Ordinele de cumpărare mai pot fi plasate până marţi la ora 17:00. Valoarea ordinelor plasate până la finalul şedinţei bursiere de luni a ajuns la 91,1 milioane lei (20,8 milioane euro). Cele mai mari subscrieri au fost realizate vineri, când au fost plasate ordine pentru 31,58% din pachetul scos la vânzare. Subscrierile au fost realizate la preţuri care au atins minimul şi maximul din ofertă, respectiv 14,9 lei şi 19,2 lei. Preţul final de vânzare va fi stabilit după închiderea ofertei. Cele mai multe acţiuni au fost subscrise pe tranşa investitorilor mari, la nivelul minim al ofertei, de 14,9 lei/titlu.
Blog
-
Noua istorie a unei companii vechi de 100 de ani
În 2007, pe când era CFO al Rompetrol Downstream, companie deţinută la acea vreme de omul de afaceri Dinu Patriciu, Volintiru declara pentru catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, realizat de BUSINESS Magazin, că, deşi îi place zona financiară, şi-ar dori ca pe viitor “să iasă din zona CFO (chief financial officer) pentru cea de COO (chief operating officer) sau de CEO (chief executive officer)”. Au trecut cinci ani de atunci, iar în sediul din sudul Bucureştiului al companiei Vulcan, Volintiru este acum director general, dar nu are timp să vadă că aşteptările i s-au împlinit. Lucrează de nouă luni în Vulcan, iar cele peste zece ore pe care şi le petrece în fiecare zi la serviciu îi ocupă cea mai mare parte din timp. “M-am dus pentru cinci minute şi am stat două ore. Am intrat în fibrilaţii pentru că trebuie să mergem să negociem contractul şi să-l semnăm, luni am găsit avion şi joi ne întoarcem.”

Râsul zgomotos al lui Volintiru avea drept motiv semnarea unui contract în valoare de 54 milioane de dolari, în urma unei licitaţii organizate de Kuweit Oil Company pentru fabricarea a 210 unităţi de pompare şi a pieselor de schimb aferente. Un contract care se va derula pe parcursul a cinci ani, producţia primelor unităţi de pompare urmând a începe în circa o lună, după încheierea lucrărilor de proiectare. La nivel mondial, Vulcan are competitori pe segmentul de unităţi de pompare de capacitate mare – 10-15 tone – doar în Statele Unite ale Americii şi China. Iar vântul le bate din spate, mai ales că Vulcan are, conjunctural, nişte avantaje: petrolul nu se mai găseşte la suprafaţă, deci e nevoie de unităţi de pompare de capacitate mai mare, cu putere crescută de extracţie pentru a ajunge la zăcământ; apoi, creşterea preţului barilului de petrol motivează firmele de prospecţiuni să caute mult mai asiduu orice fel de pungă de petrol – motiv pentru care de la mijlocul anului managerii plănuiesc să mărească capacitatea de producţie, pornind de la nivelul de 300 de unităţi pe an în prezent. Pe acest plan, Vulcan ia în calcul asamblarea “părţii inteligente” a unităţii de pompare la Bucureşti şi a celorlalte componente în ţara de destinaţie, pentru a evita cheltuielile legate de transport.
Acum, la Vulcan se lucrează pe trei linii de business. Dincolo de unităţile de pompare, unde 10% din producţie merge la export către Brazilia, a doua linie e cea a părţilor sub presiune – cazane pentru centrale electrice, echipamente industriale (55% din totalul vânzărilor), unde producţia ajunge în proporţie de 95% la export, către Europa de Vest şi SUA. “Dacă Germania nu mai dă verde centralelor nucleare, lumea trebuie să producă energie. Pe gaz metan nu se poate din cauza monopolului rusesc, deci singura resursă e cărbunele, iar la cărbune suntem <doctori>”, spune Florin Tomescu, directorul general adjunct. Despre a treia linie, cea a structurilor metalice – “pentru care am primit comenzi şi urmează să intre în folosinţă” -, Volintiru aminteşte de podurile din staţiile reziduale din contractul cu francezii de la Veolia şi de cel de la Chitila, însă comenzi pot fi onorate oricând, dat fiind că personalul poate fi angajat pe parcurs, în mare parte fiind vorba de lăcătuşi mecanici.
