BusinessMagazin

Blog

  • Fallacher, Orange: „Digitalizarea României este abia la început“

    „Mergeţi pe stradă, deschideţi ochii şi vedeţi ce se întâmplă în jur. Eu sunt uimit. Uitaţi-vă ce fac oamenii imediat ce au câteva clipe libere: iau telefonul şi se uită la ecran. Personal, eu cred că suntem în sectorul potrivit de business şi în segmentul potrivit pentru că văd din ce în ce mai mult o creştere a utilizării pentru serviciile noastre. Trăim o revoluţie a societăţii pentru că vedem o schimbare de paradigmă, în care totul se digitalizează, totul devine digital.“

    După trei ani şi jumătate de când a venit în România, Jean-François Fallacher are toate motivele să ne îndemne la un moment de reflecţie asupra evoluţiei industriei de 3 miliarde de euro pe an în care este unul din principalii jucători: strategia sa la preluarea conducerii Orange în iulie 2011 s-a bazat exact pe acest scenariu, al unei explozii a vânzărilor de tablete şi smartphone-uri – de la câteva sute de mii atunci la câteva milioane de unităţi acum, concomitent cu schimbări semnificative în obiceiurile de consum ale clienţilor.

    „Atunci când am venit am încercat să conving echipa că nu există o fatalitate în faptul că suntem în declin, că întreaga piaţă era în depresie. Pariul, şi nu este doar un pariu, ci strategia pe care am executat-o, îşi arată acum roadele“, spune Fallacher făcând referire la poziţia pe piaţă a Orange. Compania s-a distanţat de rivalii Vodafone şi Telekom din punct de vedere al numărului de clienţi pentru serviciile de telefonie mobilă şi a avut anul trecut cele mai mari venituri şi cel mai mare profit net din industrie. Orange revendică acum şi titlul de lider pe segmentul serviciilor de internet mobil prin tehnologia 4G după ce reţeaua a ajuns să acopere aproximativ o jumătate din populaţia României.

    Nu am făcut lucrurile la întâmplare – am avut un plan de care ne-am ţinut – şi care s-a bazat pe trei mari „piloni“: investiţii masive în infrastructură şi tehnologia 4G, intrarea „îndrăzneaţă“ pe piaţa de servicii TV într-un moment în care niciun rival nu mai paria pe o asemenea mutare şi extinderea pachetelor de servicii şi produse digitale ale companiei, spune şeful Orange.

    Din planul de investiţii de 600 de milioane de euro pentru perioada 2012-2015, unul dintre cele mai importante capitole a fost cel dedicat infrastructurii fixe şi mobile, din care o parte a fost pur şi simplu înlocuită. La începutul anului 2011, de altfel, în mare parte din ţară viteza maximă oferită de Orange pentru serviciile de internet era de 220 kbps, prin tehnologia EDGE, în special în mediul rural. A urmat un proiect care a presupus înlocuirea multor elemente ale reţelei, instalate din perioada în care compania îşi dezvoltase businessul, la sfârşitul anilor ’90, şi la finele căreia operatorul acoperea cu servicii de date 3G aproape întreaga populaţie.

    Care a fost „motorul“ pentru această investiţie masivă? Dincolo de cifre şi statistici – care indică spre exemplu că peste 2,5 milioane de smartphone-uri s-au vândut în România doar în 2012 şi 2013 – explicaţia o găsim dacă ne uităm la comportamentul nostru şi al celor din jur, ne aduce aminte şeful Orange. „În mod evident importanţa serviciilor de date este din ce în ce mai mare, vedem din ce în ce mai mult cum utilizatorii mai degrabă se uită la ecranul smartphone-ului, au telefonul în faţa lor, utilizând diferite aplicaţii, în loc să îl ţină la ureche purtând o convorbire. Aceasta este o direcţie-cheie, pe care noi am anticipat-o şi pentru care ne-am pregătit.“

    Următorul pas în investiţiile companiei a fost reprezentat de investiţiile în reţelele de date 4G, tehnologie care urma să permită companiei să lanseze servicii de internet mobil cu viteze comparabile, în sfârşit, cu cele livrate de companiile de comunicaţii fixe. Compania a avut în plan încă din momentul în care a hotărât ce benzi de frecvenţă să cumpere de la statul român la finele anului 2012, după o analiză meticuloasă, care a presupus inclusiv măsurători în teren, să îşi extindă rapid acoperirea pentru datele 4G.

