BusinessMagazin

Blog

  • Analiştii spun că preţurile la benzină vor scădea cu 5-6%, după ce petrolul a coborât cu 20% de la maximele din aprilie

    La începutul anului, companiile petroliere anunţat aproape săptămânal scumpiri ale carburanţilor, pe fondul creşterii preţului ţiţeiului la nivel internaţional. Ulterior, când barilul a început să scadă, scumpirile s-au oprit, dar nu au fost nici ieftiniri semnificative. Astfel, preţurile carburanţilor sunt acum în medie cu 11% mai mari decât la începutul anului.

    Petrolul s-a ieftinit cu 19,38% de la vârfurile atinse în luna aprilie anul acesta, păstrând un avans de 7,2% faţă de nivelul de la începutul anului.

    În perioada în care petrolul a coborât de la maximele ultimilor 3 ani (aprilie – septembrie), leul a pierdut 6,72% în faţa dolarului american. Raportat la începutul lui 2011, leul este cu 1,56% mai slab. Astfel, tinând cont de impactul cursului de schimb, numai o parte din contracţia preţului petrolului la bursele internaţionale se poate transmite către consumatorul final – deprecierea leului faţă de dolar erodând scăderea potenţială a preţurilor carburanţilor, explică analiştii XTB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finnair anulează zborurile către şi dinspre România. Compania: Cursele nu erau profitabile

    Finnair a anulat pe perioadă nedeterminată cursa directă către Bucureşti.

    “Compania analizează în permanenţă noi oportunităţi. În acest caz, am decis să anulăm deoarece nu era o cursă profitabilă”, a spus Laura Varga.

    Întrebată dacă mai sunt şi alte curse ale companiei Finnair care urmează să fie întrerupte din aceleaşi raţiuni, ofiţerul de presă a precizat că nu poate oferi astfel de informaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia, tutunul, alcoolul şi cafeaua, mai scumpe anul viitor

    Nivelul accizei în lei este stabilit, potrivit Codului Fiscal, prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar anunţat de BCE pentru prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent.

    Cursul de schimb anunţat la 1 octombrie 2010 a fost cu numai 0,07% mai mic faţă de cel folosit la calculul accizelor pentru anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană, presată să reducă cheltuielile cu scăderea cofinanţării care revine României şi altor cinci ţări

    Mai multe ţări vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinanţării a 6 state, inclusiv România. CE a anunţat, la începutul lunii august că planul de accelerare a plăţii de subvenţii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ţări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru România pot ajunge la 714 milioane de euro, a anunţat atunci executivul comunitar. Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE. Suma poate fi însă redusă cu cel puţin jumătate, după ce mai mulţi contributori neţi la bugetul UE, între care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, şi-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finanţe, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele valutare ale BNR au crescut cu peste un miliard euro în septembrie

    Potrivit BNR, intrările au totalizat 2,02 miliarde euro în luna septembrie şi s-au datorat modificării rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentării conturilor Ministerului Finanţelor Publice, al Comisiei Europene, precum şi a veniturilor din administrarea rezervelor internaţionale. Un alt factor determinant a fost aprecierea dolarului american, yenului japonez şi lirei sterline faţă de euro, care au crescut valoarea părţii din rezerva internaţională denominată în aceste trei valute. Ieşirile din rezerva băncii au fost de 948 milioane euro şi au rezultat din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, dar şi plăţii de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Multinaţionalele pleacă la primul semn de nesiguranţă. Ce ar trebui să facă statul român

    “Multinaţionalele vin şi pleacă în funcţie de interesele lor, e foarte bine ca statul să încurajeze aceste investiţii şi să se înscrie în cursa pentru atragerea investiţiilor străine cu celelalte ţări din zonă, dar în aceeaşi măsură statul ar trebui să ajute antreprenorii autohtoni. Ei îşi asumă riscul, sunt inventatori, aduc valoare adăugată. Sunt mai creativi decât o fac giganţii care au investit până acum în România. Multinaţionalele sunt investitori oportunistici, iar la primul semn de nesigurnaţă pleacă”, a spus Nacu luni, la lansarea proiectului “Campioni în Business”, care îşi propune promovarea antreprenoriatului local. În opinia reprezentantului celui mai activ fond de private equity în România, nu este neapărat vina guvernului că multinaţionalele, şi mai exact Nokia, pleacă din România, cum nu a fost nici vina guvernului german când concernul finlandez a închis o fabrică din Germania pentru a deschide una pe piaţa românească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce gol lasă plecarea Nokia din România

