El a amintit că liderii UE au decis ca statele din zona euro să participe la capitalizarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu 150 miliarde euro, iar ţările din afara zonei euro să contribuie cu alte 50 miliarde euro. În acelaşi timp, şeful statului a amintit şi că nu s-a pus problema ca o ţară aflată într-un acord de asistenţă financiară cu FMI să participe la capitalizarea Fondului.
Blog
-
Datele noastre sunt deja acolo
Într-un articol scris în urmă cu câteva săptămâni, intitulat “Viitorul după Gartner”, făceam un rezumat al tendinţelor tehnologice ce sunt, în opinia companiei de consultanţă şi cercetare de piaţă, esenţiale pentru înţelegerea anilor ce ne aşteaptă. Pe scurt: Gartner crede că dispozitivele mobile vor prolifera (alături de software-ul aferent) şi vor deveni sursa unor cantităţi masive de date, cu potenţial de folosire analitică. Obiectivul analizării acestor date poate fi, spre exemplu, construirea unei experinţe utilizator contextuale, personalizate, sau construirea acelui “Internet al lucrurilor” în care cuptorul conectat la internet va încălzi mâncarea favorită în timp ce plecăm de la serviciu, declanşatorul fiind informaţia de localizare transmisă de telefonul mobil. Ca şi consecinţă, Gartner prevede ascensiunea produselor de data intelligence, sprijinite de tehnologii noi de stocare şi interogare a datelor In-Memory.
Pentru Gartner întrebarea nu pare să fie dacă aceste depozite masive de date – ajutate, contextual, de prezenţa dispozitivelor mobile – vor apărea. Previziunile companiei de analiză gravitează de mai mulţi ani în jurul acestui subiect, sub diverse forme: software social, analizele sociale, reţele sociale, business intelligence, Big Data, “Internetul lucrurilor”, “Real World Web”. Întrebarea pe care Gartner pare să şi-o pună mai degrabă este: când anume se va întâmpla? Pariul meu este că acest proces masiv de colectare de date a început deja, demult. Şi nu numai că a început deja, dar este şi un obiectiv extrem de atrăgător pentru mai mulţi furnizori de tehnologie. Voi discuta trei exemple: Amazon Silk, Carrier IQ, Apple Siri, ce sunt toate trei, în opinia mea, simptome ale aceleiaşi tendinţe.
Amazon Silk este un tip nou de browser creat de cei de la Amazon pentru tableta Kindle Fire, lansată în septembrie 2011. Diferenţa dintre Silk şi alte browsere existente pe platforma Android, pe care e bazat şi Kindle Fire, este că Silk poate decide în mod dinamic care anume componente ale navigării pe internet să fie executate local, pe dispozitivul utilizatorului, şi care părţi să fie executate pe serverele Amazon. Este o navigare hibridă în care o parte din informaţiile traficate (potenţial private) trec prin serverele Amazon.
Motivaţia folosită de Amazon este aceea a performanţei: pentru a executa operaţiuni costisitoare nu pe resursele dispozitivului mobil, ci pe puternicele servere din Cloud-ul Amazon, oferind astfel utilizatorului o experienţă de utilizare fluidă şi o durată de viaţă sporită a bateriei tabletei.
Apoi avem scandalul izbucnit la sfârşitul lunii noiembrie 2011, cu privire la Carrier IQ. Carrier IQ este un start-up din Silicon Valley specializat pe oferirea de servicii analitice mobile companiilor de servicii mobile. Ce înseamnă asta, concret? Înseamnă că această companie produce un software despre care spune că este instalat azi pe 150 de milioane de dispozitive mobile din întreaga lume. Platformele cele mai populare sunt, bineînţeles, Android si iOS, softul există însă şi pe alte platforme, cum ar fi BlackBerry. Scopul softului Carrier IQ este acela de a colecta date tehnice de funcţionare a dispozitivului mobil: de pildă cauza pierderilor neaşteptate de semnal, eşecul livrării unui SMS ori parametrii conexiunii celulare, şi de a le transmite operatorului mobil spre analiză – tot Carrier IQ produce şi softul de analiză a datelor receptate. Ca şi în cazul Amazon Cloud, acelaşi discurs al grijii pentru client este folosit şi aici, de data aceasta de către operatorii mobili, pentru a instala softul Carrier IQ pe dispozitivele abonaţilor lor. Operatorii mobili folosesc aceste date, după cum o declară, pentru eliminarea problemelor de recepţie şi îmbunătăţirea calităţii serviciului oferit clienţilor lor.
-
Premierul polonez: UE este pe marginea prăpastiei. Avem de ales între calea comunitară sau cea a egoismelor naţionale
“Nu pot să spun că Europa este mai unită şi nu pot să spun că am depăşit această criză”, a declarat Tusk. “Suntem pe marginea prăpastiei”, a avertizat acesta. În opinia sa, UE are de ales între “calea comunitară sau cea a egoismelor naţionale”. La finalul summitului european de la 8 şi 9 decembrie, liderii UE, cu excepţia Marii Britanii, au fost de acord să creeze un nou pact de “uniune de stabilitate bugetară” care să consolideze disciplina în zona euro.
