BusinessMagazin

Blog

  • Kabulul a ordonat expulzarea corespondentului New York Times în Afganistan

    Autorităţile afgane i-au interzis marţi lui Matthew Rosenberg, corespondent de trei ani la Kabul al prestigiosului cotidian american, să părăsească teritoriul, după publicaea acestui articol despre alegerile prezidenţiale.

    The New York Times şi Departamentul de Stat american au denunţat această decizie, pe care autorităţile au invesat-o miercuri, ordonând expulzarea în termen de 24 de ore a jurnalistului.

    “Această decizie a fost adoptată după ce procurorul general a luat cunoştinţă de articolul cu privire la impasul electoral şi sugerarea (formării) unui guvern interimar pe baza (declaraţiilor) unor surse guvernamentale anonime”, a anunţat miercuri, într-un comunicat, Biroul procurorului.

    Afganistanul este paralizat din punct de vedere politic încă de la primul tur al alegerilor prezidenţiale, urmat de al doilea tur, în iunie, care nu a reuşit să departajeze, dincolo de orice îndoială, între rivalii Abdullah Abdullah şi Ashraf Ghani.

    Abdullah şi Ghani au semnat la începutul lui august, în prezenţa secretarului de Stat John Kerry, un acord în vederea formării unui guvern de uniune naţională, indiferent cine va fi învingătorul în alegerile prezidenţiale.

    Cei doi rivali s-au angajat totodată să accepte rezultatele scrutinului, în urma auditării, în curs, a celor 8,1 milioane de voturi exprimate. Însă acest audit complex avansează foarte încet, iar riscurile unui dezacord între cei doi rivali persistă.

    Rosenberg a publicat marţi un articol potrivit căruia “figuri guvernamentale afgane puternice” care au legături cu aparatul de securitate “ameninţă” să formeze un “guvern interimar”, în cazul în care ţara nu reuşeşte să iasă rapid din criza politică în care se află.

    “De la începutul alegerilor, NYT a publicat numeroase articole de acelaşi tip, pe baza (declaraţiilor) unor reprezentanţi guvernamentali care cer anonimatul”, a subliniat Biroul procurorului pentru a justifica expulzarea.

    Potrivit NYT, Matthew Rosenberg, în vârstă de 40 de ani, a fost convocat marţi de către un oficial, care i-a cerut să dezvăluie identitatea surselor pe care le citează, dar jurnalistul a refuzat să-şi dezvăluie sursele.

  • Philip Morris extinde capacitatea de producţie a fabricii de ţigarete din Otopeni

    “Pe plan regional, fabrica Philip Morris din România este una dintre cele mai performante operaţiuni, aşa încât deciziile recente de extindere a capacităţii sale de producţie nu au venit ca o surpriză, ci ca o etapă a strategiei multianuale de dezvoltare a companiei. O dată finalizat noul proiect de extindere, nivelul total al investitiilor realizate de Philip Morris în România în ultimele două decenii se va ridica la 450 milioane lei (139 milioane dolari – n.r.)”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    Aceştia au arătat că noua linie de producţie din Otopeni va acoperi atât cererea de pe piaţa locală, cât şi cea pentru export, “în conformitate cu strategia internaţională a companiei, de gestionare a portofoliului de mărci”.

    Compania nu a dezvăluit cu cât va creşte capacitatea de producţie a fabricii. În prezent, fabrica PMI din Otopeni are o capacitate de producţie de 25 de miliarde ţigarete pe an.

    Philip Morris International (PMI) exportă mai mult de 80% din pro­duc­ţia realizată de fabrica din România, cea mai mare parte în alte state UE (peste 15 pieţe), cea mai importantă piaţă fiind Ita­lia. De altfel, PMI este unul dintre cei mai mari exportatori de produse agroalimentare din România.

    Grupul american, lider mondial în fabricarea de produse din tutun, şi-a lansat activitatea pe piaţa locală în 1993, iar în 1998 a început producţia, cu o investiţie de 100 milioane dolari într-o fabrică de ţigarete în Otopeni, judeţul Ilfov. Compania are în portofoliu mărci precum Marlboro, Parliament, Virginia Slims şi L&M.

    Philip Morris International este prezent în România prin două companii: Philip Morris Trading (platforma de distribuţie) şi Philip Morris România (fabrica de ţigarete). În 2013, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, cele două companii au avut afaceri cumulate de 2,19 miliarde lei (496 milioane euro), în scădere cu peste 9% de la 2,4 miliarde lei în anul anterior. Din total, 147 milioane lei reprezintă cifra de afaceri netă a fabricii, care înregistrat anul trecut şi un profit net de 18 milioane lei, iar 2,04 miliarde lei sunt afacerile distribuţiei, care a trecut pe pierderi, de 8,3 milioane lei.

