In aceste regiuni va ninge abundent, iar stratul de zapada depus va fi consistent. Vantul va avea intensificari sustinute, cu viteze ce vor depasi la rafala 60 – 70 km/h, in special in judetele din sud-estul tarii unde va fi viscol.
In Dobrogea si in sudul si estul Munteniei, in prima parte a intervalului, precipitatiile vor fi mixte si se va produce polei.
Dupa intervalul mentionat, vremea va deveni geroasa indeosebi noaptea si dimineata, mai ales in estul, sudul si centrul tarii.
Cei de la WLA realizează, de fapt, un TOP 100 al celor mai valoroase branduri din lume, împărţite în 10 categorii: fashion, aviaţie, yachturi, auto, bijuterii, ceasuri, cosmetice, băuturi, hoteluri/cluburi şi o categorie specială, branduri inovative.
Pentru că pe noi ne interesează domeniul auto, iată care este TOP 10 WLA:
1. Rolls-Royce
2. Bentley
3. Ferrari
4. Lamborghini
5. Maserati
6. Aston Martin
7. Bugatti
8. Spyker
9. Pagani
10. Koenigsegg
Deloc surprinzător, Rolls Royce rămâne deţinătorul titlului de cea mai valoroasă marcă auto de lux , lucru confirmat şi de recentul record istoric de vânzări din 2011. Cei de la Bentley sunt imediat în urmă, marca britanică aflată acum sub controlul celor de la Volkswagen având planuri foarte ambiţioase.
Autorităţile au îndeplinit toate criteriile de performanţă şi ţintele indicative pentru a treia revizie a acordului, încheiată la 7 decembrie 2011, inclusiv cele pentru legislaţia de supraveghere bancară şi în domeniul companiilor de stat (recrutarea de manageri privaţi). Au fost îndeplinite doar parţial obiectivele programului privind privatizările, iar autorităţile “au dat înapoi faţă de angajamentul iniţial de a vinde pachete majoritare la companiile de distribuţie a energiei electrice rămase în portofoliul statului”.
Deteriorarea mediului economic ar putea întârzia programul de privatizare, însă perspectiva în sectorul energetic rămâne favorabilă din punctul de vedere al preţurilor, apreciază FMI. Programul prevede, pentru prima parte a lui 2012, vânzarea pachetului deţinut de stat la Oltchim, a pachetului majoritar al Cuprumin Deva şi pachete minoritare din Tarom, Poşta Română, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz, plus o a doua încercare de vânzare a 10% din Petrom. Pentru a doua parte a anului, programul prevede privatizarea unui alt grup de companii, incluzând un pachet minoritar din Nuclearelectrica şi vânzarea pachetelor majoritare ale CFR Marfă, ale tuturor companiilor de furnizare a energiei electrice şi ale producătorilor de energie.
Autorităţile trebuie să facă eforturi mai ferme pentru restructurarea companiilor de stat, “pentru că spaţiul bugetar pentru amortizarea pierderilor mari ale unora dintre acestea nu există, iar condiţiile externe ar putea limita succesul ofertelor de privatizare (în special în cazul pachetelor minoritare, unde problemele cu modul cum sunt conduse ar putea limita interesul investitorilor). Activităţile ineficiente sau care generează pierderi sunt o pierdere de resurse pe care România nu şi-o mai poate permite”, afirmă FMI, adăugând că “inclusiv dacă toate reformele din programul FMI sunt aplicate, tot va mai rămâne un sector al companiilor de stat doar parţial adaptat necesităţilor unui stat modern european”.
În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. “Controlul strict al cheltuielilor de care va fi nevoie poate pune probleme, însă pentru atingerea acestui obiectiv nu vor fi necesare schimbări majore de politici, fiind suficientă îngheţarea salariilor şi a pensiilor, coroborată cu sprijin suplimentar din partea UE pentru bugetul de investiţii”.
“Guvernul demonstrează angajament constant în raport cu măsurile convenite, însă opoziţia politică se intensifică, odată cu apropierea alegerilor din 2012”, notează experţii FMI în ultimul raport despre România, publicat marţi.