Vulcan ţinteşte creşterea exporturilor în 2012 până la 60% pe partea de unităţi de pompare pe seama contractelor cu Albania şi, recent, Kuweit. Un punct de reper al cererii tot mai mari din piaţă e cazul OMV Petrom, unde, dacă anul trecut în martie compania comanda cinci unităţi de pompare, în 2012 sunt deja aproape 50 de unităţi solicitate.
-
Cum se schimbă liderii pe piaţa de turism
De la doar patru chartere săptămânale spre Grecia în 2008, agenţia de turism Christian Tour a ajuns în plină criză la 20 de curse anul trecut spre mai mult destinaţii din Europa şi a programat 24 de zboruri pentru anul acesta. Care a fost strategia care a adus agenţia lui Cristian Pandel în liga celor mari, alături de Prestige Tours şi Paralela 45?
Cristian Pandel a intrat în afaceri din pasiune pentru excursiile pe munte. Prima experienţă de business a agentului de turism a fost înfiinţarea unui club montan, iar apoi a primei şcoli de ghizi montani, Christian Adventure, simultan cu înfiinţarea unui SRL şi cu obţinerea licenţei de turism tip detailist. Agenţia s-a dezvoltat treptat, dar saltul care l-a propulsat pe montaniardul de puţin peste 30 de ani a fost în 2008, când agenţia a devenit şi touroperator, organizând propriile chartere în special către Grecia, destinaţia preferată a lui Pandel.

În prezent agenţia operează în 18 sedii şi colaborează cu 1.200 de agenţii partenere.”Iniţial am început să operăm curse charter doar spre Grecia, iar ulterior am decis să diversificăm portofoliul de oferte. Un alt pas important în ultimii ani de criză a fost încheierea de contracte directe cu hotelierii şi luarea de camere în garanţie”. Grecia, Turcia, Bulgaria şi Spania sunt destinaţiile care aduc cei mai mulţi turişti agenţiei Chiristian Tour.

În Grecia agenţia a trimis anul trecut 60.000 de turişti, Bulgaria a fost aleasă de 15.000 de clienţi ai Christian Tour, iar Spania atrage turiştii care au vizitat deja Grecia şi Turcia. “Am ajuns să trimitem anul trecut peste 100.000 de turişti în vacanţă cu avioane închiriate în sistem charter, dar şi cu propria flotă de autocare. Astfel am putut să reducem costurile de transport şi să le oferim turiştilor vacanţe cu un raport calitate-preţ atractiv. În fiecare an numărul de turişti creşte simţitor: în 2010 am avut aproximativ 75.000 de turişti, anul trecut 100.000, iar pentru anul acesta mizăm pe o creştere cu 50% a turiştilor faţă de anul trecut”, a declarat Cristian Pandel, proprietarul agenţiei de turism Christian Tour, agenţie care a avut anul trecut un rulaj de 30 de milioane de euro.

Prestige Tours, touroperatorul liderului de pe piaţa agenţiilor de turism, grupul Happy Tour, va opera anul acesta 20 de zboruri charter spre destinaţii din Europa, dar şi o cursă charter spre Israel (Eilat) din 25 aprilie. Zborurile sunt efectuate în parteneriat cu TAROM, cu o aeronavă cu o capacitate de 189 de locuri. Aceasta este prima agenţie locală care introduce în ofertă vacanţe cu zbor charter spre o destinaţie din Israel. Agenţia va opera zboruri charter şi spre destinaţii din Turcia, Grecia, Spania, Cipru şi Dubai. Pe piaţa agenţiilor de turism activează în jur de 2.500 de agenţii, aceasta fiind evaluată la 500 de milioane de euro.

Cel mai profitabil segment din piaţa de turism este turismul corporate, urmat de vacanţele individuale de lux, dar aceste segmente sunt vânate de zeci de agenţii specializate. Dacă în cazul acestora profitul vine din valoarea vânzărilor, în cazul vacanţelor cu charter profitul vine din volum. În ce priveşte oferta mass-market, dominată de touroperatori (cei care construiesc pachete turistice cu zboruri charter şi le vând agenţiilor mai mici, numite revânzători), piaţa de chartere este cel mai vânat segment, pe care se bat de mai mulţi ani în jur de 10 touroperatori.