    „Cred că noi am deschis drumul pe piaţă din acest punct de vedere, investind foarte devreme în tehnologia 4G. Întotdeauna în industria noastră există această întrebare: care este momentul oportun pentru a face o investiţie în 4G? Am auzit multe discuţii pe această piaţă că Orange merge prea repede în această direcţie, că investeşte prea mult în 4G. Noi am decis să mergem cu viteza maximă în ce priveşte tehnologia 4G – este un lucru uşor de constatat, pentru că avem cea mai mare acoperire pentru 4G din România, cu mult peste cea a competitorilor noştri“, afirmă Fallacher.

  • Dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele

    Am transpus în alţi termeni o parte, zic eu importantă, dar ignorată de către public şi de către justiţie, din dosarul Rompetrol, care a dus în puşcărie, săptămâna trecută, 11 inculpaţi. Naţiunea a răsuflat uşurată, circul a făcut ca firmitura de pâine să pară mai mare, mai crocantă şi mai dulce. Dar, dincolo de circ, mai sunt nişte întrebări.

    Fondul problemei, în partea de dosar care se ocupă de creanţa libiană, este vânzarea participaţiei României la dezvoltarea şi exploatarea zăcământului Murzuk, cu rezerve de 2 miliarde de barili (Petrom are rezerve de circa un miliard de barili). Afacerea a început înainte de 1989, când Rompetrol şi România erau o forţă în industria petrolieră mondială. Deoarece au considerat că nu pot asigura 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului, autorităţile române au decis, în 1993, să renunţe la participaţia Rompetrol, care a fost cedată, pentru circa 27 de milioane de dolari, la care se adăugau compensaţii de 85 de milioane de dolari (adică suma în dispută din dosar).

    O afacere de sute de miliarde de dolari a fost aruncată de cabinetul Văcăroiu la coş cu o hotărâre de guvern cu numai 136 de cuvinte; de ce? Scuza cu asigurarea fondurilor nu mi se pare a sta în picioare, o afacere în petrol a găsit şi va găsi oricând finanţare, indiferent de cine este implicat, de parteneri, de situaţia politică, economică sau de orice altceva; în acelaşi timp, cele 500 de milioane de dolari erau o sumă care trebuia asigurată într-o perioadă îndelungată de timp, nu odată.

    Răspunde cineva pentru această decizie? Ce etichetă i se poate pune? Cel puţin unul dintre miniştrii care au semnat HG 157/1993 a fost chemat la Parchet, dar în calitate de martor. O fi de ajuns? Care este definiţia pentru „subminarea economiei naţionale“?

    În 1994 Rompetrol, privatizată prin MEBO, construia, conform unei ştiri din presa vremii, 26 de sonde în Libia,
    într-un contract cu valoare de 40 de milioane de dolari, exporta echipament petrolier în Rusia de 50 de milioane de dolari şi prognoza vânzări de aproape 100 de milioane de dolari în anul următor. Capacitate de a continua contractul pare că ar fi avut; dar între timp se privatizase, prin MEBO. Paradoxal, Patriciu spunea că a preluat Rompetrol, în 1998, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de dolari şi cu pierderi de 1,5 milioane de dolari.

    Vorbim astăzi despre dezindustrializare de parcă ar fi un soi de fenomen natural inevitabil, ca încălzirea globală. Ciudat, puţini par a se simţi răspunzători pentru decizii de stat, luate de guverne şi de autorităţile îndreptăţite, pentru căpuşarea companiilor şi pentru aducerea lor în mod voit în faliment. Că pe urmă vin nişte personaje şi taie utilaje şi le fac fier vechi, nici nu mai are prea mare importanţă; rădăcina răului este în altă parte.