    Abia s-au stins ecourile scandalului de la Bochum, localitatea germană unde Nokia a lăsat în urmă cu trei ani 2.300 de şomeri pentru a-şi muta fabrica la Cluj. De săptămâna trecută 2.200 de români, foşti angajaţi ai Nokia, devin victime ale globalizării, ale competiţiei acerbe de pe piaţa telefoanelor şi ale neputinţei finlandezilor de a se adapta la noua ordine telecom. Expansiunea smarphone-urilor declanşată odată cu lansarea iPhone de către Apple şi continuată de Google cu Android a modificat radical planurile finlandezilor de la Nokia în ceea ce priveşte piaţa europeană a telefoanelor mobile. Dacă înainte cei mai mulţi clienţi alegeau un telefon mai simplu, cu funcţii de bază, acum toţi doresc unul cu display capacitiv şi sistem de operare, care măcar să semene cu iPhone.

    Nokia şi-a anunţat joi dimineaţă, la finele săptămânii trecute, cei 2.200 de angajaţi de la Jucu, judeţul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008 şi era considerată a fi una dintre marile investiţii de care România a avut parte în ultimul deceniu, alături de Renault la Dacia sau Ford la Craiova. Fabrica se va închide până la sfârşitul anului, iar angajaţii vor fi introduşi, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin şi reorientare profesională. Într-un comunicat intern al companiei, Nokia explică retragerea de la Cluj ca fiind determinată de situaţia actuală de pe piaţa europeană, unde se vând mai bine telefoanele inteligente în locul celor clasice.

    Migraţia clienţilor către smartphone-uri putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007, după succesul răsunător al revoluţionarului iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia. În ultimii doi ani Nokia a pierdut, pe rând, titlul de cel mai mare producător de smartphone-uri după volumul vânzărilor, apoi de cel mai mare producător de telefoane mobile în general. După zece ani de dominaţie, cu o cotă de piaţă cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reuşit să ţină pasul cu inovaţiile din industrie şi cu evoluţia gusturilor şi pretenţiilor clienţilor. Acţiunile companiei s-au prăbuşit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în şedinţa de la finele săptămânii trecute, cu 45% sub nivelul de la sfârşitul lui 2010.

    Acum, finlandezii spun că doresc să se concentreze cât mai mult pe fabricile din Salo, Komarom şi Reynosa, care se vor reorienta dinspre partea de asamblare către dezvoltarea de software specific pentru fiecare piaţă şi customizarea pachetului de vânzări. Aceste fabrici sunt aşteptate să joace un rol important în ceea ce priveşte satisfacerea clienţilor de smartphone-uri din Europa, Asia şi America, dar va exista şi în cazul acestora un impact asupra personalului în 2012. Primele date exacte vor fi comunicate în primul trimestru al anului viitor, după consultările cu reprezentanţii angajaţilor.

    Primul semn negativ dinspre Nokia a venit la începutul anului, când a fost închisă divizia de cercetare şi dezvoltare din România; o astfel de mişcare anunţă şi o urmare în ceea ce priveşte producţia, este de părere Doru Lionăchescu, partener la casa de investiţii Capital Partners: “Percepţia Executivului este ruptă de realitate. Fie nu fac nimic, fie fac exact contrariul”. Acesta crede că, având în vedere decizia Nokia, ar fi trebuit convocaţi toţi miniştrii şi traşi la răspundere. “O să fim loviţi peste degete de europeni până ne vom trezi la realitate. Atunci când Nokia s-a retras din Germania şi au investit în România, nemţii au negociat foarte dur şi au obţinut plăţi compensatorii”, adaugă Lionăchescu.

    Premierul Emil Boc a spus de miercurea trecută miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară. Deja au început negocierile cu mai multe companii străine, dintre care zece sunt în stadiu avansat, în vederea unor investiţii complementare în judeţul Cluj, aşa încât pierderile generate de închiderea fabricii de la Jucu a celui de-al doilea mare exportator al României să fie măcar parţial compensate.

    Nu se ştie însă exact despre cine ar putea fi vorba, cu atât mai mult cu cât din motive de confidenţialitate numele acestor investitori strategici foarte mari, aşa cum i-a numit săptămâna trecută consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass , vor rămâne anonime până la anunţul concret al unei investiţii. “Sunt 21 de potenţiale proiecte, în valoare de peste un miliard de euro, care ar putea crea peste 8.000 locuri de muncă”, a spus Vass. Totodată, la Ministerul Finanţelor sunt în evaluare alte 20 de proiecte de investiţii care au depus cerere pentru acordarea de ajutoare de stat, fiind vorba de investiţii de cel puţin cinci milioane de euro fiecare. Sunt însă toate acestea suficiente?

