Blog

  • SITUAŢIA DIN UCRAINA: Calm în Slaviansk. Separatiştii au decretat interdicţii de circulaţie după un schimb de focuri soldat cu morţi

    Primăria, ca şi alte clădiri publice din oraşul situat la nord de Doneţk rămâne ocupată de insurgenţii proruşi, care i-au cerut duminică lui Vladimir Putin să trimită trupe de menţinere a păcii pentru protejarea populaţiei de naţionalişti trimişi, potrivit lor, de autorităţile prooccidentale de la Kiev.

    “Nu au fost focuri de armă în această noapte”, a declarat pentru AFP Evghen Gorbik, pe o baricadă care blochează strada Karl Marx, în apropierea primăriei. “Nu vom trage decât dacă vom fi atacaţi”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFLICTELE DIN UCRAINA: Patru persoane au fost ucise într-un ATAC la Slaviansk. Rusia se declară “indignată”. Separatiştii proruşi cer Rusiei să le livreze arme

    UPDATE 19:45 Separatiştii proruşi din estul Ucrainei cer Rusiei să le livreze arme

    Separatiştii proruşi de la Slaviansk, unul dintre fiefurile acestora în estul Ucrainei, au cerut duminică Rusiei să le livreze armament şi au ameninţat că-l vor împuşca pe ministrul ucrainean de Interne, care a anunţat că vizitează aceste regiuni, relatează AFP.

    “Guvernului lui Vladimir Vladimirovici (Putin) (…) îi cerem ajutorul. Dacă nu ne puteţi trimite forţe de menţinerea păcii, livraţi-ne arme”, a declarat în faţa presei Viaceslav Ponomorev, primarul autoproclamat al acestui oraş încercuit de grupuri de “autoapărare”.

    Cu câteva ore mai înainte el i-a cerut preşedintelui rus să mobilizeze asemenea trupe cu scopul de a “apăra populaţia paşnică” de forţele ucrainene.

    “Pentru moment Rusia nu a răspuns” acestui apel, a precizat el, ulterior.

    “Avem nevoie de arme, nu avem suficiente”, deoarece “ei (militarii ucraineni) au aviaţie şi blindate”, a declarat Ponomarev, adăugând că nu are “niciun contact direct” cu Moscova.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Business Magazin, în 2007: BNR dă liber la credite. Cererea pentru case şi maşini explodează

    Vestea ca banca centrala renunta la conditia avansului minim la credite a starnit reactii in lant. In banci se pun la cale noi planuri de bataie, iar vanzatorii de electrocasnice, case sau automobile calculeaza cat de mult ar putea castiga de acum inainte.

    Criticate la unison de banci sau de magazinele care isi vand produsele in rate, restrictiile de creditare impuse de trei ani incoace de banca centrala au fost ridicate. Luni, 12 martie, Consiliul de Administratie al BNR a trimis la Monitorul Oficial noul regulament privind conditiile de creditare pentru persoanele fizice, care elimina obligatia ca pentru orice credit sa existe un avans minim si desfiinteaza limitele maxime pana la care clientii se pot indatora.

    Libertatea data de BNR bancherilor comerciali (o aliniere, de fapt, la regulile normale pe pietele europene, unde institutiile financiare isi stabilesc singure regulile de creditare) ar trebui sa echivaleze pentru clienti cu posibilitatea de a lua imprumuturi mai mari si in conditii mai bune pentru ei. Desi atrag deja atentia ca nu toata lumea va beneficia in mod unitar de noile conditii si ca vor continua sa evalueze atent raportul dintre veniturile clientilor si creditul acordat, bancherii spun aproape in unanimitate ca vor accepta o diminuare a avansului minim solicitat si un grad de indatorare mai mare (fata de fostele limite de 30% in cazul creditelor de consum si 35% pentru cele imobiliare si ipotecare). Conform fostelor reglementari ale BNR, avansul minim necesar pentru un credit ipotecar era de 25% din suma imprumutata, in timp ce la creditele de consum urca la 30%, dar acum ar putea sa scada la un nivel mediu de 10-15%, aprecia Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. Diferenta nu e deloc de trecut cu vederea, in conditiile in care, pentru a da numai un exemplu, la un credit de 50.000 de euro destinat achizitiei unei locuinte, avansul necesar scade de la 12.500 de euro la 5.000-7.500 de euro.