    Principalii concurenţi ai Philip Morris pe piaţa din România sunt British American Tobacco şi JTI, ambii cu facilităţi de producţie pe piaţa locală.

    Potrivit unui raport al KPMG, consumul de ţigarete din România a rămas anul trecut relativ stabil, însă vânzările legale au scăzut cu 4%, în timp ce consumul de ţigarete de contrabandă şi contrafăcute a crescut cu 15%. Potrivit aceluiaşi raport, cea mai vândută marcă de ţigarete pe piaţa românească este Marlboro (15,9% în volum), urmată de Pall Mall (8,5%), Winston (4,8%), L&M (4,7%) şi Kent (4,5%).

    Exporturile de produse din tutun şi tutun brut ale României au crescut cu 11,5% anul trecut, la 531 milioane euro, de la 476 milioane euro în 2012, reprezentând circa 1,1% din totalul exporturilor.

  • Philip Morris extinde capacitatea de producţie a fabricii de ţigarete din Otopeni

    “Pe plan regional, fabrica Philip Morris din România este una dintre cele mai performante operaţiuni, aşa încât deciziile recente de extindere a capacităţii sale de producţie nu au venit ca o surpriză, ci ca o etapă a strategiei multianuale de dezvoltare a companiei. O dată finalizat noul proiect de extindere, nivelul total al investitiilor realizate de Philip Morris în România în ultimele două decenii se va ridica la 450 milioane lei (139 milioane dolari – n.r.)”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    Aceştia au arătat că noua linie de producţie din Otopeni va acoperi atât cererea de pe piaţa locală, cât şi cea pentru export, “în conformitate cu strategia internaţională a companiei, de gestionare a portofoliului de mărci”.

    Compania nu a dezvăluit cu cât va creşte capacitatea de producţie a fabricii. În prezent, fabrica PMI din Otopeni are o capacitate de producţie de 25 de miliarde ţigarete pe an.

    Philip Morris International (PMI) exportă mai mult de 80% din pro­duc­ţia realizată de fabrica din România, cea mai mare parte în alte state UE (peste 15 pieţe), cea mai importantă piaţă fiind Ita­lia. De altfel, PMI este unul dintre cei mai mari exportatori de produse agroalimentare din România.

    Grupul american, lider mondial în fabricarea de produse din tutun, şi-a lansat activitatea pe piaţa locală în 1993, iar în 1998 a început producţia, cu o investiţie de 100 milioane dolari într-o fabrică de ţigarete în Otopeni, judeţul Ilfov. Compania are în portofoliu mărci precum Marlboro, Parliament, Virginia Slims şi L&M.

    Philip Morris International este prezent în România prin două companii: Philip Morris Trading (platforma de distribuţie) şi Philip Morris România (fabrica de ţigarete). În 2013, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, cele două companii au avut afaceri cumulate de 2,19 miliarde lei (496 milioane euro), în scădere cu peste 9% de la 2,4 miliarde lei în anul anterior. Din total, 147 milioane lei reprezintă cifra de afaceri netă a fabricii, care înregistrat anul trecut şi un profit net de 18 milioane lei, iar 2,04 miliarde lei sunt afacerile distribuţiei, care a trecut pe pierderi, de 8,3 milioane lei.

    Principalii concurenţi ai Philip Morris pe piaţa din România sunt British American Tobacco şi JTI, ambii cu facilităţi de producţie pe piaţa locală.

    Potrivit unui raport al KPMG, consumul de ţigarete din România a rămas anul trecut relativ stabil, însă vânzările legale au scăzut cu 4%, în timp ce consumul de ţigarete de contrabandă şi contrafăcute a crescut cu 15%. Potrivit aceluiaşi raport, cea mai vândută marcă de ţigarete pe piaţa românească este Marlboro (15,9% în volum), urmată de Pall Mall (8,5%), Winston (4,8%), L&M (4,7%) şi Kent (4,5%).

    Exporturile de produse din tutun şi tutun brut ale României au crescut cu 11,5% anul trecut, la 531 milioane euro, de la 476 milioane euro în 2012, reprezentând circa 1,1% din totalul exporturilor.

  • Steve Ballmer a plecat din board-ul Microsoft, după trei decenii în companie

    Ballmer, în vârstă de 58 de ani, rămâne cel mai mare acţionar individual al Microsoft. În luna februarie, Ballmer a renunţat la funcţia de CEO în favoarea unuia dintre adjuncţii săi, Satya Nadella, transmite Bloomberg.

