist in marketing, in
    resurse umane sau in contabilitate. Acel om pe care scoala asa de
    hulita acum l-a invatat cum se ridica o cladire sau cum se face un
    motor. Si pe care scoala l-a invatat si cum e cu multimile sau cum
    e cu functiile sau cu acel “cosinus blestemat”.
    Rezultatele BAC 2011 exprima in cifre seci scaderea calitatii
    invatamantului pe care o contempla toata lumea de ani de zile.
    Fiecare a atras atentia in felul lui. Presa a scris, toti
    presedintii au citit rapoarte de constatare, fiecare ministru a
    vrut sa fie un “Spiru Haret” modern, multi parinti nu au mai avut
    energia sa se lupte cu copiii lor pentru scoala, iar Facebook a
    devenit cel mai bun curs de e-learning. Fara nota insa.

    In acest an, peste 200.000 de elevi au dat bacul, din care numai
    45% au trecut mai departe. Dincolo de lacrimi, dezamagiri,
    injuraturi, pentru economie inseamna un minus de cel putin 1
    miliard de euro. In fiecare an de acum inainte.Ce vor face cei care
    nu au luat BAC-ul ? Unul dintre ei raspundea simplu: ma duc sa ma
    angajez. Foarte bine. Ce joburi poate sa gaseasca/primeasca? De
    low-cost: vanzator, operator baze de date, paznic, bodyguard,
    chelner, etc.

    Nu este nimic rau la aceste meserii. Dar parca parintii nu te-au
    trimis la scoala pentru a face asta. Sa castigi 600 de lei pe luna.
    Si bani la negru. Sau pleaca afara. Ce inseamna acest lucru mai
    departe: cu 600 de lei nu prea poti sa iei un credit, nu prea poti
    sa te atingi de o casa si astepti sa plece la tara parintii, de
    banii astia nu poti sa-ti iei o masina mai buna, cumparaturile sunt
    de la discounter, etc. Sau adio si acesti 600 lei pe luna, sunt la
    italieni. Asta inseamna un BAC ratat.

    Cititi mai multe opinii scrise de Cristian Hosiuc
    pe www.zf.ro

  • Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?

    Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
    talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
    problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
    intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
    SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
    incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
    Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
    comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
    economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
    aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
    inteles Roubini.

    2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
    FOTO)

    Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
    rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
    cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
    fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
    calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
    respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
    noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
    crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
    la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
    anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
    demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
    frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
    TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
    ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.

    In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
    prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
    reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
    inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
    ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
    sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
    inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

    Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
    materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
    economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
    monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
    guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
    crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
    promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
    ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
    restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
    presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
    criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
    de incetinire a cresterii.

    Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
    face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

    Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
    capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
    ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
    Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
    a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
    Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
    de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
    ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
    Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
    mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
    de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
    aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
    246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
    criza.

  • De ce sunt atat de mari pierderile TAROM

    Anul trecut parea unul optimist pentru TAROM: veniturile
    companiei au urcat cu 15% si au ajuns la 306 milioane de euro;
    numarul pasagerilor transportati a urcat cu 23,6%, pana la 2,19
    milioane de pasageri; cota de piata a ajuns la 22,4%, fata de 19,7%
    in 2009; gradul de incarcare a ajuns la 62%, cu sase puncte
    procentuale mai mult decat in 2009, luna august 2010 fiind cea mai
    buna luna din ultimul deceniu din punctul de vedere al numarului de
    pasageri transportati.

    Cifrele ar arata chiar bine pentru ultimul an de mandat al
    Ruxandrei Brutaru, care a condus compania in ultimii doi ani, in
    prima parte a crizei care a bulversat toata industria de aviatie si
    nu numai. Indicatorii pozitivi de pe bilant sunt insa pusi in umbra
    de o singura cifra, cea care indica pierderile companiei: pentru
    anul 2010 pierderea a fost de 79,97 milioane de euro, in crestere
    cu 41,6% fata de anul precedent, cand operatorul aerian de stat a
    raportat un rezultat negativ de 234 de milioane de lei.

