BusinessMagazin

Blog

  • Ponta trimite toţi miniştrii la deschiderea anului şcolar, să verifice investiţiile în infrastructură

    “Luni începe şcoala şi vreau să ştiu că toate condiţiile, şi de infrastructură, şi de pregătire, sunt la zi, şi vreau să vă rog pe toţi miniştrii – din câte ştiu, luni nu se lucrează la Parlament -, vreau să mergeţi la deschiderea anului şcolar şi să ne spuneţi dacă măsurile de investiţii în infrastructură au ajuns cu adevărat la oameni”, a solicitat Victor Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El a subliniat, încă o dată, că ritmul alocării fondurilor pentru investiţii trebuie accelerat, pentru că altfel creşterea economică riscă să încetinească.

    “Vreau ca în perioada imediat următoare, la nivelul instituţiilor centrale şi locale, să accentuăm ritmul de utilizare a fondurilor pentru investiţii, atât cele din fonduri europene, cât şi cele din buget. Suntem campioni europeni la deficitul cel mai mic, dar dacă nu se cheltuie banii pe care îi avem, şi banii europeni, şi banii din buget, această creştere economică va încetini”, a spus premierul.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România trebuie să cheltuiască, până la sfârşitul anului 2014, o sumă de peste trei miliarde de dolari pentru investiţii publice, el arătând că aceste fonduri, care sunt acoperite de la buget, se cheltuiesc greu din motive procedural birocratice.

    “Am mers pe o cale, altfel corectă, aceea de a scădea în fiecare an deficitul public, de a ne duce spre ţintele europene de deficit structural. Cred însă că în acest an am mers un pic prea repede pe această cale. După şapte luni din anul 2014, România are un deficit al bugetului public de 0,2% din PIB. În mod normal, pentru o economie puternică, consolidată, asta ar fi o veste bună. Pentru o economie ca cea românească, care are nevoie de investiţii, nu cred că e o veste atât de bună”, a spus Ponta, la o conferinţă organizată de Ambasada SUA, AMCHAM şi AMRO.

  • Ponta, la Târgul Internaţional de Mobilă: Interesele producătorilor de cherestea au prevalat intereselor producătorilor de mobilă

    Şeful Executivului le-a spus participanţilor prezenţi, miercuri, la deschiderea Târgului de Mobilă, echipamente şi accesorii BIFE-SIM 2014, că Guvernul acţionează pentru stoparea monopolului unor companii şi a exploatării dezechilibrate a fondului forestier.

    “În acest moment am reuşit prin măsurile pe care le-am luat, prin sistemul pe care îl implementăm, de urmărire a tăierilor de arbori, să oprim puţin un fenomen care a produs atât de mult rău României. La fel, din punct de vedere industrial, este adevărat faptul că interesele pur financiare şi influenţa unor mari producători de cherestea au prevalat în faţa intereselor producătorilor de mobilă români şi prin noul Cod Fiscal putem să punem o stavilă acestui fenomen”, a spus Ponta.

    În acest context, şeful Guvernului şi-a arătat satisfacţia pentru faptul că în industria mobilei au fost create 2.000 de locuri de muncă în acest an. Totodată, Ponta şi-a exprimat convingerea că prin reducerea impozitării muncii va creşte numărul angajaţilor în industria mobilei şi se va reduce munca nefiscalizată.

    “Ssunt convins că şi domeniul industriei mobilei este afectat, ca şi alte domenii, de munca nefiscalizată, de munca la negru sau de acea practică a muncii la gri în care doar o parte din salariu este pe cartea de muncă. Dacă avem o reducere semnificativă, prin legea adoptată ieri, a poverii fiscale pentru muncă sunt absolut convins că în perioada următoare vom vedea şi în acest domeniu, al industriei mobilei, mai multe locuri de muncă şi mai multe locuri de muncă fiscalizate”, a mai spus premierul.

    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, în forma iniţială, legea privind reducerea CAS cu 5 punte procentuale la angajator.

