BusinessMagazin

Blog

  • Managerii despre Generaţia Y la muncă. Luminiţa Mihalache: tinerii angajaţi din generaţia Y sunt foarte familiarizaţi cu tehnologia şi digitalul

    Coverul din această săptămână, Generaţia Y la muncă. Cât de pregătiţi sunt? Cât de pregătiţi suntem? dezbate acest subiect de interes deopotrivă pentru angajaţi şi angajatori. Luminiţa Mihalache, HR business partner la Unilever South Central Europe, răspunde la câteva întrebări ale Business Magazin pe marginea subiectului de copertă.

    BM: Ce pondere (aproximativa) au tinerii in compania dv?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: Actuala generaţie de tineri, născuţi între 1980 şi 1995, a fost numită de sociologii internaţionali Generaţia Y. Ei se diferenţiază considerabil de generaţiile anterioare şi au alte valori. În Unilever, angajaţii născuţi după 1985, reprezintă 20% din totalul angajaţilor, fiind un grup foarte divers şi prezent în toate departamentele companiei. Acestora li se adaugă colegii temporari angajaţi prin programul de Summer Internship pe o perioadă de trei luni, în fiecare an.

    BM: Cum este să fii şef de Generaţia Y?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: O particularitate a generaţiei Y este nevoia de atenţie şi de dialog, lucru care ajută managerul să înţeleagă mai bine mecanismul prin care poate îi motiva pe membrii acestei generaţii, motivaţia lor fiind oarecum diferită.

    Cu siguranţă, să fii manager al generaţiei Y este dificil deoarece trebuie să le asiguri în permanenţă un climat dinamic şi taskuri cât mai challenging. În acelaşi timp, însă, trebuie să te asiguri că acordă suficient de mult timp fiecărui task în parte, se centrează pe detalii şi gândeşte lucrurile în perspectivă.

    BM: Care sunt principalele caracteristici ale generatiei Y?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: Tinerii angajaţi din generaţia Y sunt foarte familiarizaţi cu tehnologia şi digitalul, fiind mereu conectaţi şi cu o intensă nevoie de socializare şi colaborare. Cu toate că sunt conectati la lumea din jurul lor, multi dintre acestia sunt derutati in ceea ce priveste dorintele lor de viitor si de cariera amanand de multe ori decizii importante, probabil si din cauza multitudinii de alternative disponibile. Accesul la educatie este mult mai facil si asteptarile lor profesionale sunt pe masura, de multe ori crezand ca li se cuvine totul sau ca pot face fata oricarei provocari. Siguranta de sine ii poate determina sa supra-liciteze si sa fie lipsiti de precautie sau diplomatie.

    Sunt foarte dornici sa se afirme si, in lipsa unei promovari, au nevoie cel putin de un dialog consistent si constant, ca semn ca sunt apreciati si primesc atentia meritata. Isi doresc sa sara etape si sa primeasca oportunitati cat mai provocatoare si care sa ii aduca in lumina reflectoarelor.

    BM: Care le sunt punctele forte si care slabiciunile?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: Nu consideram ca putem atribui generatiei Y niste slabiciuni specifice. Mai degraba, punctele lor forte duse intr-o anumita extrema le pot afecta parcursul profesional in mod negativ. De exemplu, dorinta de dezvoltare si vizibilitate este un lucru absolut natural si apreciat in organizatii. Cu toate acestea, poate sa se evidentieze o extrema care sa le afecteze spiritul de echipa.

    BM: Sunt ei diferiti de generatiile  X (1960 – 1980) sau Baby Boomers (1940 – 1960)?

    Generatia Y este in mod evident diferita de generatiile X si Baby Boomers. In comportamentul si asteptarile generatiei Y putem citi evolutia socio-economica a Romaniei ultimilor ani cat si accesul la informatii si oportunitati externe (de educatie si locuri de munca). Privesc cu mai multa lejeritate schimbarile traseului profesional, fiind atrasi de diversitate si de dezvoltarea continua in cat mai multe domenii. Sunt atrasi de domeniile nestructurate, dinamice, apreciind libertatea si flexibilitatea.

    BM: Cat cantaresc pentru tineri cariera, provocarea, pasiunea, succesul, loialitatea fata de companie?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: Modul in care se raporteaza generatia Y la cariera si la angajator este in mod sigur diferit fata de generatiile anterioare. Tanara generatie isi doreste, mai presus de orice, work-life balance, nesacrificand pentru succesul profesional timpul personal pentru a se ocupa de hobby-urile lor si de socializare. Sunt dornici de a se remarca si simt nevoia de apartenenta si atentie. Sunt pasionati si dedicati, dar se dovedesc mai greu de motivat decat generatiile anterioare.