    „Vor aparea probabil oferte diferentiate pe subsegmente“, este de parere Sorin Mititelu, director directia de retail de la Banca Romaneasca. In opinia sa, de regula avansul pentru un credit ipotecar ar putea ramane in jur de 20%, dar pentru anumite situatii (in functie de garantii, de exemplu), ar putea scadea si spre 10%. „Vor aparea probabil si oferte la care pretul va fi diferentiat in functie de marimea veniturilor, de garantii si de alti factori similari“, crede Mititelu.

    Si reprezentantii institutiilor financiare nebancare (ce au functionat pana de curand dupa reguli proprii, intrand doar de anul trecut sub supravegherea BNR) se gandesc la schimbari. „Probabil vom ajunge la 50%, dar n-as trece de acest nivel“, spune Traian Baicu, general manager la TBI Credit, o institutie financiara nebancara ce ofera credite de consum de mica valoare (maxim 5.000 de euro). Baicu subliniaza insa ca, in cazul firmei pe care o conduce, nivelul mediu de venituri al clientilor este destul de redus, „pentru noi 1.000-1.500 de lei fiind deja peste medie“. Iar relaxarea o vor simti mai ales clientii cu venituri mari si foarte mari, crede el, adaugand ca probabil in piata vor exista si firme ce vor accepta si grade de indatorare de 60% pentru acestia.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din martie 2007.

  • Unii aleargă după milisecunde, noi putem pava autostrăzile cu foie gras

    Cablul acela salva 100 de mile şi trei milisecunde din timpii de comunicare dintre cele două entităţi financiare. Trei milisecunde sunt, şi pentru editorialistul Krugman, dar mai ales pentru insul obişnuit, nimica toată, aşa că şi el, şi noi ne putem întreba: o merita oare? Se pare că da, pentru că din 2010 cel puţin alte două companii şi-au croit propriile reţele de date în zonă, legând cele două oraşe americane, iar timpii au scăzut de la 14,5 milisecunde la doar (acest doar e cumva ironic) 8,5 milisecunde. De ce toată această nebunie?

    Este vorba de tranzacţiile rapide care sunt făcute de computere, fără intervenţie umană, în fracţiuni de secundă. Cumpărări şi vânzări de active financiare făcute în milisecunde – am citit la un moment dat o poveste uluitoare despre această lume a ultratranzacţiilor, cu sume importante care îşi schimbă stăpânii în câtimi minuscule de timp şi în care apare câte o „criză„ la câteva secunde. Habar n-am dacă toată nebunia asta cu milisecundele şi miliardele de dolari e de bine sau de rău; mintea mea nu a lucrat cu astfel de termeni, aşa că pentru moment îmi pare mai mult o curiozitate.

    Tot în sfera infrastructurii şi tot un soi de curiozitate: la un moment dat am făcut nişte calcule legate de kilometrul românesc de autostradă, pentru un infografic. Şi am descoperit, cu oarece bătaie, că puteam acoperi kilometrul de autostradă Transilvania sau centura sud a Capitalei sau Comarnic-Braşov cu cinci centimetri de foie gras. Şi am socotit mărinimos, toată lăţimea de construit, nu doar benzile de circulaţie. Am vrut să repet cu icre negre şi cu foiţă de aur, dar m-am gândit că nu are rost. Ce relevanţă mai puteau avea doi centimetri de icre negre sau o pojghiţă de un milimetru de aur sau zece centimetri de blană de vizon?

    Ar fi fost tot un fel de curiozitate, ca tunelul de trei milisecunde, iar problema noastră nu sunt curiozităţile hăhăitoare, ci modul cum se cheltuiesc banii românilor. Ca să fiu corect, trebuie să spun că au făcut şi alţii calcule asemănătoare: de exemplu şoseaua construită de oligarhii lui Putin pentru a lega Soci de Krasnaia Poliana, pentru Olimpiadă, putea fi pavată cu 20 de centimetri de foie gras – deh, altă anvergură, altă corupţie!

    Cineva a râcâit de fapt centimetri de foie gras sau de aur sau de icre negre sau de poşete Vuitton de pe autostrăzile neconstuite. Şi spun astea în condiţiile în care statul român tocmai a atras 1,25 miliarde dolari, prin eurobonduri, a instituit un număr record de taxe, impozitează stâlpii construiţi în comunism şi tot nu-i ajunge. Şi întreb şi eu, gurmand, nu era mai bine cu foie gras în loc de asfalt?

