Blog

  • Ucraina va deveni al 57-lea caz de hiperinflaţie înregistrat în istorie

    Urmarea acestei deprecieri accelerate a fost creşterea necontrolată a inflaţiei, raportarea din ianuarie a băncii naţionale arătând urcarea cu 28,5% faţă de anul trecut.

    Cifrele oficiale încearcă însă să prezinte o situaţie mult mai bună decât cea reală: în acest moment, rata anuală a inflaţiei din Ucraina se află la 272%, cea mai mare din lume şi mult peste cea a Venezuelei, ajunsă la 127%.

     Prin calculele matematice, cei de la Business Insider au ajuns la concluzia că rata lunară a inflaţiei se va menţine în jurul valorii de 64%. Aceasta este suficient de mare pentru a transforma Ucraina în cel de-al 57-lea episod de hiperinflaţie înregistrat în istorie (pragul de hiperinflaţie este considerat la 50%).

    Iată şi alte exemple de state care au înregistrat hiperinflaţie, în graficul de mai jos:
     

  • Austria a interzis finanţarea organizaţiilor musulmane din străinătate şi a impus imamilor să vorbească limba germană

    Legea vizează să promoveze ceea ce ministrul Integrării Sebastian Kurz (conservator) a prezentat drept un “islam european” – prin suprimarea influenţei naţiunilor şi organizaţiilor musulmane străine şi să ofere musulmanilor austrieci o serie de drepturi şi obligaţii sporite în practicarea credinţei lor în această ţară din Europa Centrală.

    Însă textul este denunţat de mai multe voci, inclusiv de grupuri de musulmani austrieci ca “discriminatoriu”. În opinia criticilor, el impune islamului restricţii de care celelalte religii nu sunt vizate.

    Clericul musulman turc Mehmet Gormez a denunţat măsurile drept “o întoarcere cu 100 de ani în trecut”, argumentând că Turcia nu a fost vizată de plângeri cu privire la finanţarea imamilor din Austria.

    Pe de altă parte, Partidul Libertăţii (extrema dreaptă) a ironizat legea, catalogând-o drept un “placebo” şi citând estimări potrivit cărora aproximativ 200 de persoane – inclusiv copii şi femei – au plecat în Siria şi Irak să se alăture unor grupări jihadiste ca Statul Islamic (SI).

    Legea adoptată miercuri a fost iniţiată în urmă cu doi ani, deci înainte de atacurile teroriste din Franţa şi Danemarca, şi este menită să “combată clar” influenţa tot mai puternică a islamului radical, a declarat Kurz.

    Textul urmează să fie studiat de către vecinii Austriei. Premierul francez Manuel Valls a ridicat recent problema interzicerii finanţării din străinătate a organizaţiilor islamice, iar potrivit lui Kurz oficiali din Germania şi Elveţia şi-au exprimat, de asemenea, interesul în acest sens.

    Invocând lupta împotriva îndoctrinării radicale din străinătate, legea interzice organizaţiilor culturale şi imamilor să primească finanţări de peste hotare. Ea obligă cele aproximativ 450 de organizaţii musulmane din ţară să dea dovadă de o “abordare pozitivă faţă de societate şi stat” pentru a beneficia de prelungirea licenţelor. De asemenea, imamii sunt obligaţi să cunoască limba germană, într-o încercare de a le face predicile mai transparente şi de a contribui la o integrare mai largă în societate a minorităţii.

    De cealaltă parte, noua legislaţie le acordă musulmanilor dreptul să se consulte cu clerici cu privire la personalul spitalelor, azilurilor şi forţelor armate. Totodată, musulmanii vor avea dreptul la mese halal în aceste instituţii, dar şi în şcolile publice, şi li se va acorda posibilitatea să-şi ia liber de sărbătorile musulmane.

    Însă textul nu mai conţine unele iniţiative ca impunerea unui Koran “oficial”, în germană, o propunere care a provocat o controversă importantă.

    Aproximativ 560.000 din cei 8,5 milioane de locuitori ai Austriei sunt musulmani. Cei mai mulţi dintre ei sunt de origine turcă şi bosniacă, dar şi cecenă şi persană.

    Potrivit unui sondaj publicat de către Institutul ÖGM marţi, 58% dintre austrieci cred că nivelul radicalizării musulmanilor austrieci a crescut. În opinia altor 62%, coexistenţa între musulmani şi nemusulmani “nu este prea bună”, doar 27% apreciind că este “mai degrabă bună”, potrivit institutului, care a precizat că sondajul a fost efectuat după atacurile de la Paris şi Copenhaga. Alte 41% dintre persoanele chestionate au afirmat că se tem de un atac similar în Austria, iar 47% au respins această idee.

    De asemenea, 75% dintre cei chestionaţi reproşează Guvernului că şi-a dat seama prea târziu că membrii “comunităţii imigranţilor musulmani” prezintă probleme. În opinia altor 86%, o prezenţă mai importantă a poliţiei pe străzi ar putea spori securitatea, iar 72% s-au pronunţat pentru sporirea supravegherii video şi consolidarea monitorizării moschilor şi instituţiilor islamice.

  • Kremlinul avea în vedere divizarea Ucrainei înainte de fuga lui Viktor Ianukovici

    Cotidianul de opoziţie Novaia Gazeta susţine că documentul a fost prezentat unor oficiali de rang înalt cu trei săptămâni înainte ca liderul prorus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, să fugă din Kiev la 21 februarie.

    Potrivit cotidianului, documentul conchidea că preşedintele Ianukovici pierde controlul ţării şi este în pericol iminent de a fi înlăturat de la putere. Ca urmare, acestea propunea crearea condiţiilor necesare pentru organizarea unor referendumuri în Crimeea şi Donbas, regiuni vorbitoare de limbă rusă, pentru autodeterminare şi posibilă unire cu Rusia.

    Kremlinul a negat aceste afirmaţii, pe care le consideră “absurde”.

    Rusia a anexat Crimeea la 21 martie şi în luna următoare au apărut mişcările separatiste proruse în estul Ucrainei.

  • O înregistrare din Rusia cu un bebeluş care râde malefic a devenit virală pe internet – VIDEO

    Bebeluşul – despre care dailymail.co.uk scrie că ar fi o fetiţă – pare să se afle pe bancheta unei maşini şi, în momentul în care vede probabil ceva amuzant, izbucneşte într-un râs molipsitor şi adorabil, părând un mic personaj negativ din filmele de Hollywood.

    La un moment dat, bebeluşul face o pauză şi pare pe cale să izbucnească în plâns, dar îşi reia râsul inedit, continuând până la sfârşitul înregistrării de aproximativ 40 de secunde.

    Nu se ştie cine este bebeluşul şi de ce râde, dar se pare că videoclipul provine din Rusia. Încărcat pe platforma YouTube pe 23 februarie, a strâns aproape 1.900.000 de vizualizări în numai trei zile, devenind viral pe internet.

  • Vicepreşedintele CSM despre sancţionarea jurnaliştilor dacă divulgă informaţii din dosare: O măsură excesivă

    Bogdan Gabor a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că CSM, împreună cu jurnalişti, judecători şi procurori, a elaborat un ghid de colaborare a sistemului judiciar cu mass-media, în care sunt prevăzute ce elemente pot să ajungă la media sau ce elemente nu ar trebui să ajungă la media.

    Potrivit vicepreşedintelui CSM, printre elementele care nu ar trebui să ajungă în media sunt multe date cu caracter personal.

    Gabor a adăugat că ghidul a devenit obligatoriu pentru procurori în 2014, iar procurorul care dezvăluie informaţii cu caracter personal riscă sancţiuni disciplinare.

    Potrivit vicepreşedintelui CSM, au existat verificări privind aceste aspecte făcute de către Inspecţia Judiciară, iar “până la acest moment nu s-a demonstrat că vreun procuror ar fi lăsat pe surse să apară asemenea date”.

    “Cu siguranţă dacă vor mai apărea asemenea situaţii pe care să le putem demonstra vom lua măsurile care se impun. Acum e greu să spui unui jurnalist ce să dea şi ce să nu dea. În măsura în care el în cadrul unei anchete jurnalistice corecte poate să obţină anumite informaţii sigur că are această libertate, dar această libertate trebuie să se circumscrie normelor legale şi moralităţii, dacă vreţi”, a spus Gabor.

    Întrebat dacă este de părere că ar trebui să se impună anumite sancţiuni şi jurnaliştilor care dezvăluie informaţii ce nu sunt publice din dosare, Gabor a răspuns că acest lucru i se pare “excesiv”.

    “Opinii sunt şi pro şi contra. La nivel de discuţii se poate discuta orice. Putem discuta şi dacă este cazul să intrăm într-o asemenea dezbatere, dacă este cazul să impunem sancţiuni de un anumit tip care pot merge până la sancţiuni de tip penal împotriva jurnaliştilor. Mie mi s-ar părea excesiv, dar poate altor cetăţeni ar putea să nu le pară excesiv. Este o dezbatere”, a adăugat Bogdan Gabor.

    În aceeaşi conferinţă de presă, procurorul Gheorghe Muscalu, membru al CSM, a declarat că din punctul său de vedere în momentul de faţă există legislaţie care reglementează acest domeniu şi trebuie doar ca legea să fie aplicată de toată lumea.

    “Noi ştim bine şi înţelegem şi noi şi dumneavoastră că există un anumit apetit al mass-media pentru anumite tipuri de informaţii din dosarele penale şi în special cele aflate la urmărire penală. Se cam pierde acest apetit la momentul în care dosarele ajung să fie trimise în judecată. Normal, face deliciul societăţii. Din punctul meu de vedere, există la momentul acesta reglementare legislativă, care protejează dosarul penal al procurorului, incriminează scurgerile de informaţii, există legislaţie secundată, mă refer la ghidul pentru relaţia cu mass-media a CSM (…), deci existând legislaţie principală şi legislaţie secundară eu cred că este acoperită această zonă şi cred că fiecare la momentul respectiv trebuie să aplice legea şi să îşi facă datoria”, a afirmat Muscalu.

    Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu au participat, miercuri, la şedinţa de prezentare a bilanţului de activitate pe 2014 a Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia.

  • Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    Cătălina Şuteu şi Andrei Stanciu, doi tineri de 29 de ani pasionaţi de jocuri, au aflat de conceptul Escape the Room în timpul unei vacanţe la Londra.

    „Nu am reuşit atunci să mergem, dar ideea ne-a rămas în minte“, începe Cătălina Şuteu povestirea. „Anul acesta am tot citit despre joc, aşa că i-am propus lui Andrei să încercăm şi noi ceva de genul ăsta, fără să ştim propriu-zis cu ce se mănâncă. Am cochetat o perioadă cu ideea, iar prin luna iunie am început să căutăm mai multe informaţii. Aşa am şi aflat că s-au deschis câteva şi în România, în Bucureşti şi la Cluj.“

    Înainte să pornească propriul lor business, Trapped, cei doi au mers în locaţiile deschise deja în Capitală. „I-am vizitat pe cei din Bucureşti, ni s-a părut şi mai interesant conceptul şi am decis să punem ideea în aplicare. Am deschis o primă cameră la noi acasă, în subsol, şi am chemat mai mulţi prieteni să o testeze. Le-a plăcut foarte mult, au venit şi ei cu diverse sugestii şi comentarii, aşa că în luna iulie ne-am apucat serios de treabă. Am terminat scenariul şi pentru o a doua cameră, iar în paralel am căutat spaţiul potrivit“, povestesc cei doi.

    „În luna august ne-am ocupat de amenajarea camerelor, am vrut să facem o treabă profesionistă de la început, fără jumătăţi de măsură. Ne-au vizitat, la rândul lor, cei care mai au astfel de spaţii în Bucureşti; ne recomandăm reciproc, pentru că nu este o piaţă pe care să existe concurenţă, este o afacere în care clientul, după ce intră, devine oarecum dependent. Odată ce termină camerele disponibile într-o casă, caută automat alte locaţii.“

    Investiţia a venit din fonduri proprii, dar businessul este, şi în cazul Trapped, unul profitabil. „Investiţia a fost de aproximativ 14.000 de euro. Foarte multe lucruri le-am făcut noi, dar în alte condiţii investiţia ar fi fost mai mare. Ne-am gândit şi la posibilitatea de a lua o franciză, dar din dorinţa de a face totul de la zero am ales să mergem pe drumul nostru de la început“, spune Andrei Stanciu. „Am deschis de o lună şi câteva zile, şi chiar din a doua săptămână am avut destul de multă lume. Au jucat mai mult de 300 de persoane de când am deschis camerele. Ne gândeam că vom ajunge cu încasările la nivelul cheltuielilor după două-trei luni, dar am reuşit asta din prima lună.“

    Cât despre promovare, tinerii antreprenori investesc în primul rând în social media. Un episod neaşteptat i-a ajutat să câştige notorietate: „S-a întâmplat ca o vedetă să vină aici de ziua ei şi a scris despre acest loc pe blog, şi asta a contat destul de mult“.

    Importantă, spun cei doi, este prezenţa sutelor de aplicaţii de mobil de la care a pornit, practic, acest tip de business. „În general, lumea vine gândindu-se la jocurile de pe telefon sau la cele de pe calculator. Cei mai mulţi sunt sceptici atunci când ajung la noi, dar toţi pleacă zâmbind. Avem un feedback mult mai bun decât ne-am fi aşteptat înainte să începem.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Manifestul autobiografic al lui Hitler, Mein Kampf, va fi retipărit prima dată după al Doilea Război Mondial

    Cartea urmează să fie pusă în vânzare în librăriile din întreaga Germanie pentru prima dată de la moartea liderului nazist.

    O interdicţie a republicării manifestului nazist se află în vigoare în ţară de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Copyrightul este deţinut de către landul Bavaria, dar urmează să expire în decembrie, potrivit Washington Post.

    Noua ediţie, care este produsă şi publicată de Institutul pentru Istorie Contemporană – finanţat cu fonduri publice – va fi un volum puternic adnotat, de 2.000 de pagini, în principal note critice şi analize.

    Institutul subliniază că Mein Kampf (Lupta mea) este un “important instrument istoric şi educaţional”.

    Însă oponenţi, inclusiv numeroşi supravieţuitori ai Holocaustului, sunt scandalizaţi de republicare, denunţând-o drept o împrospătare a mesajului unui dictator nemilos şi alienat mintal, responsabi de masacrarea a peste 11 milioane de oameni.

    “Această carte este răul. Este cel mai rău pamflet antisemitic şi un ghid pentru Holocaust”, a declarat Charlotte Knobloch, conducătoarea comunităţii evreieşti din Munchen.

    În pofida faptului că republicarea Mein Kampf a fost interzisă în Germania, cartea este disponibilă online, inclusiv în multe alte ţări, printre care Statele Unite şi Canada.

    Primul tiraj urmează să fie scos anul viitor.

  • Fostul şef al RATB Viorel Popescu, judecat într-un nou dosar, pentru trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Viorel Popescu în stare de arest preventiv, pentru trafic de influenţă, şi pe Marian Brebeanu, administrator al unei societăţi comerciale, aflat sub control judiciar, pentru cumpărare de influenţă.

    În acelaşi dosar va fi judecat şi Marian Romică Niţu, fost consilier al directorului general al RATB, pentru mărturie mincinoasă.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în luna decembrie 2011, înaintea sărbătorilor de iarnă, Viorel Popescu, în calitate de director general al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), ar fi primit 2.500 de euro, la sediul RATB, prin intermediul lui Marian Niţu, de la Marian Brebeanu şi de la un alt om de afaceri.

    “În schimbul acestei sume de bani, primită prin intermediul consilierului său, inculpatul Popescu Viorel urma să intervină pe lângă funcţionarii competenţi din cadrul RATB, în scopul derulării în condiţii avantajoase, pentru firmele celor doi oameni de afaceri, a unui contract al cărui obiect îl constituia vânzarea de către această instituţie a unui număr de 232 de mijloace de transport casate (din parcul propriu în vederea dezmembrării şi valorificării ulterioare a deşeurilor rezultate), precum şi în vederea atribuirii ulterioare a unor alte contracte similare către societăţile celor două persoane”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Marian Niţu, fost consilier al lui Viorel Popescu, este acuzat că la audierea sa, în 29 ianuarie, a făcut afirmaţii mincinoase, în sensul că a negat că l-ar fi ajutat pe fostul director al RATB să primească cei 2.500 de euro.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe bunuri mobile şi imobile ale lui Viorel Popescu şi Marian Brebeanu.

    Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Bucureşti, procurorii propunând menţinerea măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Acesta este al dosar în care este judecat Viorel Popescu, fostul şef al Regiei Autonome de Transport Bucureşti fiind trimis în judecată şi în septembrie 2014, pentru că ar fi prejudiciat regia cu aproximativ 820.000 de euro. Viorel Popescu ar fi încheiat un contract cu firma Urbconnect SRL, care, deşi nu avea drept de asistenţă juridică, a oferit RATB astfel de servicii, faptele fiind comise în perioada 10 noiembrie 2011 – 9 octombrie 2012.

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti s-a constituit parte civilă în acest dosar şi cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de Viorel Popescu. Pentru a fi siguri că aceşti bani vor fi recuperaţi, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile imobile ale fostului director.

    În primăvara lui 2013, Guvernul a sesizat DNA asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea RATB în perioada 2010-2012, de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    Viorel Popescu a fost ales în funcţiile de preşedinte al Consiliului de Administraţie al RATB şi de director al regiei la 10 noiembrie 2011. El a condus RATB până în 4 septembrie 2012, când a fost revocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din Consiliul de Administraţie al regiei, ceea ce a dus automat şi la pierderea postului de director. Reprezentanţii USL în CGMB spuneau atunci că Viorel Popescu a fost revocat din cauza managementului defectuos.

  • Un pasager român a murit în toaleta unui avion pe ruta Bogota-San Jose

    “Avianica anunţă cu regret că un pasager român a fost găsit mort la bordul zborului LR 697 operat astăzi (miercuri) de către filiala sa LACSA pe ruta Bogota-San Jose”, a anunţat compania columbiană într-un comunicat.

    Zborul comercial a decolat de la Bogota la ora locală 8.01 (16.31, ora României) şi a sosit la San Jose la ora locală 9.05 (18.05, ora României).

    Autorităţile de pe Aeroportul Internaţional Juan Santamaria au confirmat moartea românului.

    Avianca a transmis condoleanţe familiei şi prietenilor cetăţeanului român.

    Autorităţile din Costa Rica au demarat o investigaţie cu privire la cauzele incidentului.

  • Restaurantele McDonald’s cu cele mai mari vânzări din România

    McDonald’s a intrat direct pe piaţa din România acum 20 de ani, însă com­­­pania a oferit de-a lungul anilor fran­cize şi unor antreprenori locali, astfel că şap­te restau­rante sunt operate în sis­tem de franciză, potrivit ultimelor date. A­nul tre­­cut, compania nu a mai des­chis niciun res­taurant, însă a dez­voltat re­ţeaua de ca­fe­­nele cu încă patru unităţi, în pre­zent aces­­tea ajungând la un număr de 14 lo­caţii, informează ZF.

    În prezent compania are 67 de res­ta­u­ran­te deschise în România, cele mai per­for­mante fiind cele din com­plex­ul co­mer­­cial Unirea şi din Gara de Nord (Bu­cu­reşti), iar printre lo­caţiile cu cele mai mari vânzări se nu­mă­ră şi Constanţa, Plo­ieşti şi Timi­şoa­ra. În total, restau­ran­tele McDonald’s au avut anul trecut în Ro­mânia peste 55 mil. de vizitatori.

    McDonald’s România este o companie cu afaceri de 415 milioane de lei ( 94 mil. euro) în 2013. McDonald’s este liderul pieţei de restaurante din România şi concurează pe segmentul de fast food cu alte branduri de peste ocean precum KFC şi Pizza Hut. Cât despre afacerile înregistrate de com­pa­nie anul trecut, directorul general, Daniel Boaje, nu înaintează cifre, însă spune, citat de ZF, că 2014 a fost un an bun. „Anul 2014 a fost un an bun cu multe realizări. (…) Am avut anul trecut creş­tere a afa­ce­rilor. Am cres­cut, aşa cum ne aştep­tam”.

    În România, McDonald’s are peste 4.000 de angajaţi şi 600 de parteneri locali (pentru echipamente, training angajaţi, dar şi alimente) printre care se află şi Albalact pentru lapte, Râureni pentru suc de mere şi dulceţuri şi Titan, pentru chifle, potrivit datelor Ziarului Financiar.

    Restaurantul cu cele mai mari încasări este şi primul McDonald’s deschis în Bucureşti în decembrie 1995, la parterul magazinului Unirea. În ziua deschiderii, restaurantul a atras peste 15.300 de clienţi care au cumpărat cel puţin un produs, stabilind un record pentru istoria McDonald’s. Între timp, concurenţi precum KFC, Subway şi Springtime au deschis restaurante în vecinătate, atât în piaţa Unirii, cât şi la Gara de Nord.