    BM: A adus Generatia Y schimbari in organizatia dv?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: Organizatia noastra este oricum in continua schimbare, acest lucru fiind datorat si de dinamismul industriei bunurilor de larg consum. Mai degraba putem afirma ca acelasi context care a dus la definirea generatiei Y a dus si la schimbarea organizatiei Unilever pe plan global.

    BM: Ce schimbari ati facut dv pentru a va adapta organizatia la nevoile lor?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: Unilever a dezvoltat global programe dedicate generatiei Y: programul de internship si programul de dezvoltare Unilever Future Leaders. Specificul programului de Unilever Future Leaders atrage anual tinere talente deoarece este o provocare pe masura beneficiilor promise.

    Pe langa aceste programe dedicate de dezvoltare, am creat un spatiu de lucru deschis si axat pe colaborare. Spatiile de birou incurajeaza creativitatea, cu un aer fresh si tanar, pastrand nota umana si primitoare.

    BM: Cum credeti ca va evolua piata muncii?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: Piata este foarte volatila, nesigura, complexa si ambigua.

    BM: Dincolo de piata muncii, care vor fi schimbarile pe care le aduc tinerii in societate?

    Luminiţa Mihalache, HR director la Unilever: O alta particularitate a acestor tineri este faptul ca sunt interesati de ecologie si sunt responsabili social, ceea ce inseamna ca vor avea un impact pozitiv asupra comunitatilor in care traiesc, fiind incantati sa contribuie direct la asta.

  • Simona Halep se menţine pe locul 2 în clasamentul WTA. Topul primelor 10 jucătoare

    Următoarea jucătoare din România în această ierarhie este Irina-Camelia Begu, care a urcat de pe locul 54 pe 53, cu 966 de puncte. Monica Niculescu se menţine pe poziţia 60, cu 900 de puncte, Sorana Cîrstea a coborât de pe 83 pe 84, cu 674 de puncte, iar Alexandra Dulgheru a coborât de pe 98 pe 99, cu 576 puncte.

    În top 200 se mai află Cristina-Andreea Mitu, în coborâre de pe 161 pe 165, cu 331 de puncte, şi Alexandra Cadanţu, de asemenea în coborâre – de pe 170 pe 199, cu 274 de puncte.

    La dublu, cel mai bine clasată sportivă din România este Monica Niculescu, care se menţine pe locul 39, cu 1.940 de puncte. În top 100 se mai află Irina-Camelia Begu, care a urcat de pe 76 pe 74, cu 1.129 de puncte, şi Raluca-Ioana Olaru, în coborâre de 77 pe 78, cu 1.078 de puncte.

    Primele zece jucătoare din clasamentul WTA de simplu sunt următoarele:

    1. Serena Williams (SUA) 9.430 puncte;

    2. Simona Halep (România) 6.160;

    3. Petra Kvitova (Cehia) 5.926;

    4. Maria Şarapova (Rusia) 5.575;

    5. Agnieszka Radwanska (Polonia) 5.380;

    6. Na Li (China) 5.270;

    7. Eugenie Bouchard (Canada) 4.433;

    8. Angelique Kerber (Germania) 4.400;

    9. Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.305;

    10. Ana Ivanovici (Serbia) 3.855.

  • Cazările la hoteluri şi pensiuni: Nerezidenţii au cheltuit 2,2 miliarde lei

    “Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (62,1% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 69,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (37,9% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 30,6% din total”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Călătoriile în scop personal se referă la vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

    Pe segmentul de afaceri, turiştii preferă în special cazarea cu mic dejun inclus, în proporţie de 92,8% din totalul cheltuielilor pentru cazare.

    Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,3%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 12%, din care alimentele au avut o pondere de 34,9%, iar cadourile şi suvenirurile de 33,6%.

    Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au reprezentat 54,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cele pentru accesul în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au fost de 64,3% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

    Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în prima jumătate a anului, 41% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 33,5% şi l-au organizat singuri.

    Principalul mijloc de transport utilizat de către aceştia a fost avionul, în cazul a 77,4% din numărul total de turişti, urmat de autoturismele proprii (13,2%) autocare şi autobuze (7,2%), trenuri, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete (2,2%).

    În trimestrul al doilea au fost cazaţi în România 531.000 de turişti nerezidenţi, care au cheltuit în total aproape 1,33 miliarde lei.