    In 2010 TAROM a pierdut in fiecare zi 200.000 de euro, iar
    compania pune minusul – ajuns la peste o treime din cifra de
    afaceri – pe seama unei strategii de preturi scazute. “Veniturile
    prognozate nu s-au realizat din cauza mentinerii unui nivel scazut
    la tarife, pe care a trebuit sa le adaptam la posibilitatea de
    cumparare a pasagerilor”, spunea, odata cu anuntarea intarziata a
    rezultatelor financiare, Gabriela Bordea, proaspat numita in
    functia de director general.

    Arma preturilor mici ar fi trebuit sa aduca inapoi pasagerii
    care au preferat zborurile low-cost, pe fondul scaderii puterii de
    cumparare. Insa nici pasagerii pierduti nu au venit inapoi, spun
    oficialii, iar restrangerea activitatii multor firme a condus la un
    trafic de business redus, la care s-au adaugat problemele
    financiare ale companiilor, sistemul bancar afectat de criza,
    taxele ridicate percepute de aeroporturi si pretul petrolului aflat
    in continua crestere. Cel mai mare cost al unei companii aeriene
    este reprezentat de combustibili (circa 15-25% din total), iar
    cresterea de peste un sfert la acest capitol poate fi contracarata
    prin acorduri negociate cu aeroporturile unde se face
    alimentarea.

    Cheltuielile TAROM cu combustibilul au crescut anul trecut cu
    29%, impactul acestor costuri asupra rezultatelor financiare de
    anul trecut fiind de 19 milioane de euro, iar eruptia vulcanului
    islandez Eyjafjallajokull a insemnat pierderi de alte aproape cinci
    milioane. Insa de unde diferenta pana la 80 de milioane de euro?
    “TAROM putea sa faca ceva mai mult in zona reducerii de costuri si
    de reorganizare pentru ca degeaba cresti la partea de venituri si
    la numarul de pasageri daca nu faci si restructurari”, spune
    Szabolcs Nemes, consultant in cadrul companiei Roland Berger.

    De regula, in cazul liniilor aeriene nationale, zonele de
    restructurare sunt sensibile – Czech Airlines a facut totusi anul
    trecut disponibilizari -, iar stoparea curselor neprofitabile ar
    putea fi un alt loc de taiere de costuri. TAROM este singura
    companie care mai zboara pe destinatii interne, ceilalti operatori
    renuntand treptat la astfel de curse din cauza pierderilor
    survenite. Nemes sustine ca alte cheltuieli aditionale pentru
    companie pot veni din efectuarea operatiunilor de reparatii si
    mentenanta; TAROM are un centru specializat de mentenanta,
    activitate care se justifica insa doar in cazul unor companii
    aeriene cu flota mai mare. Flota romanilor nu este foarte mare,
    plus ca este diversa, cele peste 20 de aeronave grupand modele ale
    Airbus, Boeing sau ATR.

  • Fara combustibil si fara pista de aterizare

    Joi, 25 ianuarie 1990, un avion Boeing 707 al companiei
    columbiene Avianca s-a prabusit; in accident au pierit 73 dintre
    cei 158 de oameni aflati la bord.
    Comandantul avionului se numea Laureano Caviedes, iar secundul sau
    era Mauricio Klotz. Din cauza vremii potrivnice avionul s-a
    invartit timp de o ora si jumatate in spatiul aerian american, iar
    Turnul de Control din New York l-a impiedecat de trei ori la rand
    sa se angajeze in manevrele de aterizare. Cand, in cele din urma, a
    primit permisiunea, avionul s-a lovit de o serie de curenti
    inselatori si, cum pilotul automat, care ar fi putut reactiona
    suficient de rapid si coerent la curenti, era deconectat, aparatul
    a ratat aterizarea si pilotii au executat o serie de manevre de
    ocolire. S-au intors in zona unde credeau ca este aeroportul si au
    reluat manevrele. La 25 de kilometri de aeroport, cu rezervoarele
    goale, Avianca 052 s-a prabusit peste o casa care apartinea tatalui
    tenismenului John McEnroe.
    De ce s-a prabusit aparatul de zbor? Am spus-o un pic mai sus, nu
    mai avea carburant. Iar Klotz, care ar fi trebuit sa comunice asta
    Turnului de Control, a preferat ceea ce se cheama “discurs ocolit”:
    “In urcare la trei mii si…aaaa…combustibilul e pe sfarsite,
    domnule” este o mostra. Si, pe cale de a se prabusi, acelasi Klotz
    raspundea unei intrebari directe a celor din turn – “Credeti ca
    aveti combustibil suficient?” cu “Cred ca da. Mii de multumiri”. Un
    soi de ploconeala speriata, iar in acest timp inginerul de bord ii
    arata unei stewardese cadranul de combustibil pe zero si facea
    semnul binecunoscut cu taiatul beregatii cu degetul.