Performanţa economică s-a îmbunătăţit în trimestrul al treilea din 2011, ca efect al recoltei agricole excepţionale şi al producţiei industriale solide, iar cererea internă, construcţiile şi piaţa muncii încep să-şi revină, notează experţii Fondului. Criza din zona euro însă “va încetini puternic creşterea în trimestrele următoare”, cu o reducere a contribuţiei la PIB a exporturilor care deja se simte, iar “incertitudinea de pe pieţele internaţionale a determinat o creştere acută a primelor de risc (CDS), care se va reflecta în ratele dobânzilor, în încetinirea investiţiilor şi a consumului”. Inflaţia a scăzut considerabil şi este aşteptată să se încadreze în ţinta asumată (2-4%), iar deficitul de cont curent este aşteptat să rămână sub 5% din PIB.
Misiunea FMI soseşte marţi la Bucureşti pentru o nouă vizită de evaluare a programului cu autorităţile române, urmând ca discuţiile să se încheie la 6 februarie.
Textul aprobat în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, potrivit unor surse diplomatice, stabileşte reguli de funcţionare ale ESM, destinat să înlocuiască permanent Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) din zona euro, care va fi dotat cu 80 de miliarde de euro fonduri proprii. Tratatul precizează că pentru a beneficia de ajutorul financiar al ESM, va fi necesar ca statele participante să ratifice Pactul ce consolidează disciplina bugetară a zonei euro, aşa-numitul “compact fiscal”, care urmează să fie adoptat la 30 ianuarie şi semnat la începutul lui martie.
SoLib propune degrevarea statului de funcţii şi atribuţii şi transferarea lor către comunităţile locale, reducerea la minim a personalului din administraţia publică centrală şi locală, reforma codurilor de procedură din sistemul juridic, desfiinţarea contribuţiilor obligatorii la asigurările de sănătate şi la sistemul public de pensii, precum şi privatizarea spitalelor publice şi a şcolilor de stat.
În învăţământ, libertarienii români propun desfiinţarea obligativităţii acreditării de către stat a instituţiilor de învăţământ şi a programelor de studii, reducerea obligativităţii învăţământului public la 4 ani şi reducerea la minim a finanţării educaţiei din fonduri publice (vouchere educaţionale în cazul celor care fac dovada lipsei de posibilităţi materiale).
În sănătate, propunerea lor este ca fiecare individ să poată opta pentru un anumit pachet de servicii medicale în funcţie de starea sa de sănătate şi de suma pe care doreşte să o aloce, iar pentru a asigura un nivel minim de asistenţă medicală celor cu venituri insuficiente sau pentru servicii de urgenţă, statul să finanţeze direct pacientul.
SoLib consideră că “piaţa românească a muncii este una dintre cele mai obstrucţionate şi inflexibile din Europa”, din cauza salariului minim, a dificultăţii de concediere, a reglementării orelor suplimentare şi a regulilor de securitate a muncii. În consecinţă, se propun eliminarea prevederilor privind salariul minim şi “abrogarea reglementărilor care descurajează în prezent angajarea forţei de muncă”.
În fine, în domeniul fiscal, libertarienii cer interzicerea prin Constituţie a împrumutului de către stat, taxe mai mici şi mai puţine şi eliminarea statutului de unic mijloc legal de plată deţinut de leu – “cu alte cuvinte, desfiinţarea monopolului producţiei de monedă al băncii centrale, concomitent cu restituirea libertăţii cetăţenilor de a-şi alege moneda convenabilă”.
“Soluţiile pe care le propunem pot fi rezumate astfel: dacă vrem să ne fie bine fiecăruia dintre noi, trebuie să micşorăm puterea statului. Cu cât statul este mai mic, cu atât este mai important individul; cu cât statul decide mai puţine lucruri pentru toată lumea, cu atât fiecare dintre noi poate decide mai mult pentru el însuşi”, a declarat Claudiu Năsui, preşedintele SoLib şi unul dintre autorii Manifestului Libertarian.
Societatea pentru Libertate Individuală (SoLib) este o organizaţie înfiinţată în 2010, fără afiliere politică, a cărei misiune este promovarea principiilor libertăţii şi proprietăţii private. SoLib, conform prezentării pe care şi-o face, “îşi propune să schimbe cultura ideologică a unei societăţi încă puternic afectată de trecutul comunist, în care mecanismele pieţei libere nu sunt complet înţelese”.