    De aceea zic, dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele: decizia politică, cumetriile, năşelile, imobilismul, prostia, răutatea, lăcomia. Câţi slujbaşi la stat ar trebui să-i însoţească pe afaceriştii intraţi în puşcării, slujbaşi la stat care au îngăduit, au văzut, au profitat dar nu au acţionat? Motivul? Multe-multe miliarde de euro. Miliarde din devalizarea băncilor, din căpuşarea combinatelor, din contrabanda cu produse petroliere, ţigări şi alcool, toate Jimboliile, Ţigaretele şi toate tunurile ultimilor 25 de ani. 

    Ilustrez cu Hieronymus Bosch, „Magicianul şi hoţul de buzunare“; la mijloc, între cei doi, e poporul, concentrat, desigur, în direcţia greşită.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 13-19 octombrie

    13.10
    INS anunţă cifra de afaceri în serviciile prestate în principal întreprinderilor pe primele 8 luni

    14.10
    Reuniunea Ecofin (Luxembourg)

    14.10
    BNR publică datele balanţei de plăţi pe luna august

    14.10
    Eurostat difuzează datele producţiei industriale în august pentru UE şi zona euro

    15.10
    INS publică datele definitive privind valoarea producţiei agricole în 2013

    15-18.10
    Târgurile TIB, Inventika şi ExpoEnergiE (Romexpo Bucureşti)

    15.10
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    16.10
    CE adoptă pachetul lunar de sancţiuni contra ţărilor membre care au încălcat legislaţia UE

    16.10
    Eurostat anunţă inflaţia din septembrie în UE şi zona euro

    16-17.10
    ASEM – Summit Asia-UE (Milano)

  • CEO-ul Air France-KLM ameninţă că va crea altă companie dacă piloţii nu semnează un acord

    În cazul în care piloţii refuză să semneze propunerile conducerii, “vom crea o companie-soră cu Transavia, Transavia Développement, în Franţa, pentru a ne dezvolta în activitatea de low-cost cu avioanele noi care vin în lunile următoare”, a declarat el pentru ziarul francez.

    Un sindicat de la Air France, CGT, a denunţat joi această eventualitate a unei noi entităţi, catalogând-o drept un “adevărat şantaj” din partea conducerii.

    Potrivit lui de Juniac, piaţa low cost este “singura piaţă în creştere” din sectorul aviaţiei. “În Europa, low cost-ul reprezintă în prezent aproape 50% din trafic. În segemntul pentru preţuri mici cu un serviciu de calitate, Transavia poate deveni unul dintre marii Europei”, a apreciat el.

    Preşedintele-director general al companiei a detaliat costul grevei piloţilor, estimat miercuri de către Air France-KLM la 500 de milioane de euro.

    “Greva ne-a costat 20 de milioane de euro pe zi, cărora li se adaugă despăgubiri, achiziţii de bilete la un preţ mare de la alte companii pentru a ne trimite pasagerii şi impactul asupra rezervărilor din săptămânile următoare”, a spus el.

    “Această grevă ne-a făcut să pierdem un an. Air France ar fi trebuit să fie pe verede anul acesta”, a apreciat CEO-ul, adăugând că firma va “continua să investească masiv”, dar că va fi necesar “să se ţină cont de costul grevei”.

    Majoritatea piloţilor de la Air France a intrat în grevă de la 15 la 28 septembrie, opunându-se unui proiect de dezvoltare a filialei low cost Transavia France.

  • Samsung a dezvoltat o nouă tehnologie Wi-Fi, care permite viteze de transfer de cinci ori mai rapide

    Tehnologia Samsung Wi-Fi de 60 GHz elimină ecartul dintre viteza teoretică şi cea reală, permiţând viteze de transfer de până la 4,6 Gbps (575 MB) pe secundă, o creştere de cinci ori faţă de viteza maximă de 866 Mbps (108 MB) atinsă în prezent cu tehnologiile Wi-Fi de 2,4 şi 5 GHz, se arată într-un comunicat al companiei sud-coreene, potrivit Bloomberg.

    De exemplu, transferul unui film de 1 GB se va realiza în mai puţin de 3 secunde, cu ajutorul noii tehnologii, în timp ce transferul de fişiere video HD, nearhivate, de pe un terminal mobil către televizoare va putea fi efectuat în timp real.

    Noua tehnologie Wi-Fi va fi disponibilă începând cu anul viitor.