  • Şi-au făcut o fabrică împreună când aveau 23 de ani. Acum vând de 140.000 de euro, iar produsele lor sunt în toate hipermarketurile

    “Un prieten care lucra în Spania ne-a adus brânzeturi de acolo care ne-au plăcut atât de mult, încât am mers, am vizitat mica fabrică de acolo şi am discutat cu proprietarul acesteia, un spaniol prietenos care făcea produsele după reţete tradiţionale“, explică Daniel Donici cum i-a venit ideea de a se lansa în antreprenoriat împreună cu soţia sa, prin anul 2006. După circa şase ani de la discuţia cu spaniolul, ideea lor s-a concretizat într-o fabrică în care prelucrează zilnic circa 1.500 de litri de lapte, transformându-le în produse precum iaurt, sana, chefir, creme de brânză, brânzeturi în ulei de măsline, brânzeturi maturate şi de mucegai cu arome mediteraneene ce ajung pe rafturile hipermarketurilor Auchan, Carrefour, Cora şi Mega Image. Afacerea crescută odată cu criza a ajuns anul trecut la venituri de circa 600.000 de lei (aproximativ 140.000 euro) şi 20 de angajaţi.

    Atât Daniel Donici, cât şi soţia sa, Alina, aveau 23 de ani şi erau încă studenţi când le-a venit ideea deschiderii fabricii: el studia administarea afacerilor, iar ea, relaţii internaţionale şi studii europene, în cadrul unor universităţi private. „Lucrarea din fiecare an de studii era un plan de afaceri“, îşi aminteşte Daniel Donici, care a absolvit facultatea ca şef de promoţie. Chiar dacă îl atrăgea antreprenoriatul, s-a angajat mai întâi într-o bancă, iar apoi a început să ofere consultanţă pentru alcătuirea planului de afaceri şi a documentaţiei necesare celor care voiau să obţină credite la bancă. Abia în 2008, cei doi soţi au făcut primul pas în direcţia aplicării propriului plan de afaceri, prin importul de brânzeturi maturate cu mucegai şi iaurturi din Spania.

    “Eu lucram încă la firma de consultanţă, stăteam până la ora şase la birou, apoi, după ce îmi luam fiica de trei ani de la grădiniţă, mergeam împreună la magazine pentru samplinguri“, descrie antreprenorul modul în care au început să testeze piaţa. Au obervat că, spre deosebire de Spania, unde există o tradiţie în acest sens, laptele de capră era privit oarecum suspect de către români din cauza unor amintiri neplăcute din copilărie, precum mirosul şi gustul intens, aspecte influenţate de modul cum sunt crescute animalele. Chiar dacă produsele reprezentau o noutate la momentul respectiv, au reuşit să le introducă în câteva magazine tip bio tradiţional şi, pentru că cererea pentru produse creştea, au hotărât să construiască fabrica în oraşul natal, Tecuci. „E o zonă cu potenţial foarte bun datorită numărului mare de crescători de animale“, spune Daniel Donici, care îşi aminteşte că în zonă a existat, până prin anii ‘90, o mare fabrică de lactate.

    Planurile lor s-au dovedit însă mai greu de aplicat decât în teoria planurilor de afaceri construite pentru alte firme, mai ales pentru că sosise criza, iar băncile nu mai voiau să îşi asume riscuri. Abia după trei ani, în 2011, au reuşit să obţină o finanţare de 750.000 de euro de la o bancă, pe care au completat-o cu alţi 250.000 de euro bani din fonduri europene, obţinuţi prin progamul de dezvoltare rurală. Anterior, cumpăraseră un teren şi o clădire dezafectată, fostul SMA Tecuci, aflat în lichidare. “Cred că am condus 100.000 de kilometri, numai pentru aprobarea proiectului, în Galaţi, Constanţa, Bucureşti, pentru toate autorizaţiile”, spune Daniel Donici.