Dacia pregăteşte nu mai puţin de trei lansări cu Lodgy, Logan 2 şi o nouă utilitară, Ford a intrat pe ultima sută de metri cu B-Max, care va fi produs în serie la Craiova începând cu luna martie a acestui an. Astfel, dacă până în 2008 România era cunoscută ca o piaţă auto pe care se înregistrează creşteri astronomice şi scăderi spectaculoase în 2009 şi 2010, acum piaţa locală redevine în atenţia europeană, dar de data aceasta prin producători.
Odată cu prezentarea rezultatelor comerciale săptămână trecută, executivii Dacia au confirmat oficial şi lansarea unui al treilea automobil anul acesta, versiunea utilitară a lui Lodgy, care va fi lansat în România în luna septembrie, după vacanţa de vară. Prima noutate a constructorului rămâne monovolumul Lodgy, care va fi disponibil atât cu cinci, cât şi cu şapte locuri, care va fi prezentat la Salonul Auto de la Geneva în martie, urmând ca în iunie să fie lansat comercial în România. La uzina din Craiova Ford va produce până la finele lunii viitoare aproape 100 de automobile B-Max în versiune de preproducţie; acestea reprezintă însă modele care sunt testate de inginerii companiei înainte de a lansa maşina în producţie de serie.
“Procesul de producţie a prototipurilor B-Max s-a încheiat anul trecut cu producţia a 36 de unităţi. La începutul acestui an Ford România a demarat construcţia de modele B-Max de preproducţie. Aceste automobile sunt utilizate intern pentru a pregăti lansarea în producţie a modelului, dar şi pentru a familiariza angajaţii cu noul model. Estimăm că 60 de astfel de automobile vor fi produse până la finele lunii februarie”, a spus Hans Juergen Fuchs, purtător de cuvânt al Ford Europa. Mai mult, în acest an Ford va demara şi campania de recrutare a noi angajaţi pentru uzină, în contextul în care planul oficial actual al americanilor include ajungerea la o capacitate de producţie de 300.000 de maşini anul viitor şi implicit la cel puţin 5.000 de angajaţi faţă de cei 3.600 câţi sunt în prezent.
“În acest moment uzina din Craiova este în stadiul de preproducţie, iar producţia de serie va demara în perioada următoare. Ford va oferi mai multe detalii la momentul oportun”, a subliniat Fuchs, care nu a dorit să specifice producţia efectivă a uzinei.
Primul model B-Max produs la Craiova şi care va putea fi analizat de către public va fi prezentat oficial în cadrul standului Ford de la Salonul Auto de la Geneva care va avea loc pe data de 6 martie. Una din 15 maşini vândute la nivel european este un monovolum, potrivit statisticilor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), însă niciunul dintre modelele de pe piaţă nu vine şi cu un preţ de sub 14.000 de euro şi posibilitatea de a avea şapte locuri. Pe lângă B-Max, pe aceasta piaţă va veni anul acesta şi Lodgy de la Dacia.
Potrivit presei auto internaţionale, Lodgy va avea un preţ de pornire de aproximativ 10.000 de euro în versiunea de bază şi va ajunge la peste 15.000 de euro în cazul versiunii de top, fiind cu circa 10.000 de euro mai ieftin decât un Renault Scènic, cel mai bine vândut monovolum al constructorului francez. De asemenea, Lodgy va avea şi o versiune utilitară, cunoscută momentan sub numele de cod K68 care va dispune de uşi laterale culisabile şi uşi spate care se vor deschide precum cele de pe Logan MCV. Dacă Lodgy a fost deja prezentat în versiune de serie prin intermediul a două imagini oficiale, primul B-Max de serie va fi prezentat în luna martie în cadrul Salonului Auto de la Geneva, cel prezentat în urmă cu un an reprezentând conceptul care anunţa modelul de serie.
El le-a reamintit protestatarilor din piaţă că 24 Ianuarie este Ziua Unirii, i-a îndemnat să nu aibă încredere în clasa politică şi să continue manifestaţiile, precizând n-a venit să scandeze contra preşedintelui Traian Băsescu, pentru că acesta este comandantul suprem, însă “deasupra lui este poporul”.