     

  • Guvernul lansează o schemă de ajutor de stat pentru 150 de companii, valabilă până în 2020. Bugetul total este de 2,7 miliarde de lei

    Pentru a beneficia de ajutorul de stat, firmele trebuie să realizeze o investiţie iniţială de minim 44 milioane lei (10 milioane euro), aceasta reprezentând investiţia în active corporale şi necorporale aflate în acelaşi perimetru, legate de demararea unei unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producţie al unei unităţi existente, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern.

    Valoarea investiţiei a fost redusă faţă de forma iniţială a documentului, obţinut şi prezentat de MEDIAFAX la începutul lunii iulie, de la minimum 88 milioane lei (circa 20 milioane euro).

    Totodată, proiectul prevedea că firmele în activitate vor putea beneficia de ajutor de stat dacă au rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare sau egală cu 1% în ultimul exerciţiu financiar încheiat şi au capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat. În noua formă a proiectului, rentabilitatea cifrei de afaceri trebuie să fie mai mare decât zero în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

    Noua schemă de ajutor de stat are ca obiectiv stimularea doar a investiţiilor cu impact major în economie.

    Ministerul Finanţelor Publice, în bugetul căruia este inclusă schema de ajutor de stat, prin programul “Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii”, estimează că de vor beneficia circa 150 de companii de finanţare.

    În baza schemei, costurile aferente realizării, respectiv achiziţionării, după caz, de active corporale şi necorporale vor fi considerate cheltuieli eligibile. Astfel, costurile cu active corporale şi necorporale aferente investiţiei iniţiale vor fi finanţate de stat sub formă de sume nerambursabile, în limita intensităţii maxime admise, bugetul anual maxim al schemei fiind de 450 milioane lei (circa 100 milioane euro).

    Activele corporale reprezintă activele asociate investiţiei iniţiale costând în construcţii de orice tip şi cheltuielile efectuate cu realizarea de construcţii, precum şi instalaţii tehnice, maşini şi echipamente noi, cu valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe stabilită conform prevederilor legale în vigoare. Activele necorporale sunt asociate investiţiei iniţiale şi nu au o concretizare fizică sau financiară, precum brevete, licenţe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală.

    De acest ajutor de stat vor putea beneficia doar companiile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii, o serie de criterii de eligibilitate, respectiv sunt înregistrate potrivit Legii societăţilor comerciale, nu înregistrează debite restante la buget, nu intră în categoria “întreprinderilor în dificultate”, nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, nu fac obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, nu au închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii şi, la momentul înregistrării cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea, în regiunea în cauză, a investiţiei iniţiale.

    Firmele din Bucureşti vor putea primi maximum 11,25 milioane euro echivalent lei în perioada 2014-2017 şi 7,5 milioane euro echivalent lei în intervalul 2018-2020, având alocate cele mai mici sume din cadrul schemei.

    Companiile din regiunile Vest şi Ilfov vor putea atrage ajutoare de stat de 26,25 milioane euro (echivalentul în lei, pentru care se utilizează cursul BNR din data elaborării acordului pentru finanţare) pentru toată perioada în care se derulează schema, iar cele din Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia vor beneficia de maxim 37,5 milioane euro fiecare.

    Intensitatea brută a ajutorului de stat regional, raportată la cheltuielile eligibile, nu poate depăşi în Bucureşti 15% pentru 2014-2017 şi 10% pentru 2018-2020, în Vest şi Ilfov 35%, iar in restul regiunilor trebuie să fie de maxim 50%.

    Activele corporale şi necorporale trebuie să fie exploatate exclusiv de întreprinderea beneficiară de ajutor de stat pentru atingerea obiectivelor investiţiei pentru care s-a solicitat finanţarea, să fie achiziţionate în condiţiile pieţei de la persoane care nu au calitatea de persoane afiliate şi să fie incluse în activele întreprinderii beneficiare de ajutor de stat, fiind obligatoriu să rămână asociate investiţiei pentru care s-a acordat finanţarea pe o perioadă de minimum cinci ani de la finalizarea investiţiei.

    Valoarea maximă a cheltuielilor ce pot fi considerate eligibile aferente realizării construcţiilor nu poate depăşi standardul de cost (valoarea maximă considerată eligibilă în cazul activelor corporale de natura construcţiilor care nu poate depăşi 1.650 lei pe metru pătrat arie desfăşurată, respectiv echivalentul a aproximativ 375 euro pe metru pătrat arie desfăşurată).

    În cazul închirierii construcţiilor aferente investiţiei iniţiale, contractul de închiriere trebuie să aibă o valabilitate de cel puţin cinci ani de la data finalizării investiţiei iar valoarea maximă eligibilă a chiriei nu poate depăşi 22 lei (5 euro) pe metru pătrat pe lună.

    Pentru a fi considerate eligibile, costurile aferente activelor necorporale nu pot depăşi 50% din totalul costurilor totale eligibile aferente investiţiei.

    Investiţiile iniţiale realizate de companii în cadrul schemei trebuie să-şi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia conform planului de afaceri, să genereze contribuţii la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale, pentru perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia, precum şi să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin antrenarea şi a altor investiţii conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii din regiune.

    Ajutoarele vor fi acordate firmelor doar dacă acestea au efect stimulativ. Pentru aceasta, compania trebuie să adreseze MFP o cerere scrisă de acordare a ajutorului de stat înainte de demararea investiţiei, iar documentaţia anexată cererii să facă dovada că investiţia nu ar fi profitabilă pentru întreprindere în regiunea respectivă sau nu ar fi realizată în regiunea respectivă, în absenţa ajutorului de stat. Totodată, investiţia trebuie să demareze după primirea acordului de finanţare, în caz contrar nefiind eligibilă.

    Schema nu se aplică ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului şi acvaculturii, în sectorul producţiei primare, în cel al prelucrării şi comercializării produselor agricole când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau comercializate de către întreprinderile în cauză sau când acordarea ajutoarelor este condiţionată de transferarea lor parţială sau integrală către producători primari. Totodată, nu este valabilă în cazul ajutoarelor pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive şi al celor care favorizează activităţile din sectorul siderurgic, sectorul cărbunelui, al construcţiilor navale, fibrelor sintetice, al transporturilor şi al infrastructurii conexe, şi sectorul energiei şi al infrastructurii pentru aceasta.

    Firmele nu pot beneficia de ajutor destinat activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv ajutor direct legat de cantităţile exportate, de înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau de alte costuri curente legate de activitatea de export. De asemenea, nu intră în schemă ajutorul condiţionat de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate sau ajutorul pentru exploatare.

    Companiile nou-înfiinţate pot primi ajutor de stat, dacă au capital social subscris vărsat de minimum 100.000 lei şi nu aparţin unor acţionari care deţin sau au deţinut în ultimii doi ani anterior datei înregistrării cererii de acord pentru finanţare o altă firmă care desfăşoară sau a desfăşurat activitatea pentru care solicită finanţare.

    Acordurile de finanţare se pot emite până în anul 2020, în limita bugetului anual alocat schemei, iar plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2015-2023. Emiterea acordurilor pentru finanţare şi plata ajutorului de stat aprobat trebuie să se încadreze în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru acest program.

    Bugetul maxim al schemei, de 2,7 miliarde lei (600 milioane euro), poate fi suplimentat pentru credite de angajament pentru emiterea de acorduri de finanţare afeente perioadei 2014-2020 şi credite bugetare pentru plata ajutorului de stat în intervalul 2015-2023.

    Un proiect unic de investiţii nu va putea fi divizat în mai multe subproiecte în scopul de a beneficia de ajutor de stat în valoare mai mare decât valoarea maximă prevăzută pentru proiectele mari de investiţii.

    Ajutorul de stat solicitat nu va putea depăşi valoarea totală a contribuţiilor la dezvoltarea regională aferente investiţiei pentru care se solicită finanţarea.

    Guvernul arată că, prin noua schemă de ajutor de stat, se intenţionează stimularea realizării de investiţii în active fixe de înaltă tehnologie, pentru realizarea de produse cu valoare adaugată mare, pentru piaţa internă şi export

    Ministerul Finanţelor Publice a derulat cinci scheme de ajutor de stat din 2007 până la jumătatea acestui an pentru IMM-uri, investiţii de anvergură sau dezvoltare regională, în cadrul cărora a emis acorduri de finanţare de peste 738 milioane euro pentru proiecte de investiţii în valoare de peste 2,4 miliarde euro, care au generat circa 23.000 locuri de muncă noi.

    Ajutorul de stat acordat acestor companii va fi returnat prin contribuţii directe la bugetul general consolidat şi bugetele locale pe perioada implementării investiţiilor şi în cinci ani de la finalizarea acestora.

  • Wizz Air a anunţat că începe să zboare din Iaşi către Milano Bergamo, Treviso şi Londra Luton

    Wizz Air va începe operaţiunile de pe aeroportul din Iaşi cu zboruri spre Treviso, de două ori săptămânal, începând din 20 decembrie, către Milano Bergamo de trei ori săptămânal, din 31 martie 2015 şi Londra Luton, de două ori săptămânal, din 14 iunie 2015.

    În România, Wizz Air mai zboară din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Craiova.

    Wizz Air a transportat anul trecut 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • 60 de milioane de euro sunt alocate viitorului mall Veranda, plasat în zona Obor

    Prodplast Imobiliare începe lucrările de construcţie la “Veranda”, în zona Obor, care va fi primul mall verde şi de proximitate  din Bucureşti. Proiectul va avea peste 100 de magazine şi un hipermarket Carrefour. O zonă verde, de 15.000 de mp, cu parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi terase va suplimenta oferta comercială a noului mall.

    ”Am ales numele Veranda pentru că aducem o gură de aer proaspăt în aglomeraţia din Obor. Construim un centru comercial de proximitate, care respectă tradiţia zonei. Este un concept nou pentru piaţa din România – oferim magazine uşor accesibile, un spaţiu de restaurante şi o generoasă zonă verde. Va fi un loc care transformă o fostă platformă industrială într-un spaţiu viu”, a declarat Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare.

    Investiţia în proiect se ridică la 60 milioane de euro.

    Centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale. Carrefour este o ancoră şi un partener strategic al proiectului, cu un contract de închiriere pe termen lung. Zona de restaurante va fi amplasată la intrarea principală, iar parcarea va avea 1.200 de locuri de parcare.

    Aproape o jumătate de milion de persoane locuieşte la mai puţin de 10 minute de mers pe jos sau cu maşina; dintre aceştia, câteva zeci de mii vin la cumpărături în zonă în fiecare zi. Centrul comercial este deservit de 16 linii RATB de transport în comun şi de staţia de metrou Obor, aflată la mai puţin de 400 m distanţă.

    Veranda a fost proiectat de arhitecţii englezi de la Chapman Taylor şi va fi finalizat în 2016. CBRE România este agentul exclusiv de închiriere a centrului comercial.

  • 60 de milioane de euro sunt alocate viitorului mall Veranda, plasat în zona Obor

    Prodplast Imobiliare începe lucrările de construcţie la “Veranda”, în zona Obor, care va fi primul mall verde şi de proximitate  din Bucureşti. Proiectul va avea peste 100 de magazine şi un hipermarket Carrefour. O zonă verde, de 15.000 de mp, cu parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi terase va suplimenta oferta comercială a noului mall.

    ”Am ales numele Veranda pentru că aducem o gură de aer proaspăt în aglomeraţia din Obor. Construim un centru comercial de proximitate, care respectă tradiţia zonei. Este un concept nou pentru piaţa din România – oferim magazine uşor accesibile, un spaţiu de restaurante şi o generoasă zonă verde. Va fi un loc care transformă o fostă platformă industrială într-un spaţiu viu”, a declarat Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare.

    Investiţia în proiect se ridică la 60 milioane de euro.

    Centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale. Carrefour este o ancoră şi un partener strategic al proiectului, cu un contract de închiriere pe termen lung. Zona de restaurante va fi amplasată la intrarea principală, iar parcarea va avea 1.200 de locuri de parcare.

    Aproape o jumătate de milion de persoane locuieşte la mai puţin de 10 minute de mers pe jos sau cu maşina; dintre aceştia, câteva zeci de mii vin la cumpărături în zonă în fiecare zi. Centrul comercial este deservit de 16 linii RATB de transport în comun şi de staţia de metrou Obor, aflată la mai puţin de 400 m distanţă.

    Veranda a fost proiectat de arhitecţii englezi de la Chapman Taylor şi va fi finalizat în 2016. CBRE România este agentul exclusiv de închiriere a centrului comercial.

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 10 septembrie 2014

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 10 septembrie 2014

  • Plus 8% pentru transportatorii rutieri de mărfuri în 2013

    Anul 2013 a fost marcat de o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu anul 2012 în care creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi, arată un raport realizat de Coface. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din anul 2012, dar au fost finanţate într-un mod defectuos, respectiv printr-un grad foarte redus de capitalizare. Mai mult de jumătate dintre companii au înregistrat un capital de lucru negativ pe parcursul anului 2013, nerespectand principiul maturităţii scadenţelor privind alocarea de resurse contractate pe termen lung către investiţii.

    Conform situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finantelor, un univers de 27.252 de firme care au ca domeniu principal de activitate „Transportul rutier de mărfuri” au generat în cursul anului 2013 o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior.

    Daca se analizeaza distributia acestor companii in functie de cifra de afaceri, se poate constata ca un sfert dintre cele care au depus declaratiile pentru 2013 nu au desfasurat in realitate nicio activitate, iar 1.010 de firme din acest sector inregistreaza o cifra de afaceri anuala de peste 1 milion de euro, ele fiind cele care genereaza aproximativ 64% din veniturile inregistrate la nivelul intregului sector.

    Urmarind structura contului de profit si pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, precum si impactul acestuia asupra soldurilor inregistrate in bilanturile consolidate, se poate remarca ca, spre deosebire de anul 2012, care a inregistrat la nivel sectorial un avans total al cifrei de afaceri de 15%, iar aproximativ 70% dintre companii au obtinut venituri in crestere, in anul 2013 s-a observat o oarecare temperare din acest punct de vedere. Astfel, avansul cifrei de afaceri consolidate la nivel sectorial in anul 2013 a fost de 8%, comparativ cu anul anterior, in conditiile in care doar 57% dintre companii au raportat venituri in crestere.

    In ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, atat din perspectiva valorilor absolute, cat si a dinamicii acestuia. Astfel ca, valorile inregistrate pentru acest indicator la nivel sectorial pentru anul 2013 au fost de 1%, comparativ cu -1% raportat pentru anul anterior.

    Din perspectiva atragerii de resurse de finantare si a alocarii de resurse pentru investitii pe termen lung, Coface apreciaza ca pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au alocat investitii semnificative pentru extinderea activelor fixe, dar in scadere usoara, comparativ cu anul anterior.

    Gradul de indatorare inregistrat la nivel sectorial a scazut de la 90% (2012) la 85% pentru anul 2013, insa ponderea numerica a companiilor supraindatorate este in continuare foarte ridicata. Mai exact, 5 din 10 companii prezinta un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o indatorare mai mare de 100%), acestea fiind cu preponderenta firmele de dimensiune mica sau sub medie.

    Indicatorii de lichiditate inregistreaza o tendinta usoara de imbunatatire la nivel sectorial. Diminuarea indicatorilor de lichiditate se inregistreaza pe fondul pastrarii profiturilor in companii si al cresterii soldurilor la furnizori si banci.

    Din analiza Coface, reiese faptul ca firmele din sectorul analizat au redistribuit o parte dintre resursele atrase pe termen scurt (rularea facturilor in sold catre furnizori care asigura in permanenta un credit furnizor in crestere si cresterea soldurilor datoriilor catre banci) pentru investitii pe termen lung, in conditiile in care gradul de capitalizare a fost foarte redus. Astfel, au ajuns sa achite datoriile catre furnizori cu 24 de zile mai tarziu decat ar fi putut sa o faca, daca nu ar fi redirectionat o parte din creditul comercial catre investitii pe termen lung.

    In urma analizelor de stress test, Coface a identificat faptul ca firmele din cadrul sectorului transporturilor rutiere inregistreaza o situatie de lichiditate fragila, foarte expusa unor socuri negative care pot veni din partea neincasarii creantelor sau scaderii vanzarilor. Scenariile de stabilizare a avansului veniturilor sau chiar contractia acestora, sunt destul de probabile, in conditiile in care productia industriala a decelerat ritmul de crestere pe parcursul primului semestru al acestui an.

    Analiza riscului sectorial evidentiaza faptul ca 4.295 de companii din sectorul transporturilor rutiere de marfuri si-au incetat activitatea pe parcursul lui 2013, iar dintre acestea, 41 de firme inregistrau o cifra de afaceri de peste 1 MIL EUR. Cu toate acestea, sectorul ramane unul concurential, volumul si calibrul companiilor care si-au incetat activitatea pe parcursul anului 2013 fiind relativ egal cu cel al companiilor infiintate in sector, in 2011 & 2012 la un loc. Astfel, numarul de firme care si-au incetat activitatea raportat la cele nou infiintate intr-o perioada comparabila (un an) este de aproape 2.

    Coface a analizat individual, din punctul de vedere al clasei de risc si al comportamentului de plata un esantion de 2.752 de companii din sector, existente in propriul portofoliu, care genereaza aproximativ 61% din totalul cifrei de afaceri inregistrate la nivelul intregului sector.

    S-a constatat ca 3 din 4 dintre companiile analizate prezinta un risc de insolventa peste medie, 1/3 din acestea inregistrand un risc ridicat.

    Din punctul de vedere al regimului de plata, aproximativ 55% dintre companii efectueaza platile foarte lent sau nu respecta conditiile contractuale si doar 20% efectueaza platile fara intarzieri.

    „Se observa ca in 2013 veniturile au crescut mai temperat, in conditiile unor profituri mai mari, dar acestea din urma sunt insuficiente, comparativ cu nivelul investitiilor facute pe banii furnizorilor. Astfel, situatia de lichiditate ramane in continuare fragila, analiza de stress test scenario confirmand ca firmele din sector sunt foarte expuse la riscul de neincasare al creantelor sau la scaderea cifrei de afaceri, astfel ca daca se intampla aceste scenarii in 2014, acestea pot intra in insolventa daca nu se vor restructura. In conditiile in care avansul productiei industriale a decelerat in Semestrul I 2014/ 2013 atunci aceste scenarii, in special cel referitor la scaderea veniturilor, sunt destul de probabile.”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • Plus 8% pentru transportatorii rutieri de mărfuri în 2013

    Anul 2013 a fost marcat de o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu anul 2012 în care creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi, arată un raport realizat de Coface. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din anul 2012, dar au fost finanţate într-un mod defectuos, respectiv printr-un grad foarte redus de capitalizare. Mai mult de jumătate dintre companii au înregistrat un capital de lucru negativ pe parcursul anului 2013, nerespectand principiul maturităţii scadenţelor privind alocarea de resurse contractate pe termen lung către investiţii.

    Conform situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finantelor, un univers de 27.252 de firme care au ca domeniu principal de activitate „Transportul rutier de mărfuri” au generat în cursul anului 2013 o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior.

    Daca se analizeaza distributia acestor companii in functie de cifra de afaceri, se poate constata ca un sfert dintre cele care au depus declaratiile pentru 2013 nu au desfasurat in realitate nicio activitate, iar 1.010 de firme din acest sector inregistreaza o cifra de afaceri anuala de peste 1 milion de euro, ele fiind cele care genereaza aproximativ 64% din veniturile inregistrate la nivelul intregului sector.

    Urmarind structura contului de profit si pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, precum si impactul acestuia asupra soldurilor inregistrate in bilanturile consolidate, se poate remarca ca, spre deosebire de anul 2012, care a inregistrat la nivel sectorial un avans total al cifrei de afaceri de 15%, iar aproximativ 70% dintre companii au obtinut venituri in crestere, in anul 2013 s-a observat o oarecare temperare din acest punct de vedere. Astfel, avansul cifrei de afaceri consolidate la nivel sectorial in anul 2013 a fost de 8%, comparativ cu anul anterior, in conditiile in care doar 57% dintre companii au raportat venituri in crestere.

    In ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, atat din perspectiva valorilor absolute, cat si a dinamicii acestuia. Astfel ca, valorile inregistrate pentru acest indicator la nivel sectorial pentru anul 2013 au fost de 1%, comparativ cu -1% raportat pentru anul anterior.

    Din perspectiva atragerii de resurse de finantare si a alocarii de resurse pentru investitii pe termen lung, Coface apreciaza ca pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au alocat investitii semnificative pentru extinderea activelor fixe, dar in scadere usoara, comparativ cu anul anterior.

    Gradul de indatorare inregistrat la nivel sectorial a scazut de la 90% (2012) la 85% pentru anul 2013, insa ponderea numerica a companiilor supraindatorate este in continuare foarte ridicata. Mai exact, 5 din 10 companii prezinta un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o indatorare mai mare de 100%), acestea fiind cu preponderenta firmele de dimensiune mica sau sub medie.

    Indicatorii de lichiditate inregistreaza o tendinta usoara de imbunatatire la nivel sectorial. Diminuarea indicatorilor de lichiditate se inregistreaza pe fondul pastrarii profiturilor in companii si al cresterii soldurilor la furnizori si banci.

    Din analiza Coface, reiese faptul ca firmele din sectorul analizat au redistribuit o parte dintre resursele atrase pe termen scurt (rularea facturilor in sold catre furnizori care asigura in permanenta un credit furnizor in crestere si cresterea soldurilor datoriilor catre banci) pentru investitii pe termen lung, in conditiile in care gradul de capitalizare a fost foarte redus. Astfel, au ajuns sa achite datoriile catre furnizori cu 24 de zile mai tarziu decat ar fi putut sa o faca, daca nu ar fi redirectionat o parte din creditul comercial catre investitii pe termen lung.

    In urma analizelor de stress test, Coface a identificat faptul ca firmele din cadrul sectorului transporturilor rutiere inregistreaza o situatie de lichiditate fragila, foarte expusa unor socuri negative care pot veni din partea neincasarii creantelor sau scaderii vanzarilor. Scenariile de stabilizare a avansului veniturilor sau chiar contractia acestora, sunt destul de probabile, in conditiile in care productia industriala a decelerat ritmul de crestere pe parcursul primului semestru al acestui an.

    Analiza riscului sectorial evidentiaza faptul ca 4.295 de companii din sectorul transporturilor rutiere de marfuri si-au incetat activitatea pe parcursul lui 2013, iar dintre acestea, 41 de firme inregistrau o cifra de afaceri de peste 1 MIL EUR. Cu toate acestea, sectorul ramane unul concurential, volumul si calibrul companiilor care si-au incetat activitatea pe parcursul anului 2013 fiind relativ egal cu cel al companiilor infiintate in sector, in 2011 & 2012 la un loc. Astfel, numarul de firme care si-au incetat activitatea raportat la cele nou infiintate intr-o perioada comparabila (un an) este de aproape 2.

    Coface a analizat individual, din punctul de vedere al clasei de risc si al comportamentului de plata un esantion de 2.752 de companii din sector, existente in propriul portofoliu, care genereaza aproximativ 61% din totalul cifrei de afaceri inregistrate la nivelul intregului sector.

    S-a constatat ca 3 din 4 dintre companiile analizate prezinta un risc de insolventa peste medie, 1/3 din acestea inregistrand un risc ridicat.

    Din punctul de vedere al regimului de plata, aproximativ 55% dintre companii efectueaza platile foarte lent sau nu respecta conditiile contractuale si doar 20% efectueaza platile fara intarzieri.

    „Se observa ca in 2013 veniturile au crescut mai temperat, in conditiile unor profituri mai mari, dar acestea din urma sunt insuficiente, comparativ cu nivelul investitiilor facute pe banii furnizorilor. Astfel, situatia de lichiditate ramane in continuare fragila, analiza de stress test scenario confirmand ca firmele din sector sunt foarte expuse la riscul de neincasare al creantelor sau la scaderea cifrei de afaceri, astfel ca daca se intampla aceste scenarii in 2014, acestea pot intra in insolventa daca nu se vor restructura. In conditiile in care avansul productiei industriale a decelerat in Semestrul I 2014/ 2013 atunci aceste scenarii, in special cel referitor la scaderea veniturilor, sunt destul de probabile.”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.