    Timp de un an s-au ocupat de renovarea clădirii, au cumpărat utilajele pentru o linie de producţie şi, în 2012, au început să facă produsele mult visate, cu doar opt angajaţi. În primul an, au vândut specialităţi din brânzeturi şi iaurt din lapte de capră în cadrul târgurilor de profil, precum cel din zona Agronomiei din Bucureşti, unde aveau o rulotă, dar şi prin intermediul unui magazin online. Primul an le-a adus un număr mic de vânzări, din cauza căruia făceau cu faţă greu cheltuielilor fixe de producţie, şi au fost tentaţi să treacă la producţia în masă a lactatelor clasice. Anul 2013 a venit însă cu mai mult optimism şi le-a adus participarea la trei târguri, prin care au strâns suficiente resurse astfel încât să cumpere şi ambalajele necesare comercializării. Ideea unui ambalaj tip borcan din sticlă, atât pentru iaurturi, cât şi pentru brânzeturi, i-a ajutat nu doar la diferenţierea pe piaţă, dar şi la menţinerea valabilităţii produsului mai mult timp în mod natural.

  • Ziarul Financiar, tiraj record de 150.000 de exemplare

    “Ziarul Financiar va ajunge la 150.000 de manageri şi oameni de afaceri. Cititorii noştri ne vor găsi în peste 200 de centre de afaceri, hoteluri şi aeroporturi din cele mai mari 10 oraşe. Misiunea noastră este să asigurăm informaţie de calitate pentru mediul de afaceri, iar printr-o astfel de acţiune îi arătăm comunităţii de business din România că este o forţă care poate transforma societatea românească”, spune Sorin Pâslaru, redactor-şef Ziarul Financiar.

    Ziarul Financiar oferă doar pe 15 septembrie 2014 posibilitatea utilizatorilor care intră pe pagina www.zf.ro/zf150000 să beneficieze pentru o lună de zile de acces gratuit online la articolele din ediţia tipărită a ZF, devenind abonaţi la secţiunea ZF Print din ZFCorporate.ro.

    ZFCorporate.ro este serviciul cu plată al ZF care oferă informaţii în timp real, analize, date statistice, infografice, ştiri despre oamenii de business şi companiile pe care le conduc, precum şi opinii despre evoluţiile din diverse sectoare ale economiei româneşti.

    Ziarul Financiar publică în fiecare an suplimente şi anuare precum “Top 100 cele mai valoroase companii din România”, „Who’s who in business – Top 1.000 de oameni de business din România”, „Top Tranzacţii” sau „Topul celor mai mari jucători din economie”, realizează peste 50 de evenimente şi conferinţe de business anual şi transmite pe site-ul www.zf.ro, în fiecare zi, de luni până vineri, emisiunea de business Video ZF Live.

    Ziarul Financiar este brand-ul de referinţă al presei de business, pe piaţa românească. ZF îşi revendică poziţia de cel mai puternic ziar de business din România prin credibilitate, prospeţime şi exclusivitate a informaţiilor, adecvare pe target şi tratare în adâncime a temelor de business. Ziarul Financiar oferă cititorilor semnificaţia evenimentelor recente şi anticipează evoluţiile din afaceri şi economie prin ştiri, analize şi articole de opinie. Lider al presei de business din România, ZF se caracterizează prin profesionalism, rigurozitate, seriozitate, credibilitate şi echidistanţă.

  • Televiziunea Ultra HD, marea miză la nivel mondial, după ce HD-ul şi 3D-ul şi-au dovedit limitele

    În lumea telecomunicaţiilor, la nivel mondial, totul se învârte în jurul tehnologiei Ultra HD (sau serviciile 4K), care oferă o calitate a imaginii şi mai ridicată decât actualul High Definition (HD). În acelaşi timp, HD-ul şi 3D-ul par să nu mai fie suficiente şi companii precum SES (care operează în prezent 54 de sateliţi la nivel internaţional) încearcă să câştige teren prin dezvoltarea unei tehnologii superioare: Ultra HD.

    “Ultra HD nu va merge în aceeaşi direcţie ca 3D. Ultra HD este aici şi va rămâne în continuare pe piaţă”, a declarat Ferdinand Kayser, Chief Commercial Officer al companiei SES, în cadrul unui eveniment organizat la târgul de comunicaţii IBC, care se desfăşoară în perioada 11 – 16 septembrie, la Amsterdam.

    Conform lui Ferdinand Kayser, ecranele HD au devenit deja un standard pe piaţa internaţională, iar producătorii de conţinut trebuie să se adapteze la evoluţia tehnologică. “Există o dorinţă universală a consumatorilor de a se uita la programe TV de o foarte bună calitate”, a spus Kayser.

    Potrivit unei statistici prezentate de Ferdinand Kayser, până în anul 2025, jumătate din dispozitivele vândute la nivel mondial vor putea transmite programe Ultra HD.

    De asemenea, se estimează că, până în anul 2020, vor exista pe piaţa mondială de televiziune un număr de 200 de canale care vor difuza programe în format Ultra HD, numărul acestora urmând să crească la 1.000, până în 2025.