Militarul s-a recomandat Alexandru Gheorghe, locotenent, în vârstă de 27 de ani, încadrat la Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii. Ofiţer activ de trei ani, Gheorghe lucrează în prezent în structura de protecţie a documentelor clasificate, cu o funcţie asimilată gradului de maior.
“Ştiu exact la ce mă expun venind aici, veţi vedea şi dumneavoastră mâine”, a spus militarul, referindu-se la faptul că va fi pedepsit pentru încălcarea regulamentului militar, care interzice participarea cadrelor militare la mitinguri şi manifestaţii şi părăsirea neautorizată a garnizoanei. El a precizat că avea voie de la superiori să meargă doar până la Sibiu, însă a decis să ia trenul până la Bucureşti, asumându-şi toate consecinţele, şi că nu a mai comunicat cu superiorii săi, ba chiar şi-a dezactivat telefoanele şi le-a scos bateria, de teama de a nu fi ascultat. El a afirmat că exprimă solidaritatea Armatei cu protestatarii şi că vorbeşte în numele unui grup de colegi, cărora le-a şi încredinţat “un document de 12 pagini pe un stick” în caz că el va fi arestat.
Locotenentul a declarat, într-un interviu pentru Antena 3, că a fost inspirat să vină la protest de “gestul pe care l-a făcut Raed Arafat”, care a fost catalizatorul acţiunii lui, şi de faptul că Armata este instituţia în care populaţia are cea mai mare încredere. Într-un interviu pentru Hotnews, Gheorghe a cerut ca “pe buletinele de vot să fie şi Armata şi monarhia constituţională”.
Imediat după ce Antena 3 a difuzat interviul cu Alexandru Gheorghe, pe Facebook au apărut mai multe grupuri de susţinere a militarului, tratat ca erou naţional, la fel cum s-a întâmplat cu câteva săptămâni în urmă şi cu Raed Arafat. Unii dintre susţinători l-au propus direct preşedinte al ţării, alţii au chemat la susţinerea lui în stradă. Alţii au intrat în grupurile respective ca să-l critice pentru vedetism, pentru încălcarea neutralităţii politice a Armatei sau au întrebat “ce caută un militar NATO la o televiziune KGB” (aluzie la Antena 3).
CE VOIA GHEORGHE
Pe contul său de Facebook, locotenentul menţionează la “Orientare politică” NO POLITICS ALLOWED OR DESIRED, cu precizarea “NU avem nevoie de politicieni…sunt doar ciuma de pe corpul bolnav al tarii”. Persoanele care îl inspiră sunt generalul Ion Antonescu, Carol de Hohenzollern şi William Wallace, iar printre cărţile preferate figurează “Pădurea spânzuraţilor” de Rebreanu. Pe lista sa de prieteni figurează inclusiv Mişcarea Legionară, Noua Dreaptă Braşov şi Ziarul Tricolorul.
Militarul critică pe Facebook, în aprilie 2011, sistemul dublu de promovare a ofiţerilor, afirmând că “în timp ce unii au muncit 10 ani chinuiţi prin licee militare, academii şi teritoriu să ajungă sublocotenenţi, altora le trebuie doar 4 luni să ajungă locotenent”. Este vorba de aşa-numită filieră indirectă, prin care promovarea ofiţerilor şi a subofiţerilor se poate face şi prin centrele de instruire în arme, ceea ce înseamnă doar câteva luni de pregătire, raportat la filiera directă, cu studii în Academiile Militare şi pregătiri ulterioare care durează ani de zile.
Ulterior, Gheorghe a depus o petiţie către Statul Major General în care reclamă excesul de ofiţeri promovaţi pe filiera indirectă şi cere Armatei să facă cunoscut tuturor unităţilor militare cifrele de şcolarizare aferente filierei directe şi celei indirecte pentru anul în curs, pe specialităţi militare, “asta ca să nu ni se mai arunce praf în ochi cu explicaţia pur fantezistă că Armata formează ofiţeri pe filieră indirectă doar în armele deficitare, arme pe care Academiile Militare de profil nu le pot specializa, cum ar fi armele ce ţin de domeniul juridic, financiar-contabil, medical etc.”.