Mulţi dintre aceştia au pierdut teren şi bani în special în ultimul an, pe fondul scăderii interesului pentru vacanţele în Egipt sau Tunisia (din cauza revoltelor din zonă), iar 2011 a lăsat spaţiu pentru cei care s-au concentrat pe Europa, precum Christian Tour. Iar cifrele acestei pieţe vorbesc despre creştere: “Vânzările pentru vacanţele cu chartere, precum şi numărul turiştilor au ajuns la o creştere în medie cu 30% de la an la an. De asemenea, cererea mare de vacanţe a dus la creşterea numărului de chartere, precum şi a localităţilor de unde operăm aceste chartere, nu numai din Bucureşti, ci şi din Iaşi, Timişoaraşi Cluj”.
-
Bernanke: Economia SUA trebuie să crească mai rapid pentru reducerea şomajului
Bernanke a arătat de declinul ratei şomajului, de la 9,1% vara trecută la 8,3% în februarie, a fost într-o anumită măsură nesincronizat cu ritmul creşterii economice. PIB-ul SUA a urcat cu 3% în trimestrul al patrulea din 2011, dar se anticipează că avansul a încetinit sub 2% în primele trei luni ale acestui an. “Scăderea în continuare a şomajului, într-o manieră semnificativă, va necesita probabil o creştere mai rapidă a producţiei şi cererii, din partea populaţiei şi companiilor, proces care poate fi susţinut prin menţinerea unor politici de susţinere”, a spus Bernanke la o reuniune a Asociaţiei Naţionale pentru Economie.
-
Obama transmite Phenianului că vrea pace şi respinge provocările
“Vreau să mă adresez în mod direct liderilor de la Phenian. Statele Unite nu au intenţii ostile faţă de ţara voastră. Vrem pace”, a declarat Obama într-un discurs susţinut în faţa unor studenţi la Seul. “În prezent, noi spunem: Phenian, ai curajul să cauţi pacea şi să oferi o viaţă mai bună nord-coreenilor”, a spus el. Preşedintele american a avertizat totodată că “nu există recompensă pentru provocări”, în timp ce Coreea de Nord se pregăteşte să lanseze o rachetă cu rază lungă de acţiune pentru a pune pe orbită un satelit de observaţie, lansare suspectată de comunitatea internaţională că este o testare deghizată a unei rachete.
-
Avea doar 1.700 de dolari în cont, apoi şi-a vândut compania cu 180 de milioane de dolari
OMGPOP ar fi rămas fără bani în luna mai dacă nu ar fi fost salvată de succesul uriaş avut de aplicaţia Draw Something (Desenează ceva – trad.), au declarat surse apropiate companiei pentru NY Times. Acum, participaţia pe care o deţine Forman la OMGPOP valorează peste 22 de milioane de dolari, conform surselor. “E genul de sumă care imi permite să mă îmbrac adecvat pentru o nuntă, indiferent de cine m-ar invita”, glumeşte Forman, referindu-se la averea pe care a câştigat-o în urma tranzacţiei.
-
“Misiune imposibilă” pentru Spania – să anunţe noi reduceri de cheltuieli de 40 miliarde euro
Rajoy a fost forţat recent de ceilalţi lideri europeni să adopte o ţintă de deficit bugetar de 5,3% pentru acest an, după ce Spania şi-a stabilit unilateral ca obiectiv un deficit mai ridicat, de 5,8%, potrivit cotidianului The Guardian. Unii lideri europeni şi pieţele financiare au semnalat deja situaţia din Spania ca cea mai importantă ameninţare în acest moment pentru stabilitatea zonei euro. Comisarul UE pentru afaceri monetare, Olli Rehn, a învinuit tentativele Spaniei, a patra mare economie a zonei euro, de a relaxa măsurile de reducere a cheltuielilor pentru noile presiuni asupra datoriei suverane.
-
Profitul Raiffeisen a crescut cu 16%. Steven van Groningen: “Vom continua initiativele de eficientizare a bancii”
Volumul de credite administrate de banca a crescut cu 16% fata de 2010, ajungand la 3,53 miliarde de euro, in timp ce volumul de depozite a crescut cu 7%, pana la 3,95 miliarde de euro. Raportul credite/depozite era de 89% la sfarsitul lui 2011, fata de 83% la finele anului anterior. Rata solvabilitatii era de 10,9% la sfarsitul lui 2011, peste plafonul de 10% cerut de BNR.