    O sa trec de la zborul Avianca 052 la dezastrul navetei Columbia
    din 2003. O bucata de spuma izolatoare s-a desprins de pe unul
    dintre rezervoarele externe si a lovit aripa. Desi existau
    compartimente de analiza specializate, datele au fost insuficiente,
    iar comunicarea dintre diversele compartimente defectuoasa, astfel
    incat nimeni nu putea spune cu certitudine ce se va intampla cu
    naveta la revenirea din spatiu. Echipa de management a misiunii pur
    si simplu nu a crezut ca bucata de spuma a daunat navetei si a
    ignorat orice proba contrarie; ei au alunecat in ceea ce psihologii
    numesc prejudecata de confirmare, adica tendinta de a favoriza
    informatiile care le confirma convingerile. Semnificativa ramane
    declaratia Lindei Ham, sefa unitatii: “Si nu cred ca avem ce face,
    asadar, nu cred ca are vreo importanta in desfasurarea misiunii
    pentru ca nu prea avem ce face in acest sens”. Un grup de ingineri
    de la NASA, Boeing si Lockheed Martin, grupati intr-o entitate care
    se ocupa de deseurile spatiale, a ajuns la concluzia ca naveta ar
    fi putut fi serios afectata de impactul cu bucata de spuma, dar
    demersurile lor au ramas inutile din cauza convingerilor stabilor
    de la NASA si a comunicarii greoaie cu restul institutiilor
    implicate, printre care chiar si Departamentul Apararii. Asa ca
    doua planuri de salvare a echipajului navetei au fost ignorate in
    climatul convingerii ca “nu se poate intampla nimic pentru ca nu
    avem ce face”.

    Am luat cele doua cazuri, analizate de jurnalistii Malcolm
    Gladwell si James Surowiecki, pentru ca mi se par emblematice, desi
    extreme, pentru modul cum functioneaza oamenii: Mauricio Klotz nu
    era pregatit sa interactioneze cu durii controlori de zbor
    americani, iar stresul sau s-a manifestat prin “aaaa” si “mii de
    multumiri”, desi era o problema de viata si de moarte. In cazul
    navetei un mic grup a decis nu actiunile, ci conduita si modul de
    abordare a problemei – “nu avem ce face, deci problema nu exista”
    -, iar cea mai mare parte a colaboratorilor s-au conformat, iar
    echipajul a pierit la intoarcerea pe pamant.

    Care-i legatura cu bacalaureatul romanesc?

    Abordarea ipocrita de care au dat dovada cei ce au gasit
    vinovati in randul elevilor, al profesorilor sau al autoritatilor,
    luati individual sau la gramada. Lovitura este buna, pentru ca
    acest examen este o buna unitate de masura pentru lipsa de viziune
    si de valori din societate. Nu profesorii, fie ei chiar
    dezinteresati, nu elevii, fie ei jucatori de Counter Strike sau
    amatori de cluburi, nici macar un anume ministru nu poarta
    raspunderea, ci intreaga societate. Le-am servit tinerilor fie o
    abordare hedonista si inutil degajata a vietii, fie o tinerete
    marcata de lipsuri, menita sa-i elimine din start in jocul
    societatii. Au fost conditionati sa se comporte fie precum Klotz,
    ploconindu-se in fata puterii imbecile sau a banului, fie sa
    ignore, asemeni responsabililor zborului navetei, chiar evidentele;
    le cerem in schimb, acum, sa fie competenti si atotstiutori. Nu sta
    nimeni sa-i inteleaga, nu pricepe nimeni schimbarea prin care trece
    societatea si tanara generatie; curiosii sa caute o recenta analiza
    din BUSINESS Magazin, care se numea chiar “Revolutia generatiei C”.
    Cei fara combustibil si fara pista de aterizare nu sunt tinerii, ci
    noi, restul.