Locotenentul a postat pe această temă într-un grup de pe Facebook (Cei din singura filieră corectă), însă apoi a reclamat că postările dispar din motive necunoscute de pe grup, “iar mie şi de pe mailul de Yahoo”, aşa încât a decis să transfere documentaţia pe un blog al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Retragere şi în Rezervă (SCMD).
La 25 mai 2011, scrie pe Facebook “Din acest moment, 17.30, 25.05.2011, EU cetateanul ALEXANDRU GHEORGHE, identificat prin CNP 1850318324841, declar ca ma tem pentru viata mea:(” şi le explică prietenilor nedumeriţi că “nu s-a intamplat nimic… inca”, dar că “la asta trebuie sa te astepti atunci cand te lupti cu Sistemul…mai ales unul romanesc si mai ales cel cu care ma lupt eu…mai multe detalii, in curand…mai aveti putintica rabdare, dar orice pentru ROMANIA mea, nu a lor…”
Pe blogul SCMD, un colonel în rezervă îl îndeamnă, în noiembrie, pe Gheorghe să fie vigilent la posibilele înscenări contra sa care ar putea fi orchestrate de “mafia portocalie, infiltrata si in Armata”, pentru a-l elimina din sistem. Locotenentul îi răspunde că are de mult în vedere acest sfat, “mai ales ca am in gestiune o “tona” de documente. Oricum din 25.05.2011, umblu doar cu ochii in patru oriunde as merge si orice as face. Stiu de ce sunt in stare acesti “oameni”, insa nu voi fi nici primul si nici ultimul redus la tacere de-a lungul bataliei istorice pe care unii oameni au dus-o pentru anumite principii, zic eu, destul de inalte in cazul de fata”.
Pentru ziua de marţi, 24 ianuarie sunt anunţate mai multe mitinguri în Capitală, între care şi cel al SCMD, care va începe la ora 11,30 în Piaţa Victoriei, urmat de un marş la sediul TVR. SCMD a anunţat şi că va picheta zilnic Palatul Cotroceni între 25 şi 31 ianuarie. SCMD cere demisia preşedintelui Băsescu şi a Guvernului, alegeri anticipate, demiterea conducerilor TVR şi SRR şi desfiinţarea “instrumentelor politice tip Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS”.
Cu peste 700 de magazine, peste 15.000 de angajaţi şi cu afaceri de peste 3 miliarde de euro în toată lumea, Esprit este unul dintre cele mai populare branduri mass-market pe pieţe precum Franţa sau Italia. În România povestea acestui brand are un final mai puţin fericit. Cu o istorie de cinci ani pe piaţa locală, brandul Esprit a ieşit din România la finalul anului trecut.
Omul de afaceri Vicenţiu Zorzolan, fostul partener pe zona de fashion al lui Octavian Radu, anunţa în 2008 că va ajunge la un total de 70 de magazine până în 2011 cu cele cinci branduri de modă pentru care deţinea franciză, respectiv Esprit, Springfield, Women’Secret, Cortefiel şi Peacocks. Mai mult, el ţintea afaceri de 100 de milioane de euro.
După trei ani de criză, Zorzolan a închis toate cele trei magazine Esprit şi mai deţine patru magazine Springfield, potrivit paginii web a brandului spaniol. În ceea ce priveşte businessul de lenjerie intimă Women’Secret, pe site-ul propriu al brandului nu mai apare nicio unitate în România. Situaţia se repetă şi în cazul brandurilor Cortefiel şi Peacocks. Mai mult, afacerile nu mai ajung nici la 2 milioane de euro, faţă de cele 11 milioane de euro din 2008. Zorzolan nu oferă însă informaţii despre businessul pe care îl mai deţine.
Într-o situaţie similară sunt şi brandurile Etam şi Celio, aduse în franciză de omul de afaceri Răzvan Petrovici prin intermediul companiei ETP Trading. Pe site-ul francezilor de la Celio în România apar totuşi patru magazine, toate în capitală. Magazinele sunt însă toate închise, potrivit reprezentanţilor centrelor comerciale unde acestea se aflau, respectiv Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, Plaza România şi Bucureşti Mall. Unii dintre aceştia mai scapă şi “magazinele sunt închise definitiv”. În aceeaşi situaţie sunt şi magazinele Etam din aceste centre comerciale.