    Recent, Ballmer a cumpărat clubul de baschet Los Angeles Clippers, pentru 2 miliarde de dolari, iar în această săptămână a apărut în faţa echipei şi a fanilor, angajându-se să ridice echipa pe noi vârfuri şi să se implice în conducere.

    Plecarea fostului director general pune capăt unei cariere de 34 de ani la Microsoft, companie pe care a condus-o din cea mai înaltă funcţie din anul 2000 şi până în februarie 2014.

    În mandatul său veniturile s-au triplat, chiar dacă Microsoft a avut dificultăţi să concureze cu Apple şi Google pe piaţa telefoanelor mobile, tabletelor PC şi serviciilor de căutare pe Internet.

    “Vreau să fiu un acţionar foarte bun, vreau să dau atenţia cuvenită acţiunilor mele, dar între activitatea de profesorat, noile responsabilităţi de la Clippers şi activităţile mele civice, este foarte mult. Iubesc Microsoft”, a spus Ballmer.

    În acest an au avut loc mai multe schimbări în board-ul Microsoft, inclusiv plecarea lui Bill Gates din funcţia de preşedinte, acesta fiind înlocuit de John Thompson.

    Ballmer a venit la Microsoft ca angajatul numărul 30, în 1980, după ce Bill Gates l-a convins să renunţe la şcoala de business a Universităţii Stanford. El a avansat până la rangul de preşedinte, iar apoi a preluat de la Gates postul de CEO, în anul 2000.

    Steve Ballmer a devenit cel mai mare acţionar individual al Microsoft în luna mai, după ce Gates a vândut 4,6 milioane de acţiuni ale companiei.

    Potrivit datelor Bloomberg, Ballmer deţine 333,3 milioane de acţiuni Microsoft, cu 3,48 milioane mai mult decât Gates.

    De la oferta publică iniţială a Microsoft din 1986, Ballmer a câştigat circa 3,4 miliarde de dolari din vânzarea de acţiuni ale companiei şi are o avere netă de 20,8 miliarde de dolari.

  • Steve Ballmer a plecat din board-ul Microsoft, după trei decenii în companie

    Ballmer, în vârstă de 58 de ani, rămâne cel mai mare acţionar individual al Microsoft. În luna februarie, Ballmer a renunţat la funcţia de CEO în favoarea unuia dintre adjuncţii săi, Satya Nadella, transmite Bloomberg.

    Recent, Ballmer a cumpărat clubul de baschet Los Angeles Clippers, pentru 2 miliarde de dolari, iar în această săptămână a apărut în faţa echipei şi a fanilor, angajându-se să ridice echipa pe noi vârfuri şi să se implice în conducere.

    Plecarea fostului director general pune capăt unei cariere de 34 de ani la Microsoft, companie pe care a condus-o din cea mai înaltă funcţie din anul 2000 şi până în februarie 2014.

    În mandatul său veniturile s-au triplat, chiar dacă Microsoft a avut dificultăţi să concureze cu Apple şi Google pe piaţa telefoanelor mobile, tabletelor PC şi serviciilor de căutare pe Internet.

    “Vreau să fiu un acţionar foarte bun, vreau să dau atenţia cuvenită acţiunilor mele, dar între activitatea de profesorat, noile responsabilităţi de la Clippers şi activităţile mele civice, este foarte mult. Iubesc Microsoft”, a spus Ballmer.

    În acest an au avut loc mai multe schimbări în board-ul Microsoft, inclusiv plecarea lui Bill Gates din funcţia de preşedinte, acesta fiind înlocuit de John Thompson.

    Ballmer a venit la Microsoft ca angajatul numărul 30, în 1980, după ce Bill Gates l-a convins să renunţe la şcoala de business a Universităţii Stanford. El a avansat până la rangul de preşedinte, iar apoi a preluat de la Gates postul de CEO, în anul 2000.

    Steve Ballmer a devenit cel mai mare acţionar individual al Microsoft în luna mai, după ce Gates a vândut 4,6 milioane de acţiuni ale companiei.

    Potrivit datelor Bloomberg, Ballmer deţine 333,3 milioane de acţiuni Microsoft, cu 3,48 milioane mai mult decât Gates.

    De la oferta publică iniţială a Microsoft din 1986, Ballmer a câştigat circa 3,4 miliarde de dolari din vânzarea de acţiuni ale companiei şi are o avere netă de 20,8 miliarde de dolari.

