Blog

S-au cam spus toate datele legate de apropiata listare la bursă a companiei din spatele reţelei de socializare Facebook. Avem vreo 845 de milioane de utilizatori, între care s-au stabilit 100 de miliarde de “prietenii”. Tot acest popor postează zilnic un sfert de miliard de poze şi 2,7 miliarde de comentarii sau “Like” (care e tot un comentariu, dar foarte succint). Din toată vânzoleala aceasta au rezultat în ultimul an venituri de 3,71 miliarde (vorbim în dolari), dintre care 85% din publicitate. Evident, Facebook a cheltuit mult cu infrastructura şi a rămas cu un miliard profit. Se mai pot da o mulţime de date asemănătoare, dar în nici un fel nu se poate deriva de aici o “valoare” a companiei. Nimic din socotelile “clasice” nu pare să se aplice în acest caz.

În toamna lui 2007 Microsoft s-a luptat cu Google pentru a cumpăra o bucăţică din Facebook, deşi MySpace era încă vedeta domeniului. Până la urmă Microsoft a luat 1,6% din Facebook cu aproape un sfert de miliard de dolari şi a rezultat prima valoare de piaţă: 15 miliarde. De atunci s-au schimbat multe, cu o notabilă excepţie: Facebook a rămas o companie privată şi în fiecare an s-a prezis că va urma o listare la bursă. În lupta cu Google şi cu Apple pentru cei mai buni ingineri, Facebook a atras oamenii şi prin distribuţia de părţi sociale.

Acum Zuckerberg pur şi simplu nu are de ales, pentru că legile americane spun că din momentul când o companie privată are mai multe de 500 de deţinători de părţi sociale (shareholders) va trebui să prezinte exact aceleaşi rapoarte ca şi o companie publică, indiferent de dimensiunea companiei (de pildă, Koch Industries este privată, deşi are venituri anuale de vreo sută de miliarde de dolari). Or, dacă tot trebuie să-şi asume această imensă povară administrativă (plus transparenţa), listarea la bursă pare opţiunea firească.

Firească, dar şi riscantă. Facebook vrea să obţină între 5 şi 10 miliarde din această primă ofertă publică (încă nu e clar acest detaliu), iar comentatorii par să fie de acord că valoarea uriaşei reţele se va stabiliza cam la 100 de miliarde de dolari. Dar, după ce acţiunile vor începe să se tranzacţioneze, se vor produce nişte schimbări importante. În primul rând, Zuckerberg nu va mai petrece timpul în compania inginerilor, ci în compania investitorilor, în faţa cărora va trebui să răspundă la orice întrebare. Iar cele mai multe întrebări incomode se vor referi la modul cum plănuieşte să crească valoarea companiei.

Şi s-ar putea ca răspunsurile să nu fie multe, pentru că nu prea văd cât mai poate creşte Facebook şi nici ce alte domenii ar putea aborda. Există câteva pieţe potenţiale importante, de exemplu Germania, Rusia sau Brazilia, unde altele sunt reţelele preferate, dar există şi Google Plus care se luptă pentru aceste zone. O altă consecinţă a listării va fi că, deşi o mică parte din companie se tranzacţionează, întreaga companie va fi evaluată după valoarea acelei părţi. Iar aici sunt nisipuri mişcătoare.

Zynga (compania care dezvoltă FarmVille şi alte jocuri) s-a listat de curând la bursă cu o ofertă publică de un miliard de dolari, dar valoarea acţiunilor a scăzut curând sub preţul iniţial. Dintre celelalte companii de internet în vogă care s-au listat de curând pe bursă (cum ar fi Pandora sau Groupon) este de interes în acest context cazul LinkedIn, o reţea socială cu caracter profesional. Comparând bazele de utilizatori (circa 120 de milioane pentru LinkedIn) şi aplicând regula de trei simplă, obţinem pentru Facebook o valoare de circa 50 de miliarde, iar unii comentatori spun că aceasta ar fi de fapt adevărata valoare. Iar dacă au dreptate, investitorii recenţi vor fi foarte nervoşi.

Mai există încă două efecte previzibile, unul rău şi unul bun. În primul rând, în scurt timp la Facebook vor fi o mulţime de milionari. Pe hârtie, e adevărat, dar efectul asupra ceea ce se cheamă “cultura organizaţională” va fi semnificativ, aşa cum s-a întâmplat la Google, unde atmosfera s-a schimbat după ce compania a devenit publică. Este firesc că o parte dintre inginerii milionari vor pleca să-şi îndeplinească aspiraţiile în companii proprii, pe care acum le pot susţine.

Iar de-aici începe efectul pozitiv: vor apărea puzderie de startup-uri, iar marile companii se vor lupta să le cumpere pe cele mai interesante, astfel încât întregul Silicon Valley va profita de această infuzie de capital. Cu siguranţă, Facebook va deveni mult mai agresivă. Lansarea serviciului BranchOut este deja o declaraţie de război adresată lui LinkedIn şi ne putem aştepta şi la altele.