    “Samsung a depăşit cu succes barierele din calea comercializării tehnologiei Wi-Fi de 60 GHz. Generaţiile viitoare de echipamente Samsung vor fi marcate de schimbări inovatoare, cu noi oportunităţi în domeniul dezvoltării de tehnologii Wi-Fi”, a declarat Kim Chang Yong, directorul centrului de cercetare şi dezvoltare al Samsung.

    Anunţul privind tehnologie Wi-Fi de la Samsung, cel mai mare producător mondial de smartphone-uri, vine pe fondul lansării unei noi linii de produse, compania sud-coreană fiind nevoită să facă faţă competiţiei acerbe din partea Apple şi a rivalilor chinezi.

    Samsung a anunţat săptămâna trecută o scădere cu 60% a profitului operaţional din trimestrul al treilea, ca urmare a stagnării vânzărilor de smartphone-uri. Tot săptămâna trecută, compania a declarat că va investi 14,5 miliarde de dolari într-o nouă fabrică de chipuri în Coreea de Sud.

  • UE ar putea lua în considerare acordarea de noi fonduri Ucrainei

    Potrivit unor oficiali ucrainieni, preşedintele Petro Poroshenko a trimis o scrisoare către CE, cerând acordarea unui împrumut de 2 miliarde de euro pentru anul viitor, sumă ce ar putea depăşi bugetul Comisiei pentru programul de asistenţă din 2015, relatează The Wall Street Journal.

    UE a promis finanţări totale de peste 11 miliarde de euro Ucrainei în următorii ani, cu condiţia ca guvernul de la Kiev să continue reformele.

    Ucraina a primit deja anul acesta 850 de milioane de euro de la Comisia Europeană, fonduri adiţionale în valoare de 1 miliard de euro urmând să fie disponibile în următoarele luni, potrivit unui purtător de cuvânt al UE.

    De asemenea, Ucraina are în vigoare un acord de 17 de miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internaţional, în cadrul unui program internaţional de sprijin care totalizează 27 de miliarde de dolari, dar reprezentanţii FMI au declarat că statul ar putea avea nevoie de fonduri suplimentare pentru a-şi susţine economia.

    Nevoia de finanţare a Ucrainei a crescut simţitor de la izbucnirea conflictului cu Rusia, iar o serie de reforme politice şi economice au fost amânate.

    “Este nevoie de fonduri suplimentare, iar presupunerea că aceşti bani ar putea veni de la FMI este mai degrabă nerealistă”, a declarat săptămâna trecută directorul FMI, Christine Lagarde.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Redresare de vară pentru lucrările de construcţii

    Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi, cu 10,8%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 8,1%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 11,4%.

    În date pe serie brută, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna iulie cu 9,5%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de reparaţii capitale – 15,4%, respectiv 12,8%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 6,4%.

  • Necazurile lui Juncker: cine sunt candidaţii cu probleme propuşi pentru viitoarea Comisie Europeană

    Nominalizarea de către Slovenia a unui nou candidat, tot femeie, a devenit astfel alternativa la o respingere în bloc a tuturor membrilor comisiei lui Jean-Claude Juncker. În ciuda avertismentelor de la Parlamentul European ca guvernul sloven să trimită de această dată pe cineva experimentat în politicile europene, ca să evite o nouă respingere a candidaturii, premierul sloven Miro Cerar a desemnat-o pe Violeta Bulc, 50 de ani, o femeie de afaceri care s-a remarcat ca fondator al unei firme de telecom şi pe care Cerar a adus-o luna trecută în echipa guvernamentală ca vicepremier. Audierea lui Bulc de către Juncker va avea loc la 13 octombrie, spre a putea defini ce portofoliu ar putea să preia.

    Alenka Bratusek a fost singura candidată dintre noii comisari desemnaţi care nu i-a convins deloc pe parlamentarii europeni, deşi mari probleme au întâmpinat şi francezul Pierre Moscovici, ales pentru portofoliul economiei, dar a cărui ţară tocmai şi-a aprobat un buget care ignoră calendarul de disciplină fiscală al UE, spaniolul Miguel Cañete, propus pentru climat şi energie, dar acuzat că va face figură de om de lobby în CE pentru industria petrolieră, britanicul Jonathan Hill, nominalizat pentru servicii financiare, dar avizat abia după o a doua rundă de audieri, şi ungurul Tibor Navracsics, nominalizat pentru cultură şi educaţie, care a primit cu greu avizul şi numai în condiţiile unei ajustări a atribuţiilor din portofoliul său (au circulat propuneri ca atribuţiile legate de problemele de cetăţenie europeană să fie scoase din portofoliu şi date vicepreşedintelui CE, Frans Timmermans, ori chiar ca Juncker să-i dea alt portofoliu lui Navracsics, deşi purtătoarea de cuvânt a lui Juncker a spus că schimbarea portofoliului nu se va întâmpla).