-
Criza din zona euro scoate în evidenţă convergenţa politicilor Olandei cu cele ale Germaniei
“Olandezii sunt deseori un aliat de nădejde al germanilor şi joacă un rol mai mare decât îl justifică economia ţării lor”, a declarat Sylvester Eijffinger, profesor de economie la universitatea Tilburg din Olanda. Eijffinger consideră că este un lucru bun pentru Germania, care “nu vrea să fie acuzată că acţionează singură”.
-
Dezastru la investiţiile străine: doar 133 mil. € în octombrie
“Datele privind investiţiile străine directe publicate astăzi nu schimbă imaginea conturată de cifrele anterioare – imagine pe care noi o interpretăm drept dezamăgitoare”, spune Vlad Muscalu, economist la ING Bank.
În mai toate discursurile premierul Emil Boc aminteşte de crearea de locuri de muncă şi de investiţiile străine directe (ISD), dar nivelul ISD arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul. Investitorii străini par să nu creadă în politica guvernului Boc. Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Deşi economia a revenit pe creştere în acest an, după doi ani de recesiune, investitori străini nu s-au grăbit să vină în România.
-
Doi ani de lupte grele i-au adus Romtelecom 3% în plus cotă pe net fix
Din decembrie 2009 până la finele lunui iunie 2011 Romtelecom şi-a mărit cota de piaţă de la 29% la 32%, potrivit calculelor ZF. Grupul elen OTE anunţă pentru aceeaşi dată o cotă de piaţă a Romtelecom de 33%, însă se pare că datele iau în calcul şi clienţii Romtelecom pentru serviciile de date mobile prin reţeaua CDMA, care nu au fost contorizaţi de ZF. În această perioadă, în care recesiunea a pus o presiune şi mai mare pe preţuri, Romtelecom s-a luptat să-şi crească acest business atât prin războaie ale tarifelor cu RCS&RDS şi UPC, cât şi prin achiziţii, realizate prin operatorul de cablu înfiinţat special în acest scop NextGen Communications. NextGen nu s-a limitat la achiziţii, ci a intrat şi în luptele dure de stradă pentru clienţii din fiecare cartier sau stradă, cu operatori mai mici sau cu agresivul şi adesea imprevizibilul lider al pieţei compania românească RCS & RDS.
-
Reţeaua de benzinării OMV lucra cu procesatorul european a cărui breşă de securitate i-ar putea afecta pe posesorii de carduri
Datele de card de credit ale clientilor noştri nu sunt stocate, în niciun moment, în sistemele interne ale OMV. Toate datele sunt transferate băncii relevante în forma criptată. Experţii externi au început imediat verificarea sistemelor noastre. Până acum nu au fost evidenţiate probleme în securitatea sistemului. OMV face tot posibilul să sprijine rezolvarea acestei situaţii”, au declarat reprezentanţii grupului petrolier austriac.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
STRATFOR: Rusia vrea să deterioreze relaţiile între Statele Unite şi Europa
Însă indiferent câte crize SUA-Rusia vrea Moscova, aceasta nu caută o rupere a relaţiilor între cele două puteri, ci urmăreşte să influenţeze relaţiile dintre americani şi europeni, precizează agenţia. Există semnale că Europa Centrală devine tot mai nervoasă, mai ales după ce preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat noua strategie de apărare. În lipsa unui răspuns al SUA la consolidarea poziţiei agresive ruse, numeroşi europeni se întreabă dacă Washingtonul nu cumva plănuieşte să tempereze pe termen scurt relaţia cu Europa Centrală şi de Est, în schimbul păstrării liniilor de aprovizionare către Afganistan via Rusia.
-
Raport Fitch: Calitatea activelor băncilor din România este slabă şi s-ar putea înrăutăţi anul următor
Degradarea în continuare a calităţii activelor în Bulgaria, România şi Croaţia, fără o consolidare a capitalului, ar putea duce la revizuirea perspectivei sectoarelor bancare din aceste ţări de la stabilă la negativă. În prezent, doar Ungaria şi Slovenia au perspectivă negativă. Calitatea activelor s-a aflat în acest an pe un trend negativ în majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est, din cauza creşterii lente a economiei şi a şomajului (Bulgaria, România, Polonia, Cehia şi Slovacia).
-
Cum arată cel mai nou centru World Class din Bucureşti? (GALERIE FOTO)
Situată în nordul Capitalei, sala de sport se întinde pe o suprafaţă de 3.00 de metri pătraţI şI o capacitate de până la 5.000 de membri. Investiţia în acest proiect se ridică la peste 2,6 milioane de euro, din care circa 800.00 au fost investiţI doar în achiziţionarea echipamentelor sportive.
Anul trecut, World Class România a înregistrat o creştere a numărului de abonaţI cu 24%, de la 12.525 la 15.537 de membri, aproximativ 60% fiind angajaţI ai marilor corporaţii al căror abonament a fost oferit de companii, ca parte a pachetului de beneficii extrasalariale.
Pentru anul viitor, conducerea World Class plănuieşte deschiderea a încă trei noi centre, dintre care unul va fi cu circuit închis, pentru cel mult 1.000 de membri. Acesta va fi situate în Floreasca, iar celelalte două în zone mai comerciale, precum clădirea de birouri America House, din zona piaţa Victoriei, şI Auchan Titan. Pentru cele trei sunt bugetate investiţii de peste cinci milioane de euro.