    Ilustrez cu un peisaj de primăvară semnat de maestrul Constantin Piliuţă, într-o lume care nu are nevoie de fibră optică, centuri, autostrăzi şi nici măcar de foie gras sau caviar. 

  • Biocorporatiştii – au renunţat la viaţa de oraş şi la munca în corporaţie pentru a face agricultură la ţară

    L-am întâlnit pe Matei Dumitrescu, unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coşul de legume, în biroul din cadrul centrului de afaceri Bucharest HUB, unde îşi întâmpină de cele mai multe ori clienţii şi partenerii. Tot acolo ajung şi multe dintre coşurile cu legume şi fructe vândute prin intermediul site-ului, SMS-urilor sau telefoanelor. Matei Dumitrescu este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producţia de pe terenul din Valea Măcrişului, iar soţiile lor, psiholog şi arhitect, gestionează marketingul, comunicarea şi relaţiile cu clienţii.

    „Experienţa fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul şi urmărirea livrărilor în sistem, soţia sa, Alexandra, de profe-sie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor şi a halei de depozitare, iar Sabina, soţia mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbeşte doar despre educaţia, ci şi despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consu-matorilor preocupaţi de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută şi în agricultură.

    Ideea afacerii Coşul de legume a venit în 2011, când Andrei şi Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetiţa lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, aşa că am decis să ne-o facem singuri“, este ex-plicaţia simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creşterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrişului, în apropiere de oraşul Urziceni, legume şi fructe în sistem ecologic, printre care şi sfeclă elveţiană, roşii mov sau morcovi galbeni şi albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Olteţului cultivă cartofi, iar în apropiere de Bucureşti au şi un mic depozit de logistică, de unde fac livrările.

    Legumelor şi fructelor li se adaugă ouăle şi carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrişului. Lucrează însă şi cu mai multe ferme partenere – unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienţii îşi primesc coşul proaspăt, în fiecare marţi şi sâmbătă, chiar la uşa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.

    În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Datorită cererii mari, au început să colaboreze şi cu alte ferme, subcontractori, care investesc parţial banii proprii în ferma de legume. Break-even-ul a fost atins astfel anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive şi pentru anul în curs.“Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.

    Comanda medie în magazinul cosuldelegume.ro este de 78,30 de lei, iar cei mai mulţi clienţi sunt mame tinere, potrivit lui Dumitrescu. Anul trecut au avut circa 5.000 de livrări, iar unii dintre clienţi, potrivit lui Dumitrescu, au cumpărat produse proas-pete chiar şi în valoare de 1.000 de euro. În afară de cele câteva sute de clienţi stabili, compania lucrează şi cu restaurante (Violeta’s Kitchen, Cafe Verona), centre de afaceri (Bucharest HUB), grădiniţe, şcoli (British School of Bucharest) sau săli de fitness.

    Parteneriatele şi vânzările către consumatorii finali sunt echilibrate, având fiecare o proporţie de 50% din afacere. Matei Dumitrescu este de părere că nu e nevoie de pregătire pentru a-ţi începe o afacere în agricultură şi găseşte mai folositoare experienţa din domenii care, aparent, nu au puncte în comun cu „viaţa la ţară“. „Noi am pornit de la coadă la cap: aveam multe cunoştinţe, networking dezvoltat, prieteni care ne-au îndrumat către alţi clienţi şi către nevoile lor.“ Dacă el este în continuare implicat în alte afaceri, precum turismul şi marketingul, Andrei Barbu a renunţat cu totul la munca dintr-o multinaţională IT pen-tru a se dedica businessului cu legume.

