BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul limitează exporturile de energie. Judeţele afectate de viscol, ajutate cu 244.000 lei

    “Este o decizie pe care am luat-o în baza informărilor tehnice, pentru a putea păstra buna alimentare a consumatorilor, în primul rând a celor individuali, apoi a celor industriali şi, într-o etapă ulterioară, de importanţă, a exporturilor noastre de energie electrică”, a declarat primul-ministru.

    Potrivit actului normativ adoptat astăzi, în măsura în care situaţia ar impune, o primă etapă o reprezintă limitarea exportului de energie electrică, după care, dacă va fi necesar, marii consumatori ar urma să-şi diminueze cererea de energie electrică.

    Guvernul a aprobat, de asemenea, acordarea de ajutoare umanitare în valoare totală de 244 mii de lei pentru patru judeţe, cele mai puternic afectate de viscol şi ninsori: Brăila – 70 de mii de lei, Buzău – 35.500, Călăraşi – 52.000 şi Vrancea – 86.500 de lei. Ajutoarele constau în combustibil şi alimente.

    Acesta este un prim sprijin pe care Guvernul României îl acordă, urmând ca în perioada următoare să fie analizate posibilităţile financiare pentru alte localităţi din ţară care au fost afectate de viscol şi ninsori, a declarat ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca.

    Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a precizat în momentul de faţă nu există avertizări meteorologice care să indice vreun risc de inundaţii, însă a discutat cu ministrul Gabriel Berca despre măsurile necesare la nivelul Comandamentului de Urgenţă, pentru a fi pregătiţi în orice situaţie.

  • Economia a scăzut cu 0,2% în ultimul trimestru din 2011. Cum arată estimările pentru 2012

    Conform estimărilor-semnal comunicate miercuri de INS, PIB a crescut însă cu 1,9% în serie brută şi cu 2,1% în serie ajustată sezonier faţă de ultimul trimestru al anului 2010.

    În trimestrul al treilea, economia României crescuse cu 1,8% faţă de perioada aprilie-iunie.

    În anul 2011, comparativ cu 2010, PIB (serie brută) s-a majorat cu 2,5%, ceea ce corespunde cu ultima estimare făcută publică de preşedintele Traian Băsescu, în urmă cu o săptămână.

    Datele provizorii privind evoluţia PIB, care vor confirma sau vor infirma estimările-semnal publicate miercuri, vor fi comunicate la data de 6 martie. Eurostat va publica miercuri, la rândul său, estimările de evoluţie a PIB în ultimul trimestru din 2011 pentru ţările din UE şi zona euro.

    Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, afirmă că rezultatul pe trimestrul al patrulea din 2011 este inferior estimărilor băncii, care aştepta o stagnare. “Deşi contractarea economiei este mică, ea va influenţa însă aşteptările pentru viitor, mai ales în condiţiile în care multe ţări europene au furnizat surprize relativ pozitive în privinţa evoluţiei PIB în ultimul trimestru”, afirmă Muscalu.

    “Ne-am aşteptat ca economia să reintre pe minus în prima parte a lui 2012, dar faptul că s-a întâmplat deja mai devreme este îngrijorător”, precizează economistul.

    Analiştii Citigroup, care au estimat şi ei anterior o creştere de 2,5% în 2011, se aşteaptă ca în 2012 creşterea să încetinească la 1,7%, din cauza mediului economic mai dificil din zona euro. “Forţa cererii interne şi capacitatea autorităţilor de a absorbi fondurile europene structurale vor juca un rol important în influenţarea performanţei economice în acest an”, apreciază analiştii grupului american.

  • Cod galben de ninsori si viscol pana joi

    In intervalul 15 februarie, ora 18 – 16 februarie, ora 18, in vestul, nord-vestul si centrul tarii va ninge, iar stratul de zapada nou depus va depasi local 10-15 cm si izolat 25 cm, mai ales in zona Carpatilor Occidentali si nordul Carpatilor Orientali, prognozeaza ANM.