    La polul opus, Corina Creţu, care se va ocupa de dezvoltarea regională, s-a aflat printre comisarii desemnaţi care au primit avizul fără nicio problemă din partea comisiilor care i-au audiat. Deţinătorul acestui portofoliu în actuala CE, austriacul Johannes Hahn, nu a găsit necesar să-i dea acesteia sfaturi în privinţa viitoarei strategii de cheltuire a bugetului pentru dezvoltare regională, sugerând doar că de acum înainte, PIB, sau bogăţia unei regiuni, n-ar trebui să mai fie singurul criteriu spre a decide dacă o regiune se califică pentru banii comunitari, ci să fie luate în considerare şi alte criterii, cum ar fi performanţa în materie de inovaţie.

  • METEO. Prognoza vremii până la finele săptămânii viitoare

    BANAT
    Maximele diurne vor fi, în medie, de 21-24 de grade, caracterizând o vreme caldă pentru această perioadă. O uşoară răcorire se estimează pentru sfârşitul intervalului, temperaturile diurne devenind apropiate de normalul datei. Minimele nocturne nu vor avea variaţii semnificative pe parcursul perioadei de referinţă, fiind în general în jurul celor obişnuite în această perioadă din an, în medie 9-11 grade, posibil mai ridicate până la 14 octombrie. Probabilitatea de ploaie va fi foarte redusă, doar în jurul datei de 14 octombrie fiind posibile ploi slabe.

    CRISANA
    În aproape tot intervalul de prognoză, regimul termic diurn va fi caracterizat de valori peste cele obişnuite în luna octombrie, cu temperaturi de 23-25 de grade, caracterizând o vreme caldă. Minimele nocturne vor oscila de 9 la 12 grade, valori ceva mai mici fiind de aşteptat spre sfârşitul intervalului de referinţă. Va ploua pe spaţii restrânse, posibil în jurul datei de 14 octombrie, iar în rest probabilitatea de ploaie va fi foarte redusă.

    TRANSILVANIA
    Până în jurul datei de 16 octombrie, procesul de încălzire treptată va determina înregistrarea unor valori diurne mult mai ridicate decât cele climatologic specifice perioadei, de la 20 la 23 de grade, cu o uşoară răcorire la sfârşitul intervalului. Minimele nocturne vor fi în general apropiate sau chiar peste cele caracteristice perioadei din an, media regională fiind estimată la valori între 6 şi 9 grade. Probabilitatea de ploaie va fi destul de redusă, exceptând zilele de 14-15 octombrie când sunt de aşteptat ploi slabe.

    MARAMURES
    Până pe data de 15 octombrie vremea se va încălzi treptat de la o zi la alta, devenind mult mai caldă decât în mod obişnuit în această perioada din an, cu medii ale temperaturilor maxime de 21 la 25 de grade şi ale minimelor nocturne de 8-10 grade. Mai răcoare va fi, posibil, în ultimele zile, când valorile termice vor fi apropiate de mediile climatologice specifice. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată până la 14 octombrie, în restul intervalului de referinţă urmând să predomine o vreme frumoasă.

    MOLDOVA
    Valorile termice vor creşte treptat, vremea devenind mai caldă decât în mod obişnuit în luna octombrie, cu 18-22 de grade, în medie. Doar pentru ultimele zile ale perioadei de referinţă se estimează o răcorire a vremii, ce va aduce regimul termic la cote în jurul celor climatologic specifice. Regimul termic nocturn va fi caracterizat de valori în general apropiate de mediile multianuale ale perioadei, mai ridicate până la 15 octombrie. Media la nivel regional a temperaturilor minime va fi de 7-10 grade. Ploi slabe vor mai fi posibile în zilele de 14 şi 17 octombrie. Pentru restul intervalului, probabilitatea de ploaie va fi foarte redusă.

    DOBROGEA
    Vremea va fi răcoroasă în ultimele zile, când temperaturile maxime vor fi de 15-17 grade, în medie. Pentru restul perioadei sunt de aşteptat valori mai ridicate decât cele climatologic specifice, cu 20-23 de grade medie regională. Temperaturile minime vor fi în general apropiate de normele climatologice ale lunii octombrie, cu medii de la 9 la 12 grade. Probabilitatea de ploi va fi foarte redusă, acestea putând apărea izolat în data de 14 octombrie.

    MUNTENIA
    Temperaturile vor creşte până la o medie regională de 21-24 de grade, caracterizând o vreme caldă. În privinţa regimului termic nocturn, valorile vor fi în general uşor mai ridicate decât cele specifice perioadei din an, cu o medie de la 8 la 10 grade. Spre sfârşitul intervalului de referinţă se estimează o răcorire a vremii, iar temperaturile vor deveni normale pentru a doua decadă de octombrie. Probabilitatea de ploi va fi foarte redusă, acestea putând apărea pe spaţii restrânse în ziua de 14 octombrie.

    OLTENIA
    Temperaturile vor creste de la o zi la alta, până la o medie regională de 21-24 de grade, caracterizând o vreme caldă. În privinţa regimului termic nocturn, valorile vor fi în general uşor mai ridicate decât cele specifice perioadei din an, cu o medie de la 9 la 11 grade. Spre sfârşitul intervalului de referinţă se estimează o răcorire a vremii, iar temperaturile vor deveni normale pentru a doua decadă de octombrie. Probabilitatea de ploi va fi foarte redusă, acestea putând apărea pe spaţii restrânse în zilele de 14 şi 16 octombrie.

    LA MUNTE
    Temperaturile vor creşte de la o zi la alta, până la o medie de la 14 la 16 grade, caracterizând o vreme mai caldă decât în mod obişnuit. În privinţa regimului termic nocturn se remarcă aceeasi tendinţa de crestere uşoară şi treptată a temperaturilor către mijlocul lunii, spre valori de la 6 la 9 grade. O răcorire a vremii este estimată pentru sfârşitul intervalului de prognoză. Probabilitatea de precipitaţii este redusă, exceptând data de 14 octombrie când acestea se pot semnala local.
     

  • Dans pe marginea conductei cu gaz rusesc

    Aflată în vizită la Kiev, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, a discutat chestiunea gazelor pentru Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko reclamându-i dezastrul umanitar care se pregăteşte în regiunile din est la iarnă în lipsa aprovizionării normale cu gaze, electricitate şi alimente. Conform secretarului american al energiei, Ernest Moniz, exporturile de gaz american spre Ucraina nu vor putea începe însă decât la anul sau chiar în 2016 şi fără a putea ajunge la cantităţi semnificative.

    Interesant este că Victoria Nuland a pomenit la Kiev pentru prima dată de posibilitatea renunţării de către SUA la o serie de sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta respectă acordurile de încetare a focului de la Minsk. La câteva zile după această declaraţie, Kremlinul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin a ordonat retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. Putin urmează să aibă o întâlnire cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la reuniunea din 17 octombrie de la Milano, unde vor fi prezenţi şi cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Matteo Renzi şi cel britanic David Cameron.

    În privinţa gazului rusesc, Kievul a înaintat numai UE, nu şi Rusiei propunerile sale de reglementare a conflictului în privinţa plăţilor către Gazprom, recurgând la arbitrajul UE în locul formatului de discuţii tripartit preferat în vară. La finele lunii septembrie, Moscova şi UE au propus un acord care prevede plata a 3,1 mld. dolari din datoria Ucrainei către Rusia până la finele anului, în schimbul livrărilor de gaze pe durata iernii la preţul de 385 dolari/1.000 mc, însă Kievul nu este mulţumit de termenii acordului şi insistă ca acesta să fie amendat în sensul permisiunii ca Ucraina să primească gaz rusesc din cantităţile livrate de Gazprom ţărilor europene.