    Acum, în loc să îşi petreacă zilele scriind cod, ajunge să îşi petreacă şi nopţile su-praveghind producţia de legume de pe Valea Măcrişului când temperaturile sunt foarte scăzute. În afară de cele două familii, numărul angajaţilor variază în funcţie de sezon şi poate ajunge la 30 de persoane în perioada de maximă productivitate şi in-clude atât personalul care se ocupă de livrări, cât şi lucrătorii temporari de pe câmpul din zona Bărăganului.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 21-27 aprilie

    până la 21.04
    Evenimentul cultural “Tradiţii şi Flori de Sărbători” (Parcul Cişmigiu, Bucureşti)

    22.04
    Eurostat publică datele privind producţia în construcţii în UE şi zona euro pentru luna februarie

    23.04
    INSSE prezintă datele detaliate despre ocuparea şi şomajul în 2013

    23.04
    Eurostat anunţă prima estimare privind deficitele şi datoria publică pentru ţările din UE şi zona euro în 2013

    până la 23.04
    Expoziţia “Imaginând Balcanii” (Muzeul Naţional de Istorie, Bucureşti)

    23-27.04
    Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret Shakespeare’s Heritage (Teatrul de Comedie şi Centrul Cultural Calderon, Bucureşti)

    24.04
    Eurostat anunţă datele privind deficitul public al ţărilor din UE şi zona euro în T4 2013

    până la 27.04
    Expoziţia “Odoare dintr-un sipet neştiut” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Investitorii din diaspora să trăiască

    Pentru 2014-2016, Banca Mondială estimează o creştere anuală medie cu 8% a sumelor trimise în această regiune de lucrătorii migranţi, creştere susţinută şi de reducerea costurilor de trimitere a banilor în ţările de origine. Aceste costuri au scăzut în total până la o medie de 6,5% din sumele respective în T1 2014, faţă de 6,8% cu un an în urmă.

    La scară globală, instituţia financiară estimează o creştere medie anuală a sumelor trimise în ţările în curs de dezvoltare cu 8,4% în următorii ani, de la 436 mld. dolari în 2014 la 516 mld. dolari în 2016.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,9%
    creşterea producţiei industriale în februarie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, situând România pe locul al doilea în UE, după Slovacia (9%) şi mult peste media UE (2,1%)

    5,3%
    creşterea în serie brută a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate companiilor în primele două luni ale anului, în timp ce creşterea în serie ajustată a fost de 5,5%

    18.941
    numărul de autovehicule noi vândute în T1, în creştere cu 21,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut,  fiind pentru prima dată din 2009 când piaţa auto încheie T1 pe plus

    0,5%
    creşterea economică estimată oficial pentru Rusia pentru 2014, după 1,3% în 2013, în timp ce Banca Mondială nu exclude o scădere a economiei cu 1,8% în acest an

    80.000
    numărul angajaţilor concediaţi în 2013 de cele mai mari 30 de bănci din Europa în funcţie de capitalizare, reprezentând 3,5% din totalul angajaţilor

    38 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna februarie, faţă de 244 mil. euro în luna anterioară

  • Amazon pregăteşte un smartphone 3D

    Smartphone-ul va pune Amazon în concurenţă directă cu Samsung sau Apple. Retailerul a prezentat în ultimele săptămâni smartphone-ul unor dezvoltatori de aplicaţii şi software din San Francisco şi Seattle. Persoane informate asupra planurilor Amazon au afirmat că retailerul vrea să prezinte telefonul până la sfârşitul lunii iunie şi să înceapă livrările până la sfârşitul lunii septembrie, înaintea sezonului de cumpărături de la sfârşitul anului.

    Surse ale Wall Street Journal au declarat că Amazon speră ca telefonul său să iasă în evidenţă prin intermediul ecranului capabil să afişeze imagini aparent 3D fără a fi necesari ochelari speciali. Telefonul va utiliza tehnologie de urmărire a retinei, cu patru camere pe faţa telefonului, sau senzori, pentru a face imaginile să pară 3D, similar unei holograme. Un purtător de cuvânt al Amazon a refuzat să comenteze.

    Cu noul telefon, Amazon ar intra pe o piaţă pe care concurenţa este foarte dură şi aproape a eliminat companii precum BlackBerry şi Motorola. Apple şi Samsung controlează împreună 49% din piaţa smartphone-urilor, potrivit firmei de cercetare IDC. Amazon a lansat anul trecut şi versiuni noi ale tabletei Kindle Fire.

    Retailerul are o abordare diferită faţă de alţi producători de smartphone-uri şi tablete. Şeful Amazon, Jeff Bezos, a declarat că preferă să facă profit din cumpărăturile pe care le fac clienţii prin intermediul dispozitivelor Amazon, decât direct din comercializarea acestora. Preţul smartphone-ului şi designul acestuia nu sunt clare încă, iar compania şi-ar putea schimba şi planurile de lansare.