  • EFECTELE embargoului Rusiei în Europa: UE ar putea pierde 6,7 miliarde de euro şi 130.000 de locuri de muncă

    De asemenea, embargoul impus de Rusia nu îi va afecta doar pe exportatorii din UE, efectele măsurii dispuse de Moscova urmând să se extindă inclusiv până la nivelul furnizorilor acestora, relatează Bloomberg.

    UE a vândut către Rusia fructe în valoare de 1,26 miliarde de euro şi legume în valoare de 769 milioane de euro în 2013.

    În aceste condiţii, reducerea afacerilor cu Rusia reprezintă o pierdere de aproximativ 6% din producţia totală a UE şi de 0,04% din Produsul Intern Brut al regiunii, potrivit analizei ING.

    În ceea ce priveşte statele UE, cele mai afectate de interdicţiile impuse de către guvernul de la Moscova ar fi Ţările Baltice. Astfel, Lituania ar putea înregistra o scădere a PIB-lui de 0,4%, Estonia de 0,35% şi Letonia de 0,2%.

    Germania ar pierde cei mai mulţi bani, 1,3 miliarde de euro, în urma opririi exporturilor de alimente în Rusia. În acelaşi timp, Polonia ar putea pierde până la 23.000 de locuri de muncă.

    Pe de altă parte, inclusiv ţăriele din UE care nu exportă către Rusia se vor confrunta cu efectele negative ale embargoului, dat fiind că, pe fondul unui surplus al producţiei, preţurile la alimente vor scădea.

    Rusia a interzis, la începutul lunii august, importul de produse alimentare din ţările UE şi din Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile economice impuse de către acestea Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina.

    În 18 august, Comisia Europeană a decis să deblocheze 125 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe producătorii de fructe şi legume din UE.

  • EFECTELE embargoului Rusiei în Europa: UE ar putea pierde 6,7 miliarde de euro şi 130.000 de locuri de muncă

    De asemenea, embargoul impus de Rusia nu îi va afecta doar pe exportatorii din UE, efectele măsurii dispuse de Moscova urmând să se extindă inclusiv până la nivelul furnizorilor acestora, relatează Bloomberg.

    UE a vândut către Rusia fructe în valoare de 1,26 miliarde de euro şi legume în valoare de 769 milioane de euro în 2013.

    În aceste condiţii, reducerea afacerilor cu Rusia reprezintă o pierdere de aproximativ 6% din producţia totală a UE şi de 0,04% din Produsul Intern Brut al regiunii, potrivit analizei ING.

    În ceea ce priveşte statele UE, cele mai afectate de interdicţiile impuse de către guvernul de la Moscova ar fi Ţările Baltice. Astfel, Lituania ar putea înregistra o scădere a PIB-lui de 0,4%, Estonia de 0,35% şi Letonia de 0,2%.

    Germania ar pierde cei mai mulţi bani, 1,3 miliarde de euro, în urma opririi exporturilor de alimente în Rusia. În acelaşi timp, Polonia ar putea pierde până la 23.000 de locuri de muncă.

    Pe de altă parte, inclusiv ţăriele din UE care nu exportă către Rusia se vor confrunta cu efectele negative ale embargoului, dat fiind că, pe fondul unui surplus al producţiei, preţurile la alimente vor scădea.

    Rusia a interzis, la începutul lunii august, importul de produse alimentare din ţările UE şi din Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile economice impuse de către acestea Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina.

    În 18 august, Comisia Europeană a decis să deblocheze 125 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe producătorii de fructe şi legume din UE.

  • Autorităţile din Islanda au evacuat zona Vulcanului Bardarbunga

    Autorităţile au declarat pentru AFP că această operaţiune, care vizează regiunea din nordul acestui vulcan imens, acoperit de cel mai mare gheţar din ţară – Vatnajökull – s-a încheiat către ora locală şi GMT 3.00 (6.00, ora României).

    În regiunea vizată, foarte sălbatică, nu există locuinţe, ci corturi şi locuri de campare pentru turişti şi vânători. Drumurile către această zonă au fost închise.

    Unii cercetători consideră Vulcanul Bardarbunga destul de periculos, în cazul în care va intra în erupţie, el putând să perturbe traficul aerian în nordul Europei şi în regiunea Atlanticului de Nord prin emisii de cenuşă şi putând provoca pagube importante în Islanda, prin inundaţii, în urma topirii gheţii de către lavă.