Cele trei branduri – Esprit, Etam şi Celio – au ieşit de pe piaţa din România anul trecut, după aproape trei ani de scădere a consumului. Criza financiară, tăierile salariale, eliminarea primelor şi bineînţeles pierderea locurilor de muncă sunt doar câteva dintre motivele care i-au determinat pe români să tragă fermoarul buzunarelor şi să îşi raţionalizeze achiziţiile de haine. Acest comportament precaut a determinat ieşirea de pe piaţă a acestor branduri. Înaintea lor au fost însă altele care au urmat această cale, cum ar fi Mandarina Duck sau Olsen, amândouă aduse în franciză de Octavian Radu.
Până în 2007 Vicenţiu Zorzolan a fost partenerul lui Octavian Radu, proprietarul RTC Group, deţinând împreună AAV Group şi Fashion Retail Group, ambele cu activităţi în domeniul de modă. În urmă cu circa patru ani cei doi oameni şi-au împărţit businessurile. Astfel, Octavian Radu a cedat participaţia sa de 40% deţinută la AAV Group lui Vicenţiu Zorzolan, care a ajuns astfel la un pachet de 100% din titlurile companiei care deţinea brandurile Esprit, Springfield şi Women’ Secret. La rândul său, Zorzolan a renunţat la pachetul de 33,4% din acţiunile Fashion Retail Group (FRG), companie ce deţinea franciza brandului britanic Debenhams pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova. La momentul respectiv cei doi antreprenori români, împreună cu familia Miheţ (Staff Collection), controlau 10% din retailul local de fashion.
În anii care au urmat însă, economia a intrat în criză, iar consumul a intrat pe o pantă descendentă. În perioada 2009-2011, declinul cumulat al consumului s-a ridicat la circa 20%. În acest context, afacerile AAV Group au scăzut la 7,5 milioane de lei (1,78 milioane de euro), faţă de 31 milioane de lei (7,3 milioane de euro) în 2009 şi circa 40 milioane de lei (11 milioane de euro) în 2008. Mai mult, piaţa locală de fashion şi-a schimbat structura, cele mai multe branduri mari, precum Zara, C&A, New Yorker sau H&M făcându-şi intrarea direct şi începând să domine piaţa.
În aceste condiţii, AAV Group a închis toate cele trei magazine Esprit pe care le deţinea pe piaţa locală în Plaza România, Bucureşti Mall şi Băneasa Shopping City, brandul ieşind astfel din România.
Purtătorul de cuvânt de la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), Marius Militaru, a declarat pentru MEDIAFAX că în ţară sunt aproximativ 2.600 de persoane care protestează. Militaru a mai spus că şi în Capitală numărul protestatarilor a crescut, depăşind 300. VIDEO LIVE DIN PIATA UNIVERSITATII
În Piaţa Universităţii din Bucureşti a avut loc, în cursul serii, o busculadă, după sosirea în piaţă a unui grup organizat de tineri cu pancarte de protest contra întregii clase politice şi a primarului Capitalei, Sorin Oprescu. Ei au fost acuzaţi de ceilalţi că sunt infiltraţi de PSD, spre a deturna sensul protestului antiguvernamental şi contra preşedintelui Băsescu. Cei în cauză i-au acuzat la rândul lor pe preopinenţi că sunt puşi de USL să demonstreze. Incidentul a fost aplanat.
“În legătură cu deciziile – Ludovic Orban a fost primul. După aceea mai mulţi colegi au făcut acelaşi lucru. A scris o demisie din Parlament, pe care nu a produs-o, deci nu a demisionat ca atare, ci mi-a încredinţat-o în calitate de preşedinte al partidului mandatându-mă să o folosesc, să o produc, să o anunţ public atunci când va fi cazul. Când vom lua o decizie oficială, toată opoziţia, o voi face”, a spus Antonescu.
“Se poate degaja, şi sunt mandatat să comunic acest lucru, un consens în legătură nu numai cu disponibilitatea, dar cu dorinţa parlamentarilor liberali de a ne retrage din acest Parlament şi a nu reveni decât atunci când vom reveni prin votul românilor chemaţi la urne”, a spus Antonescu.