    In Banat, Crisana, Maramures, vestul si nordul Transilvaniei, precum si la munte vantul va prezenta intensificari, la rafala depasind 50-60 km/h, si va viscoli ninsoarea. Astfel de manifestari se vor semnala temporar si in restul zonei montane.

    In noaptea de joi spre vineri (16/17 februarie), in regiunile mai sus mentionate valorile de temperatura vor cobori pe arii extinse sub -15 grade.

    In acelasi timp, ANM a emis o avertizare de ceata, valabila pentru miercuri pana la orele pranzului pentru municipiul Bucuresti si judetele Ilfov, Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Buzau, Galati, Vaslui si pentru Valea Siretului. Pe spatii relativ extinse, se va semnala ceata ce determina reducerea vizibilitatii sub 200 m, izolat chiar sub 50 m.

  • Pentru IMM: cineva acolo sus le iubeşte

    Un pic de istorie: în toamna lui 2010, pe când şefa Consiliului Investitorilor Străini (CIS) era Mariana Gheorghe, instituţia a propus guvernului Boc planul de acţiune cu 12 măsuri de relansare a economiei, din care publicul a reţinut mai ales ideea candidaturii comune a României cu Ungaria sau Bulgaria pentru Euro 2020, dar din care în cele din urmă a rămas ideea de listare la bursă a companiilor de stat. În iarna aceluiaşi an, Consiliul a cerut aceleaşi lucruri care aveau să se regăsească în noul Cod al muncii adoptat prin asumare de guvernul Boc: încurajarea muncii în regim temporar, criterii de performanţă în evaluarea angajaţilor, restrângerea contractelor colective de muncă. Tot anul trecut, guvernul Boc şi-a însuşit şi o parte dintre proiectele de infrastructură propuse de CIS ca priorităţi, de la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi până la tronsoanele de autostradă Nădlac-Sibiu şi Bucureşti-Braşov.

    Cel mai nou obiect de interes pentru CIS, care grupează 130 de companii cu investiţii totale în România de circa 40 mld. euro şi cu peste 185.000 de salariaţi, sunt întreprinderile mici şi mijlocii. “CIS îşi propune să facă mediul românesc de afaceri mai prietenos cu investitorii, mai ales că dispunem de experienţa grupurilor-mamă în alte ţări şi ea poate fi transplantată aici”, rezumă Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, membru în consiliul de conducere al CIS şi preşedintele grupului de lucru pentru IMM format recent în cadrul CIS. Dar ce legătură e între investitorii străini şi IMM, atâta vreme cât în componenţa CIS nici nu intră afacerile de talie redusă?

    Pe de o parte, explică Bogza, “IMM sunt important în orice economie şi au o pondere mare în totalul producţiei şi al angajărilor, aşa încât dacă vrem un program de relansare economică, nu putem lăsa în afară această zonă”. Conform lui Aurel Şaramet, preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), firmele cu mai puţin de 250 de angajaţi şi cifră de afaceri sub 50 mil. euro reprezintă peste 99% din companiile cu activitate în România, realizează aproape 70% din PIB şi concentrează circa 60% din forţa de muncă, iar peste 90% dintre ele sunt microîntreprinderi. “Fiecare dintre membrii CIS lucrează cu IMM, au clienţi sau furnizori printre ele şi văd direct problemele cu care se confruntă”, a justificat Bogza, adăugând că membrii CIS nu-şi propun să lanseze controverse cu autorităţile, “dar nici să fie simpli chibiţi”, ci să genereze dezbateri pe marginea unor măsuri realizabile.

    Cei de la CIS au avut deja până acum mai multe întâlniri cu ex-consilierul premierului Boc, Andreea Paul-Vass, iar Strategia pentru IMM, la a cărei redactare a participat şi un membru CIS, se află în curs de aprobare la Guvern. Noul executiv condus de Mihai-Răzvan Ungureanu preia, într-adevăr, în programul său tot ce a început guvernul Boc în privinţa filozofiei de sprijin pentru afacerile mici: creşterea accesului la credite prin programele Mihail Kogălniceanu, Start pentru microîntreprinderi şi Tineri debutanţi în afaceri, sprijinirea incubatoarelor de afaceri (10 incubatoare din 2006 până în 2011, care au incubat în total 75 de firme), extinderea reţelei FNGCIMM şi “dezvoltarea culturii antreprenoriale”.

  • Cursuri suspendate miercuri în peste 3.000 de unităţi de învăţământ

    Inspectoratele şcolare judeţele din Buzău, Prahova şi Vrancea au anunţat că toate unităţile de învăţământ vor fi închise miercuri. De asemenea, patru inspectorate şcolare judeţene au raportat suspendarea cursurilor în peste o sută de unităţi de învăţământ, 12 judeţe vor avea cel mult o sută de unităţi de învăţământ închise, iar în alte zece judeţe vor fi mai puţin de zece unităţi închise, a spus Cătălin Baba. Ministrul Educaţiei a precizat că miercuri vor fi 3.083 de unităţi de învăţământ închise, iar 345.852 de elevi vor rămâne acasă, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 50 la sută a şcolilor şi elevilor afectaţi de vreme.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Instanţa a decis pedeapsa lui Vîntu ţinând cont de handicapul locomotor şi sănătatea precară

    Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 3 februarie, condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la şase luni de închisoare cu executare şi a lui Ion Ilie Cezar la cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Instanţa arată în motivarea deciziei că fapta de care este acuzat Sorin Ovidiu Vîntu este dovedită, gravă, dar că nu se poate stabili o pedeapsă mai mare în cazul acestuia din cauza stării sale precare de sănătate şi a “handicapului locomotor major” al acestuia. Totodată, judecătorul notează că deşi pedeapsa aplicată, de şase luni de închisoare, este una sub minimul special, ea trebuie să fie executată de către omul de afaceri pentru a-şi atinge scopul.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Un an turbulent pentru aviaţia românească

    Ultimele luni au fost dominate de ştiri surprinzătoare din piaţa de aviaţie: pierderea supremaţiei TAROM (care a fost depăşit, la numărul de pasageri, de către low-costul Wizz Air), tăcerea Blue Air, falimentul Malev, anunţul Easyjet că renunţă la cursele din România, scăderea numărului de curse Germanwings şi lista ar putea continua. După mai bine de câteva luni de tăcere, oficialii Blue Air au făcut săptămâna trecută prima conferinţă de presă în care au anunţat că vor muta din 25 martie cursele pe Otopeni şi vor mai adăuga o aeronavă flotei existente (care numără acum şase aeronave). De pe aeroportul din Otopeni vor opera 85 de zboruri săptămânal cu şase avioane alocate, iar de pe cel din Bacău vor opera circa 37 de zboruri pe săptămână cu trei avioane.

    Toate zborurile low-cost, indiferent de compania aeriană care le operează, vor fi mutate la Otopeni, aeroportul Băneasa urmând să deservească doar zboruri business şi VIP. Următorul anunţ important privind mutarea zborurilor pe Otopeni ar trebui să vină de la Wizz Air – companie care a avut în nenumărate rânduri dispute legate de tarifele percepute de aeroporturile din România, considerând că până şi tarifele percepute de Băneasa sau de aeroportul din Cluj sunt prea mari. Taxele de pe Otopeni sunt însă cele mai mari din ţară, iar Balazs Varro, corporate communications manager în cadrul Wizz Air, a declarat că: “Poziţia foarte bună pe care o avem în piaţă ne va permite să ne mutăm pe Otopeni dacă vom fi forţaţi să facem acest lucru, dar nu fără revizuirea capacităţii sau creşterea preţului biletelor”. În prezent, taxa de pasager pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă.

    Mutarea curselor low-cost pe Otopeni vine într-un moment de schimbări importante pe piaţa de aviaţie. Intrarea în faliment a companiei ungare Malev la sfârşitul lunii ianuarie (care, după 66 de ani de activitate, a intrat în colaps din cauza datoriilor de 200 de milioane de euro acumulate în 2007-2010 considerate de către Comisia Europeană ajutor de stat primit ilegal) a lăsat un gol pe rutele pe care le operau ungurii în România: Bucureşti-Budapesta, Cluj-Budapesta, Târgu-Mureş-Budapesta.

    Zborurile de pe piaţa românească aveau o contribuţie de aproape 10% la numărul total de pasageri, adică circa 300.000 de pasageri, după cum arată ultimele date din 2010. Malev estima în 2010 că deţine o cotă de piaţă de 5% în România, concurând cu TAROM, Lufthansa, Austrian Airlines, Carpatair şi alţi operatori de linie regulată, dar şi cu operatorii low-cost Blue Air şi Wizz Air. Malev a devenit cea de-a doua victimă din acest an a austerităţii europene după ce compania Spanair s-a prăbuşit la începutul lunii ianuarie.

    TAROM şi Wizz Air au anunţat imediat că vor prelua pasagerii Malev şi vor reintroduce curse Bucureşti-Budapesta. Publicul ţintă al Malev de pe piaţa locală se va redistribui însă către mai multe companii, deoarece cei mai mulţi pasageri mergeau pe curse lung-curier, către destinaţii transatlantice.

    Compania aeriană de stat TAROM a transportat anul trecut 2,19 milioane de pasageri, sub nivelul prognozat şi cu 510.000 mai puţin faţă de low-costul ungar Wizz Air. Cu pierderi de milioane de euro şi cu datorii mari, TAROM nu a reuşit să îşi atingă obiectivul de trafic anul trecut. Deşi estimase un număr de 2,4 milioane de pasageri, compania de stat a transportat doar 2,19 milioane de persoane în 2011. Nivelul este aproape similar cu cel din 2010, când TAROM bifa 2,1 milioane pasageri.

  • Elena Băsescu îl felicită pe Paul Lambrino. Regele Mihai are altă părere

    “Prinţul Paul a fost recunoscut legal membru al familiei regale. Felicitări!”, scrie Elena Băsescu pe Twitter.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză lui Paul Lambrino (prinţul Paul de România), respingând recursul regelui Mihai I faţă de la recunoaşterea pe teritoriul României a unei decizii, pronunţate de justiţia din Lisabona, care admite dreptul de filiaţie al lui Mircea Grigore Lambrino (prinţul Carol Mircea), tatăl lui Paul Lambrino, cel care îşi revendică acum titlul de “Prinţul Paul de România”.

    Căsătoria regelui Carol al II-lea cu Ioana Valentina Lambrino şi deci filiaţia legitimă a lui Carol Mircea nu au fost recunoscute de către Casa Regală a României, nici după ce tribunalul din Lisabona şi apoi Tribunalul de Mare Instanţă din Paris au recunscut că Mircea Lambrino este fiul legitim al lui Carol al II-lea, iar ca atare devine succesorul cu drepturi depline al acestuia.

    În 1999, Curtea de Apel Bucureşti l-a recunoscut pe Paul Lambrino ca succesor al familiei regale române, însă în 2002, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cazului, după ce avocatul regelui Mihai a susţinut că instanţa din Lisabona a greşit când a stabilit filiaţia legitimă a lui Mircea Lambrino faţă de Carol al ll-lea, cu toate drepturile patrimoniale ce decurg din aceasta.

    Casa Regală a României a emis un comunicat în care susţine că decizia anunţată marţi de ICCJ “nu crează (sic!) niciun drept dinastic, şi nici nu stabileşte apartenenţa persoanei sus-numite, astăzi decedată, la Familia Regală. Aceasta este valabil si pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia”. Comunicatul susţine că regele Mihai, ca şef al familiei regale, este “singurul care se poate pronunta asupra chestiunilor dinastice” şi neagă că Mircea sau Paul Lambrino ar fi membri ai familiei.

    “Folosirea, în orice context, public sau privat, a titlului de Principe al României, sau a apelativului Alteţă Regală ramâne prerogativa exclusivă a membrilor Familiei Regale”, se arată în comunicat.

  • Reuters: Care este cheia succesului economic al Germaniei

    Cu rădăcini în comunităţile locale şi cu o structură care descurajează expansiunea agresivă pe plan internaţional, inovaţia şi complexitatea, micile cooperative bancare care domină piaţa germană asigură stabilitatea economiei şi limitează semnificativ consecinţele unor eventuale falimente în sistem, se arată într-o analiză Reuters. Sutele de bănci mici, deţinute la nicel local, municipal, sau controlate chiar de clienţii lor, reprezintă o sursă sigură de credite pentru consumatori şi pentru IMM-uri, reducând vulnerabilitatea la o criză a creditelor asemenea unor “microberării ale industriei financiare”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Spania ia faţa României la furnizarea de componente pentru Lodgy

    Astfel, 60% din componentele noului model vor fi fabricate în Spania, România şi Franţa, “exact în această ordine”.

    Carvalho a ţinut să explice că mai ales părţile mecanice vor fi importate, o bună parte fiind produse la Valladolid, uzina Renault situată în nord-vestul Spaniei, la o distanţă de numai câteva sute de kilometri de portul din Tanger. Oficialul nu a precizat ponderea sau componentele exacte provenite din siturile grupului Renault din România. “Urmărim să ajungem la 85% din componente fabricate în Maroc, dar intervalul de timp e dificil de stabilit”, a mai precizat Carvalho.

    Având în vedere că în 2012, Renault-Nissan va avea o capacitate de producţie la Tanger, folosind o singură linie de producţie, de circa 30 de vehicule/oră, respectiv cel mult 170.000 de unităţi până la sfârşitul anului, “contribuţia furnizorilor români de componente ar fi de cel mult 500 mil. euro, luând în calcul un preţ mediu de 15.000 de euro per maşină şi un procent de 20% din valoarea componentelor acesteia.

    Un proiect de un miliard de euro

    Investiţia iniţială a francezilor la noua uzină este de 350 de milioane de euro, urmând să ajungă până la finalizarea proiectului la 600 de milioane de euro, la care se adaugă 200-400 de milioane de euro în funcţie de modelele construite.

    Alianţa Renault-Nissan a inaugurat, joi, uzina de autovehicule de la Tanger, o investiţie totală de un miliard de euro, unde va produce din 2012, modelul Dacia Lodgy.

    Capacitatea maximă a fabricii va permite, după finalizarea tuturor investiţiilor în cele două linii de producţie, fabricarea a 400.000 de maşini anual.

    În 2012, Renault-Nissan va putea produce la Tanger, folosind o singură linie de producţie, circa 30 de vehicule pe oră, respectiv cel mult 170.000 de unităţi până la sfârşitul anului.

    Uzina, situată la circa 30 de kilometri de ţărm, este legată de portul Tanger printr-o autostradă cu două benzi pe sens şi de o linie de cale ferată, ambele construite de statul marocan pentru atragerea investitorului francez.

    Totodată, Renault şi statul marocan au înfiinţat la Tanger un institut de formare profesională în industria auto pentru pregătirea angajaţilor, finanţat în totalitate de autorităţile locale.

    Ce se produce în Maroc

    La Tanger se va produce Dacia Lodgy, un monovolum cu un preţ de pornire de aproximativ 10.000 – 12.000 de euro, jumătate din cel al unui Renault Scenic produs la Douai în Franţa, unde lucrează în prezent aproape 4.900 de angajaţi.

    Pe lângă Lodgy, în Maroc Renault va pro duce şi o autoutilitară de mici dimensiuni, dar şi un vehicul recreaţional creat pe platforma utilitarei şi despre care nu s-a ştiut până în prezent.

    Noul sit de producţie este, totodată, primul la nivel mondial care funcţionează fără să producă emisii de dioxid de carbon sau alte reziduuri de ape industriale.

    Cealaltă uzină a grupului, amplasată la Casablanca, va continua să producă modelele Kangoo VP, Kangoo VU, Logan şi Sandero.

    Uzina de automobile de la Tanger este cea mai mare de acest fel dintre cele situate în sudul Mediteranei, oferind peste 6.000 de locuri de muncă, potrivit estimărilor pentru anul 2015.