Steven van Groningen, Presedinte si CEO al Raiffeisen Bank Romania, califica profitul de 96 mil. euro drept “un rezultat foarte bun in conditiile economice pe care le traversam in ultimii ani”. “Am reusit sa ne consolidam pozitia de banca puternica, pastrand in toata aceasta perioada un control strict asupra costurilor si o administrare prudenta a riscurilor. Vom continua in 2012 initiativele de eficientizare a bancii si de simplificare a proceselor, pentru mai buna deservire a clientilor”, a declarat Steven van Groningen.
In 2011, veniturile bancii au crescut cu 6%, iar cheltuielile cu 3%, ca urmare a unei contributii mai mari la fondul de garantare a depozitelor si a cresterii TVA. Raportul cost/venituri insa s-a imbunatatit, ajungand la 63,1%, fata de 64,5% in 2010, in primul rand datorita cresterii veniturilor. Cheltuielile cu provizioanele au ramas neschimbate in 2011, la 48 milioane euro, in conditiile in care activitatea de creditare se mentine la un nivel destul de redus. Creditele neperformante au scazut pana la 6,4% la sfarsitul anului (fata de 7,6%, cat erau la sfarsitul lui 2010), in primul rand datorita calitatii bune a creditelor noi acordate. Portofoliul de credite a crescut cu 20%, in timp ce depozitele au scazut usor, cu circa 4%.
In ciuda cererii modeste pentru credite, zona de retail a cunoscut o crestere a activelor de circa 18%, in timp ce depozitele au crescut cu 15%. “Suntem multumiti de modul cum a evoluat segmentul IMM, 26% crestere pe zona de creditare si 17% crestere pe zona de pasive, fata de 2010. De asemenea, ne-am consolidat pozitia pe segmentul clientilor de top si ne mentinem atentia asupra clientilor nostri de casa, pentru care trebuie creata valoare si care pot asigura crestere”, a spus Steven van Groningen.
Baza de clienti a Raiffeisen Bank a ramas constanta in 2011, la aproximativ 2 milioane de persoane fizice, 100.000 IMM-uri si 8.000 de companii. La sfarsitul lui 2011, reteaua Raiffeisen Bank numara 543 de unitati (fata de 540 in 2010). Banca avea 5.911 angajati la sfarsitul anului 2011, fata de 6.104 in 2010.
Raiffeisen Online (Internet Banking) si Smart Mobile Banking au cunoscut o crestere in 2011 atat in ceea ce priveste numarul de clienti (numarul de clienti persoane fizice a crescut cu cca 31%), cat si din punctul de vedere al volumelor tranzactionate (pentru clientii persoane fizice, valoarea tranzactiilor s-a dublat). Raiffeisen Bank are o retea de peste 1.100 de ATM-uri si 10.000 de POS-uri.
Raiffeisen Bank Romania, detinuta de austriecii de la Raiffeisen Bank International AG (RBI), este a patra banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de circa 7%.
Cifrele anuntate luni de banca se refera exclusiv la rezultatele Raiffeisen Bank SA si pot fi diferite fata de cele pe care le va anunta Raiffeisen Bank International AG (RBI) pentru operatiunile din Romania, atunci cand va publica raportul anual pe 2011, in data de 29 martie.
-
Impozitele şi taxele locale ar putea creşte cu 16% de anul viitor
“În concordanţă cu prevederile Codului fiscal, se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, precum şi amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2010, prin elaborarea unui nou proiect de hotărâre a Guvernului, începând cu anul fiscal 2013, cu rata inflaţiei pentru perioada de 3 ani de la ultima indexare, respectiv 16,05% pentru anii 2010-2012”, se arată în document.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Directorul general al grupului Rompetrol se va retrage de la 1 iunie
“Aceasta este o urmare a strategiei de rotaţie planificată împreună cu unicul acţionar al grupului, KazMunayGas (KMG), şi urmăreşte principalele direcţii de dezvoltare ale ambelor companii. În concordanţă cu această strategie, The Rompetrol Group îşi va anunţa noul director executiv la momentul oportun”, menţionează Rompetrol.
Meraliyev este director general al Rompetrol din iulie 2009. În perioada 2007-2009, el a fost director general adjunct al grupului Rompetrol. Numirea lui pe postul de director general executiv a venit la aproape o lună după ce Dinu Patriciu a vândut către KazMunayGas ultimele acţiuni pe care le avea la The Rompetrol Group, iar compania din Kazahstan a devenit acţionarul unic al grupului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro