BusinessMagazin

Blog

  • Ponta spune că l-ar primi pe Antonescu în PSD: Eu sunt un pic mai la dreapta decât el

     Victor Ponta a declarat, vineri, presei, la Târgu Mureş, că dacă liderul liberal Crin Antonescu va pleca din PNL, poate să vină la PSD, argumentând că acesta “are un trecut social-democrat”, din moment ce a lucrat numai la stat, moment în care vicepremierul Liviu Dragnea – care l-a însoţit pe Ponta – a adăugat “poate la Teleorman”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă îi face o invitaţie lui Antonescu în acest sens, Ponta a răspuns negativ, arătând însă că “sigur” l-ar primi pe şeful liberalilor în partid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iurie Leancă şi Arseni Iaţeniuk se vor întâlni cu Angela Merkel. Scrutinul prezidenţial din Ucraina, pe agenda discuţiilor

     Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, omologul său moldovean, Iurie Leancă, şi şeful Guvernului din Georgia, Irakli Garibaşvili, vor participa la un dineu cu Angela Merkel pe tema situaţiei din regiune, a declarat Christiane Wirtz, purtătorul de cuvânt al Guvernului german.

    Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERILE EUROPARLAMENTARE din 25 mai, primele după Tratatul de la Lisabona. Viitorul PE va avea mai multe puteri

     Alegătorii europeni au şansa să influenţeze viitoarea orientare politică a Uniunii Europene prin votul pentru cei 751 de deputaţi în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.

    Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetăţenii săi se prezintă la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor: 22 – 25 mai. Românii se vor prezenta la urne la 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de reprezentanţi în Parlamentul European, cu unul mai puţin faţă de legislatura 2009-2014. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.

    În Olanda şi Marea Britanie, europarlamentarele au fost programate pentru 22 mai, în Irlanda pe 23 mai, iar în Letonia, Malta şi Slovacia, pentru 24 mai. Cehia este singurul stat unde scrutinul s-a derulat pe două zile: 23 şi 24, în timp ce în restul ţărilor vor avea loc duminică, 25 mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Şase săptămâni de revoltă prorusă în estul Ucrainei

     – APRILIE

    – 6 aprilie: La două săptămâni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, manifestanţii proruşi ocupă instituţii oficiale la Harkov, Doneţk şi Lugansk, principalele oraşe din est, situate la graniţa cu Rusia.

    – 7 aprilie: Insurgenţii proclamă “Republica Doneţk”. Kievul acuză Moscova că urmăreşte invadarea Ucrainei, cu scopul de a “dezintegra” ţara.

    – 13 aprilie: Kievul lansează o “operaţiune antiteroristă” în est.

    – 17 aprilie: Acord la Geneva între Ucraina, Rusia, Statele Unite şi UE în legătură cu detensionarea crizei, respins de separatişti

    – 18 aprilie: Kremlinul confirmă mobilizarea trupelor la frontiera cu Ucraina (40.000 de soldaţi, potrivit NATO)

    – 22 aprilie: Washingtonul anunţă desfăşurarea a 600 de militari în Polonia şi statele baltice

    – 24 aprilie: Forţele ucrainene lansează un asalt la Slaviansk, unde cel puţin cinci insurgenţi sunt ucişi, provocând furia Moscovei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială a aprobat un împrumut de 750 milioane euro pentru modernizarea finanţelor publice din România

     Conducerea BM a discutat şi Strategia de Parteneriat cu Ţara (Country Partnership Strategy – CPS) pentru România în perioada 2014-2017, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale.

    Noua strategie, din care face parte împrumutul de 750 de milioane de euro, reprezintă cadrul de cooperare dintre BM şi Guvernul României în următorii patru ani.

    Împrumutul are maturitate de 18 ani şi perioadă de graţie de 17,5 ani.

    Seria de împrumuturi a BM sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice, şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia va livra Chinei gaze la un preţ apropiat de 350 dolari pentru 1.000 de metri cubi

     Gazprom şi compania chineză de stat CNPC nu au dezvăluit preţul de livrare la semnarea contractului, estimat la circa 400 de miliarde de dolari pentru întreaga perioadă de 30 de ani. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că preţul este un “secret comercial”.

    Analiştii au înaintat diferite variante de preţ, însă majoritatea au afirmat că proiectul de livrare de gaze în China va necesita investiţii majore din partea Rusiei, punând presiune pe finanţele Gazprom.

    Preţul a reprezentat una dintre principalele aspecte în negocierile dintre Rusia şi China, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, şi preşedintele ANRE Niculae Havrileţ participă la conferinţa “Mediafax Talks about Energy”

     Evenimentul este organizat de Agenţia de presă Mediafax, alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu şi de Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, urmând să fie prezenţi ca lectori Corneliu Bodea – vicepreşedinte Adrem Invest; Carmen Neagu – preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, un reprezentant al BVB şi alţi oficiali din companiile din domeniul energetic.

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii ca teme: principiile noii Strategii Energetice a României 2014-2035; mixul energetic al României în prezent şi perspective de viitor; independenţa energetică – obiectiv realizabil sau nu în următorii ani; importul şi exportul de energie; alternative la sursele convenţionale de energie – energia regenerabilă, eoliană şi solară şi viitorul gazelor de şist în România; modul în care modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă afectează investiţiile; energia nucleară ca posibilă soluţie pentru România şi semnarea contractului pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, prrecum şi situaţia petrolului şi a gazelor naturale: perimetre exploatabile, noi zăcăminte şi investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu: Convergenţa preţului gazelor pentru firme s-a realizat, nu mai trebuie să urcăm preţurile

     “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014, iar pentru consumatorii casnici în 1 octombrie 2018.

    Pentru dinamizarea pieţei şi creşterea transparenţei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioadă determinată, între 1 iulie 2014 şi 31 decembrie 2018, ca producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să tranzacţioneze transparent, nediscriminatoriu şi centralizat un anumit volum de gaze naturale, care va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O vioară Stradivarius estimată la 10 milioane de dolari, scoasă la licitaţie

    Dacă această vioară, realizată în 1731, denumită “The Kreutzer” după numele violonistului concertist francez Rodolphe Kreutzer, care a deţinut-o pentru o vreme, va atinge valoarea superioară a intervalului de preţ la care a fost estimată, va deveni unul dintre cele mai scumpe instrumente muzicale vândute vreodată la licitaţie.

    Instrumentul reprezintă unul dintre loturile far din colecţia de bunuri care au aparţinut excentricei milionare Huguette Clark, care, deşi a deţinut numeroase apartamente şi blocuri de locuinţe în Manhattan, a ales să îşi petreacă ultimele decenii din viaţă într-un spital din New York, unde a şi murit, în 2011, la vârsta de 104 ani.

    După moartea ei, vioara a fost descoperită într-un dulap, unde a rămas uitată timp de peste 25 de ani.

    Cel mai mare preţ plătit pentru o vioară Stradivarius până în prezent este de 16 milioane de dolari. Una dintre puţinele viole realizate de artizanul italian Antonio Stradivari, în 1719, care va fi vândută de casa Sotheby’s într-o licitaţie sigilată în iunie a fost evaluată la 45 milioane de dolari.

    “Kreutzer a deţinut această vioară Stradivarius şi a cântat la ea din 1795 până la moartea sa în 1831”, afirmă casa Christie’s.

    Instrumentul a reprezentat un cadou făcut de părinţii lui Huguette Clark, magnatul din industria cuprului şi politicianul american William A. Clark şi soţia sa Anna, pe vremea când Huguette era adolescentă.

    Vioara va fi vândută într-o licitaţie care va debuta pe 6 iunie şi se va încheia pe 18 iunie, la New York, pentru a coincide cu punerea în vânzare a peste 350 de loturi care au aparţinut milionarei Huguette Clark.

  • Concurenţa din IT trece pe alt câmp de luptă. Microsoft îşi caută locul între corporaţiile care investesc în energia curată

    Marile corporaţii îşi îndreaptă atenţia, tot mai des, către furnizorii de energie regenerabilă pentru alimentarea sediilor şi a spaţiilor deţinute. Companiile investesc în energie regenerabilă pentru că acesta este următorul pas logic: acest tip de energie permite scăderea costurilor pe termen lung şi oferă protecţie împotriva volatilităţii pieţei de energie bazate pe resurse tradiţionale. Aceste investiţii permit companiilor să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să dovedească un bun leadership atunci când vine vorba de lupta împotriva încălzirii globale.

    Cei mai mari investitori în energie curată erau, până de curând, corporaţiile cu vechime, precum AT&T, Walmart, General Motors sau HP. Ultimii ani au adus însă investiţii majore din partea giganţilor IT precum Microsoft sau Google, iar puterea acestora de a inova pare să schimbe în tot mai mare măsură lupta pentru protecţia mediului înconjurător.

    Pentru afacerile care vor să reducă emisiile de carbon, energia regenerabilă pare alegerea naturală. Pentru ani buni însă, opţiunea mai populară a fost aceea de a cumpăra credite pentru energie regenerabilă, care sunt asociate proiectelor de dezvoltare a energiei curate. Achiziţionarea acestor credite este mult mai simplă: nu necesită semnarea unui contract pe termen lung cu un furnizor sau investiţii masive în construirea unei centrale proprii. Dar, pe măsură ce pieţele de energie eoliană şi solară cresc, fapt datorat mai ales ajutoarelor guvernamentale, costurile pentru a construi sisteme capabile să producă energie au scăzut considerabil. Conform unui raport al Lawrence Berkeley National Laboratory, preţul pentru obţinerea unui megawatt-oră a scăzut de la 70 de dolari în 2009 la doar 40 de dolari în 2012.

    Achiziţionarea creditelor verzi a fost criticată de mulţi ca o formă de a plăti pentru poluarea cauzată, în loc de a investi sumele respective în dezvoltarea unor unităţi capabile să producă energie curată.

    Începând cu 1 iulie 2012, Microsoft a adoptat o politică de neutralizare a emisiilor de carbon produse. Mai exact, corporaţia a decis să achiziţioneze energie regenerabilă pentru consum şi să eficientizeze toate operaţiunile sale la nivel global, lansând în acelaşi timp un apel către alte companii de a adopta o poziţie similară în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii globale. Pe blogul său, CEO-ul companiei la acea vreme, Kevin Turner, scria: „Suntem încrezători că decizia noastră va încuraja şi alte companii, mari sau mici, să analizeze ce pot face pentru a combate această problemă importantă„.

    Una din cele mai importante decizii luate de conducerea Microsoft a fost să pună un preţ intern pe carbon; astfel, reducerea emisiilor a devenit mai mult decât un obiectiv moral, având şi implicaţii pe plan financiar.

    În 2013, folosind încasările din taxa pe carbon, Microsoft a realizat prima investiţie majoră în domeniul energiei regenerabile. Compania a semnat un contract cu o centrală eoliană din Texas pentru a prelua toată energia produsă de aceasta. Contractul, semnat pe o perioadă de 20 de ani, presupune achiziţionarea a tot ce produce centrala de 110 megawaţi. Centrala eoliană va asigura necesarul de energie pentru centrul de calcul Microsoft din San Antonio.

    „Pentru compania noastră, semnarea acestui contract reprezintă un moment important şi subliniază modul cum Microsoft luptă împotriva încălzirii globale. Aceasta este doar prima investiţie dintr-un şir despre care sperăm că va fi cât mai lung„, au declarat reprezentanţi ai companiei.

    Microsoft a investit o sumă importantă şi în construirea unei clădiri alimentate pe bază de biogaz în Cheyenne, Wyoming. Construcţia a fost gândită pentru a nu avea nevoie de alte resurse energetice decât cele pe care le poate produce.