    Însă această perspectivă a eruperii rămânea ipotetică miercuri, activitatea seismică fiind în general stabilă după patru zile de la momentul în care magma a început să intre în mişcare, sâmbătă.

    Protecţia Civilă a adăugat că plănuieşte să survoleze regiunea pe timpul zilei, pentru a se asigura că nu a rămas cineva acolo. La survoluri vor prticipa şi cercetători.

    “Ceea ce vom face este să luăm avionul Pazei de Coastă, să survolăm regiunea astăzi (miercuri) şi să vedem dacă e cineva. Nu avem de unde să ştim, evident, dacă în zonă se mai află excursionişti sau alţii”, a declarat pentru televiziunea publică Ruv directorul Protecţiei Civile Vidir Reynisson.

    Autorităţile au declarat marţi seara că este imposibil ca evoluţia Vulcanului Bardarbunga, în zilele sau săptămânile următoare, să fie prezisă. “Experienţa ne arată că activitatea seismică poate continua o perioadă îndelungată, fără să se declanşeze o erupţie”, potrivit Protecţiei Civile.

  • Autorităţile din Islanda au evacuat zona Vulcanului Bardarbunga

    Autorităţile au declarat pentru AFP că această operaţiune, care vizează regiunea din nordul acestui vulcan imens, acoperit de cel mai mare gheţar din ţară – Vatnajökull – s-a încheiat către ora locală şi GMT 3.00 (6.00, ora României).

    În regiunea vizată, foarte sălbatică, nu există locuinţe, ci corturi şi locuri de campare pentru turişti şi vânători. Drumurile către această zonă au fost închise.

    Unii cercetători consideră Vulcanul Bardarbunga destul de periculos, în cazul în care va intra în erupţie, el putând să perturbe traficul aerian în nordul Europei şi în regiunea Atlanticului de Nord prin emisii de cenuşă şi putând provoca pagube importante în Islanda, prin inundaţii, în urma topirii gheţii de către lavă.

    Însă această perspectivă a eruperii rămânea ipotetică miercuri, activitatea seismică fiind în general stabilă după patru zile de la momentul în care magma a început să intre în mişcare, sâmbătă.

    Protecţia Civilă a adăugat că plănuieşte să survoleze regiunea pe timpul zilei, pentru a se asigura că nu a rămas cineva acolo. La survoluri vor prticipa şi cercetători.

    “Ceea ce vom face este să luăm avionul Pazei de Coastă, să survolăm regiunea astăzi (miercuri) şi să vedem dacă e cineva. Nu avem de unde să ştim, evident, dacă în zonă se mai află excursionişti sau alţii”, a declarat pentru televiziunea publică Ruv directorul Protecţiei Civile Vidir Reynisson.

    Autorităţile au declarat marţi seara că este imposibil ca evoluţia Vulcanului Bardarbunga, în zilele sau săptămânile următoare, să fie prezisă. “Experienţa ne arată că activitatea seismică poate continua o perioadă îndelungată, fără să se declanşeze o erupţie”, potrivit Protecţiei Civile.

  • Ruşii sunt afectaţi de scumpiri şi epuizarea stocurilor, după interzicerea importurilor din Occident

    Oficiali de la Moscova au declarat că peştele congelat din supermarketuri s-a scumpit cu 6 la sută, laptele cu 5,3 la sută, iar brânzeturile cu 4,4 la sută, faţă de preţul de la 7 august, când au intrat în vigoare interdicţiile impuse.

    De asemenea, pe insula Sahalin, din Extremul Orient rus, preţul pulpelor de pui a crescut cu 60 la sută, deşi înaintea sancţiunilor acestea erau printre cele mai ieftine şi mai populare produse din carne. În regiunea învecinată Primorie, peştele s-a scumpit cu 40 la sută faţă de acum câteva săptămâni.

    Pe reţelele ruse de socializare au apărut deja numeroase fotografii care arată rafturi goale în supermarketurile din Moscova, unde se afla înainte o gamă largă de brânzeturi şi iaurturi străine.

    Rusia a interzis importurile de alimente de bază, produse din carne, fructe şi legume din statele occidentale, Australia şi Japonia, în replică la sancţiunile impuse Moscovei de Occident pentru sprijinirea separatiştilor din estul Ucrainei.

    Autorităţile ruse au afirmat că magazinele au suficiente produse importate pe stoc cât să ajungă cel puţin o lună, urmând ca până atunci alimentele europene să fie înlocuite de cele din Brazilia, Argentina, Turcia sau Egipt. Însă unii experţi au avertizat că noile provizii nu vor fi suficiente pentru a preveni noi scumpiri.