  • De ce a costat un milion de dolari noul pian al lui Elton John – GALERIE FOTO

    Reprezentaţia susţinută la noul pian va da startul turneului care poartă un nume cât se poate de adecvat în acest context: “Pianul de un milion de dolari”. Acest nou turne

    Pianul cel nou este o piesă făcută pe comandă de Yamaha, pentru realizarea căruia a fost nevoie de 4 ani. Pianul are o componentă vizuală foarte importantă – poate difuza animaţii, înregistrări video sau chiar transmite în direct, şi culori care sunt în ton cu muzica. Sunt folosite 68 de televizoare LED.

    Elton John are obiceiul de a-şi numi pianele în funcţie de cântăreaţa preferată din spectacol, iar porecla celui mai nou este “Blossom” (Boboc), după fosta cântăreaţă de jazz, pianistă şi artistă de cabaret Blossom Dearie.Un ecran uriaş este plasat în spatele lui Elton John şi a pianului său, pe care sunt difuzate imagini în concordanţă cu cântecele artistului. Pe scenă mai sunt cei şase membri ai formaţiei şi patru cântăreţi de backing vocal. Tema acestui spectacol este o călătorie prin cariera muzicală a artistului, iar imaginile care acompaniază spectacolul sunt din muzica, viaţa şi momentele istorice. Vedeta este celebră şi pentru ţinutele sale elaborate, care spun poveşti despre muzele sale de inspiraţie, ca John Lenon, Elizabeth Taylor sau Bernie Taupin.

    Cât priveşte extravaganţele sale, Elton John cheltuia la un moment dat în jur de 2 milioane de dolari pe lună. Are proprietăţi în Anglia, SUA, Italia şi Franţa. Are zeci de maşini şi a vândut 20 dintre ele la o licitaţie, spunând că n-a apucat niciodată să le conducă. Este un pasionat colecţionar de artă şi se spune că are una dintre cele mai mari colecţii de fotografii din lume. Iubeşte şi florile, atât de mult încât la un moment dat cheltuia lunar 200.000 de dolari pe lună numai pe florile pe care le trimitea celor dragi. Odată chiar şi-a umplut un avion cu flori doar pentru o călătorie.

  • Guvernul elen a aprobat “rezerva de muncă” în sectorul public

    Grecia a promis să crească taxele, să reducă salariile din sectorul public şi să reducă numărul de angajaţi bugetari cu 20% până în 2015, pentru a determina Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să-i acorde cea de-a şasea tranşă, de 8 miliarde euro, din acordul de finanţare externă convenit în mai 2010.

    Fără aceşti bani, statul elen ar putea intra în faliment luna aceasta.

    Guvernul a aprobat duminică înfiinţarea unei “rezerve de muncă” prin care 30.000 de angajaţi ai statului vor primi doar 60% din salariu şi vor fi concediaţi după un an.

    Impactul social al măsurii a fost însă atenuat, deoarece circa două treimi dintre cei afectaţi sunt aproape de vârsta de pensionare, iar restul vor proveni de la companiile de stat care urmează să fuzioneze sau să se închidă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Loteria vizelor 2013: Ambasada SUA începe marţi înscrierile pentru program

    Cei care doresc să aplice pot face acest lucru în perioada 4 octombrie – 5 noiembrie. Cei interesaţi pot descărca formularul electronic de înscriere de la adresa www.dvlottery.state.gov , precizează ambasada, care le recomandă aplicanţilor să evite înscrierea în ultima săptămână. Ambasada precizează că persoanele care se înregistrează în program nu sunt obligate să plătească nicio taxă. Pentru a fi eligibili în programul Loteria Vizelor, aplicanţii trebuie să fie originari dintr-unul din statele eligibile şi să îndeplinească fie criteriile de educaţie, fie pe acelea legate de experienţa în muncă. Legislaţia americană prevede că cei care aplică pentru Loteria Vizelor trebuie să aibă cel puţin studii liceale sau să fi avut, în ultimii cinci ani, cel puţin doi ani de experienţă în muncă. Detalii legate de experienţa profesională se pot găsi la adresa www.onetonline.org.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro