“Şi firmele româneşti, şi cele străine din România sunt mai puţin productive decât în alte ţări din Europa, dar firmele locale au înregistrat o creştere a productivităţii mai rapidă decât companiile străine. Asta înseamnă că investiţiile străine realizate în sectoare mature din economia românească au produs cea mai mică valoare adăugată din Europa Centrală (Cehia, Polonia, Slovenia, Estonia, n.r.)”, a spus De Rosa, la un seminar pe teme economice. De Rosa a arătat, în acelaşi timp, că există atât interpretări pozitive ale evoluţiei productivităţii şi a valorii adăugate a firmelor româneşti comparativ cu cea a companiilor străine, cât şi negative. “Partea pozitivă este că firmele străine au fost un model pentru cele autohtone şi, în acelaşi timp, au avut un efect de antrenare a mediului economic. Partea negativă este că firmele străine nu au contribuit prea mult la economia naţională”, a adăugat De Rosa.
Blog
-
Isărescu: Băncile pentru locuinţe nu creează bule imobiliare precum băncile comerciale
“Băncile pentru locuinţe aduc mai multă stabilitate în sistem, spre deosebire de băncile comerciale, care au un câmp mai larg de acţiune. În fişa postului au şi operaţiuni speculative”, a spus Isărescu. El a arătat că atunci când băncile comerciale se folosesc de operaţiuni speculative creşte riscul apariţiei unor bule speculative, iar acest lucru s-a întâmplat şi în România în câteva oraşe. “Programul Prima Casă şi băncile pentru locuinţe au lucrat anticiclic şi au ajutat la spargearea bulei mici imobiliare care era în Romania”, a mai spus şeful băncii centrale. Guvernatorul BNR consideră că un alt avantaj adus de sistemul băncilor pentru locuinţe este acela că pot asigura economisirea pe termen îndelungat, necesară pentru investiţii sănătoase, bazate într-o proporţie mai mică pe împrumut.
-
Bursele europene au deschis în urcare puternică, la maximul ultimelor 12 săptămâni
Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene a deschis în creştere cu 2,6%, la peste 1.000 de puncte, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii august, transmite Reuters. Sectorul bancar european, cel mai afectat de criza datoriilor de stat din cauza expunerii pe obligaţiunile guvernamentale ale ţărilor din zona euro, a crescut cu 4,5% în primele minute de tranzacţionare.
-
Ucenicul „vrăjitorului“ Steve Jobs se pregăteşte să iasă în lumina reflectoarelor
Conferinţa de presă pentru lansarea noului telefon Apple iPhone 4S a evidenţiat talentele şi personalităţile oamenilor din spatele lui Jobs, care s-au mulţumit până acum să stea, mai mult sau mai puţin, în anonimat, deşi au contribuit în mare măsură la succesul companiei. Rând pe rând au “defilat” prin faţa audienţei nou-promovatul director general Tim Cook, “geniul” în design Jonathan Ive, “maestrul” în marketing Phil Schiller şi şeful diviziei de internet software Eddy Cue, cel care a dezvoltat recent iCloud, un serviciu online de stocare de date. Toţi şi-au construit reputaţii excelente în comunitatea restrânsă a giganţilor IT din Sillicon Valley şi au ocazia să ajungă în prim-plan.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Prinţul Paul către Regele Mihai: În cei 50 de ani de comunism nu aţi făcut nimic pentru popor. Cum comentaţi?
În scrisoare, Prinţul Paul îi reproşează unchiului său că nu a făcut nimic pentru poporul român în perioada în care acesta s-a aflat sub conducere comunistă. Prezentăm conţinutul scrisorii Prinţului Paul către Regele Mihai:
“Dragă unchiule,
Asemeni multor români, doresc să vă transmit şi eu, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, “La mulţi ani!”, multă sănătate şi puterea de a accepta şi respecta o realitate exprimată astăzi chiar de către dumneavoastră.
Aţi folosit cuvinte mari şi frumoase, unele aşezate interesant, chiar poetic, altele cu tâlc, în nişte fraze care ar trebui să rămână în memoria acestui popor.
Însă, înainte de orice, din sumele anilor pe care v-aţi grăbit să-i socotiţi şi în care spuneţi că aţi servit naţiunea română, trebuie să scădem cei 50 de ani de comunism în care nu aţi făcut nimic pentru acest popor, în afară de a le transmite un “Crăciun Fericit” sau un “Paşte fericit!”.
-
Lactalis şi creşterea din spuma laptelui
Al doilea val al crizei ar putea produce o serie de efecte greu de prevăzut, astfel încât fiind “prea multe variabile, am preferat cifre mai concrete”, argumentează Dorel Radu, directorul general al Lactalis România, preferinţa sa pentru scenariul optimist pe care preferă să lucreze. “Mă bazez pe ce putem face noi, nu pe ceea ce s-ar putea întâmpla”, spune Radu, care se aşteaptă ca anul acesta cifra de afaceri a companiei să fie cu zece procente mai mare decât cea de anul trecut, când vânzările companiei au fost de circa 40 de milioane de euro.
Principalul motor de creştere al companiei preluată de francezii de la Lactalis în 2008, cu numai câteva luni înainte de căderea Lehman Brothers, sunt lactatele bio sub marca La Dorna, care au acum o pondere de 5% din vânzările companiei, în condiţiile în care această nişă şi-a adjudecat între 3 şi 3,5% din totalul pieţei, conform estimărilor reprezentanţilor Lactalis. În trei până la cinci ani însă, felia lactatelor ecologice ar urma să ajungă la 10-15%. Iar produsele LaDorna, primele intrate în acest segment, cu mai bine de zece ani în urmă, când conceptul era practic necunoscut cumpărătorilor români, îşi securizează acum o poziţie cât se poate de confortabilă.
Compania nu-şi doreşte să poarte o luptă aprigă în segmentele în care nu are o cotă de piaţă solidă – de pildă în segmentul iaurturilor, prezente pe piaţă prin importuri. Vânzările produselor aduse de peste hotare reprezintă circa 2% din vânzările companiei, pondere echilibrată însă de exporturi ale produselor din cele cinci fabrici pe care le are acum Lactalis în România. Peste 80% din vânzările companiei sunt realizate de laptele UHT şi telemea, acestea fiind produsele “pe care ne vom concentra în continuare”, declară Radu, de 43 de ani, care deţine funcţia de conducere de un an, anterior lucrând “mulţi ani” în domeniul bunurilor de larg consum, în companii precum Nestlé sau FrieslandCampina.
Că accentul se pune acum pe segmentele de produse ecologice, UHT şi telemea o arată şi planurile de extindere şi retehnologizare a capacităţilor de producţie pentru aceste categorii, în condiţiile în care Lactalis mai are în portofoliu sub brandul LaDorna caşcaval şi cremă de brânză ecologice.
Despre detaliile financiare – despre profitabilitate sau investiţii de orice tip, oficialii companiei nu dau niciun detaliu. Vreme de trei ani, de când francezii au preluat afacerea de la antreprenorul Jean Valvis, într-o tranzacţie evaluată la 70-90 de milioane de euro, conducerea companiei a preferat să nu comunice nimic. Acum însă, din discursul reprezentanţilor Lactalis răzbate optimismul. Dorel Radu este încrezător: “Ne aşteptăm la reluarea consumului”.
-
Reuniunea de la Bruxelles: ce au stabilit liderii europeni după zece ore de negocieri nocturne
Necesarul de recapitalizare a celor mai mari bănci europene a fost stabilit la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al acestora să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie.
Celelalte măsuri adoptate vizează creşterea rolului FMI, un angajament din partea Italiei de a-şi reduce datoria în principal prin accelerarea reformei sistemului de pensii, dar şi semnalul că Banca Centrală Europeană va continua cumpărările de obligaţiuni de pe piaţa secundară, o măsură favorabilă pentru state cu probleme de finanţare, ca Grecia, Italia şi Spania.
Cea mai grea parte a constat în efortul de convingere a băncilor să accepte pierderea de 50% din valoarea obligaţiunilor elene, ceea ce înseamnă o reducere a poverii datoriei pentru Grecia cu 100 de miliarde de euro. Liderii europeni l-au chemat la negocierile nocturne pe Charles Dallara, directorul Institutului Internaţional de Finanţe, cea mai mare asociaţie mondială a băncilor, spre a ajunge la o soluţie de rezolvare a problemei greceşti, în sensul reducerii ponderii ei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, notează Bloomberg. Până la finele anului va fi negociat un nou pachet de susţinere pentru Grecia, în valoare estimată de 130 de miliarde de euro, conform Reuters.
“A fost voinţa exprimată foarte ferm de Angela Merkel, de Nicolas Sarkozy, de mine, ca dacă un acord voluntar cu băncile se dovedeşte imposibil, să nu ezităm nicio secundă să trecem la un scenariu de insolvenţă totală a Greciei”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Acest scenariu “ar fi costat statele o groază de bani şi ar fi ruinat băncile.”
În privinţa modului cum va fi suplimentată valoarea EFSF, care cu noua sumă ar putea susţine inclusiv un pachet de salvare a Italiei, baza de la care se va porni vor fi cele 250 de miliarde de euro rămase după pachetele de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, sumă ce va fi majorată de 4-5 ori fie printr-un program de garanţii pentru cumpărătorii de obligaţiuni de pe piaţa primară, fie printr-un vehicul special de investiţii ce va fi înfiinţat în următoarele săptămâni cu rolul de a atrage investiţii din ţări precum China sau Brazilia.
Deciziile de la Bruxelles au fost bine primite în primele tranzacţii de joi din Asia, cu o creştere a monedei europene şi a indicilor bursieri.
-
Europa cere ajutorul Chinei: Sarkozy vrea să discute cu preşedintele Hu Jintao despre o contribuiţie la un fond anti-criză
Acest vehicul special de investiţii este una dintre opţiunile luate în considerare de liderii europeni la summit-ul de miercuri seara, pentru extinderea capacităţii de finanţare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), în valoare de 440 miliarde de euro, transmite Bloomberg. Apelul lui Sarkozy va avea loc cu o zi înaintea unei vizite la Beijing a lui Klaus Regling, directorul general al EFSF, care are ca obiectiv atragerea investitorilor. EFSF a fost înfiinţată anul trecut pentru a vinde obligaţiuni în vederea finanţării împrumuturilor destinate ţărilor vulnerabile din zona euro. Între timp, EFSF a obţinut dreptul de a cumpăra obligaţiuni suverane de pe pieţele secundare şi primare, să ofere linii de credit guvernelor şi să recapitalizeze băncile.
-
Şeful INS ameninţat de Boc cu demiterea pentru recensământ: Ceea ce s-a întâmplat este forma supremă a incompetenţei
“A fost o discuţie tensionată în Guvern, şeful INS fiind chemat să prezinte o informare membrilor Executivului privind situaţia la zi a desfăşurării recensământului”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale. Potrivit acestora, premierul a transmis că este extrem de nemulţumit de modul în care recensământul a fost organizat şi desfăşurat până în prezent şi l-a ameninţat pe preşedintele INS că va fi demis dacă problemele nu vor fi remediate. “Ceea ce s-a întâmplat este forma supremă a incompetenţei”, i-a spus Boc lui Voineagu, cerându-i ca problema CNP-urilor să fie remediată cu “minim de discomfort”, au relatat sursele prezente la discuţie.
-
Regii asfaltului au topit un miliard de euro în 2011. Unde sunt autostrăzile?
România celor puţin peste 300 de kilometri de autostradă se pregăteşte de noi inaugurări în 2011 şi 2012. Până la finalul anului următor reţeaua de autostrăzi ar trebui să numere cel puţin 243 de kilometri în plus, dacă ne gândim doar la cele opt şantiere demarate înainte de 2011 şi la care încă se lucrează. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit până acum circa 750 de milioane de euro pentru cei 243 de kilometri de autostrăzi de pe aceste opt şantiere, echivalentul a jumătate din cât vor costa în final lucrările, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor furnizate de compania de autostrăzi.
Cu toate acestea, stadiul fizic în care se află fiecare din aceste tronsoane diferă destul de mult. Una dintre autostrăzile care se află într-un stadiu avansat de execuţie este Arad-Timişoara, unde lucrările erau gata în proporţie de 75% la începutul lunii septembrie, acestea fiind cele mai recente informaţii transmise de CNADNR. Între timp, lucrările au avansat cu încă 10%, potrivit constructorilor respectivului tronson. “În ceea ce priveşte autostrada Arad-Timişoara, stadiul actual este de circa 85% şi facem eforturi financiare importante pentru a avansa deschiderea traficului înainte de sfârşitul anului”, a declarat Sebastien Picaut, director general al FCC Construcción, compania spaniolă care alături de italienii de la Astaldi construieşte tronsonul Timişoara-Arad. În proporţie de 85% era construită la 1 septembrie şi autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19,5 kilometri. De altfel, CNADNR spune că la finalul lunii octombrie aproape 14 kilometri din această autostradă vor fi deschişi traficului, urmând ca încă 6 să fie inauguraţi peste un an.
REGII ASFALTULUI – VEZI GRAFICUL
Pe de altă parte, o autostradă ce ar trebui să fie finalizată în decembrie, Moara Vlăsiei-Ploieşti, era construită la începutul lunii septembrie doar în proporţie de 64%. Constructorii acestui tronson sunt firmele româneşti Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), PA&CO International (Costel Căşuneanu) şi Euroconstruct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu). Mult mai prost stau însă americanii de la Bechtel cu construcţia tronsonului de 64 de kilometri Suplacu de Barcău-Borş, care a reuşit într-un an să avanseze cu doar 2%, în septembrie stadiul fizic al lucrărilor ridicându-se la doar 41,5%.
De altfel, abia de curând situaţia autostrăzii Transilvania, din care face parte şi acest tronson, a fost lămurită, în condiţiile în care Ministerul Transporturilor a anunţat că americanii vor mai construi doar acest tronson, plus Câmpia Turzii-Gilău, iar statul a rămas liber să liciteze celelalte şase sectoare de drum din autostrada Transilvania la care Bechtel nu va mai lucra. La finalul anului România ar trebui să mai aibă încă 100 de kilometri de autostradă, şi anume Arad-Timişoara, centura Aradului la standard de autostradă, Moara Vlăsiei-Ploieşti, dar şi un tronson de 13,5 kilometri din Bucureşti-Moara Vlăsiei, potrivit informaţiilor transmise de CNADNR. Rămâne însă de văzut dacă lucrările chiar vor fi finalizate.
Dacă în România lucrările la autostrăzi abia reuşesc să iasă din era vitezei melcului, în India progresele la nivel de construcţie de autostrăzi par secvenţe dintr-un film de la Bollywood. Potrivit cotidianului Times of India, circa 11 kilometri de autostrăzi sunt construiţi zilnic în India. Secretul?Ritmul de construcţie “a crescut datorită măsurilor luate de guvern pentru a încuraja jucătorii privaţi să participe la licitaţii. În condiţiile în care alte sectoare, precum construcţiile civile, nu merg prea bine, focusul dezvoltatorilor s-a transferat către autostrăzi”, a declarat M. Murali, secretar general pentru Federaţia Naţională a Constructorilor de Autostrăzi din India. Un secret pe care şi România l-ar putea folosi, cel puţin în cazul tronsoanelor de autostrăzi extrem de scumpe, care nu pot fi finanţate nici din bani de la bugetul de stat, nici din fonduri europene. Un exemplu în acest sens ar fi autostrada Sibiu-Piteşti, singura secţiune a Coridorului IV paneuropean pentru care deocamdată nu există nicio soluţie de construcţie şi care este estimată să coste peste 3 miliarde de euro.