    La această ediţie a târgului de comunicaţii IBC au şi fost demonstrate avantajele tehnologiei Ultra HD. Astfel, SES şi companiile SmarDTV şi Samsung Electronics Co. Ltd au demonstrat prima transmisie end-to-end de conţinut Ultra HD criptat- printr-un satelit SES către un televizor Samsung Ultra HD, folosind un modul SmarDTV CI Plus CAM.

    De altfel, la ediţia de anul trecut a IBC, SES a lansat două canale Ultra HD, de tip demo, care transmit prin satelit programe filmate în această tehnologie (competiţii sportive, filme şi documentare), ce oferă o calitate a imaginii mult mai ridicată decât actualul High Definition. Totodată, la ediţia din 2012 a IBC, aceeaşi companie a făcut şi prima demonstraţie de transmisiune live, prin intermediul sateliţilor săi, a unor programe Ultra HD.

    Potrivit lui Thomas Wrede, vicepreşedinte pentru sisteme de recepţie la SES, faţă de acum zece ani, producătorii au fost nevoiţi să înveţe cum să optimizeze calitatea HD. În prezent, specialiştii doresc să îmbunătăţească şi mai mult experienţa TV a consumatorilor, fapt pentru care se lucrează deja la etapa a doua a tehnologiei Ultra HD, care va fi implementată în 2016-2017, a explicat Thomas Wrede.

    “Ecosistemul transmisiilor Ultra HD s-a dezvoltat cu mare rapiditate în ultimele 18 luni, iar operatorii de sateliţi cum ar fi SES joacă un rol major în pregătirea infrastructurii de sateliţi şi terestre necesare clienţilor pentru transmiterea evenimentelor şi serviciilor pay-TV Ultra HD. Ultra HD va reda potenţialul maxim al imaginilor de înaltă calitate transmise prin satelit”, a mai spus Wrede.

    Această tehnologie superioară se pretează mai ales în cazul transmisiei live a unor evenimente sportive, a explicat şi Stephan Heimbecher, Head of Innovations & Standards, la compania de media germană Sky Deutschland, în cadrul unui seminar dedicat tehnologiei Ultra HD şi organizat în cadrul târgului de comunicaţii IBC.

    “În special transmisiile live ale unor competiţii de fotbal sunt foarte potrivite atunci când vrei să introduci astfel de noi tehnologii”, a spus Stephan Heimbecher.

    De altfel, Sky Deutschland a transmis primul meci de fotbal, în direct în Ultra HD, prin intermediul sateliţilor SES, pe 26 aprilie, respectiv partida dintre FC Bayern Munchen şi SV Werder Bremen, din campionatul german de fotbal.

    Pe de altă parte, în contextul în care în următorii ani vor avea loc competiţii sportive foarte importante, precum Cupa Mondială de Rugby din Marea Britanie din 2015, dar şi Campionatul European de Fotbal (UEFA Euro) din 2016 şi Jocurile Olimpice de vară de la Rio de Janeiro din 2016, este de aşteptat ca unii operatori de telecomunicaţii pay TV (cu plată, n.r.) să transmită aceste evenimente în Ultra HD.

    Consumatorii şi-au manifestat deja dorinţa pentru conţinut realizat în această tehnologie superioară, potrivit unor studii prezentate de Thomas Wrede. Astfel, două treimi din consumatori şi-ar dori să aibă un ecran Ultra HD după ce au văzut avantajele acestei tehnologii. De asemenea, fiecare al patrulea consumator la nivel mondial ar fi dispus să plătească mai mult pentru conţinut HD sau Ultra HD. De asemenea, 55% dintre consumatorii europeni spun că ar cumpăra dispozitive care permit recepţionarea programelor Ultra HD, conform unei alte cercetări prezentate de Wrede.

    SES dezvoltă tehnologia Ultra HD în condiţiile în care compania, al cărei sediu central se află la Luxemburg, este lider la nivel mondial în privinţa tehnologiei High Definition. SES retransmite pe sateliţii săi un număr total de peste 6.400 de televiziuni, inclusiv 1.800 de televiziuni în format HD, care ajung în peste 291 de milioane de case din lume. De asemenea, sateliţii SES sunt folosiţi pentru difuzarea a numeroase platforme de satelit (DTH), între care şi Orange TV din România.

    Pe de altă parte, companiile de telecomunicaţii par să fi renunţat, cel puţin pentru o perioadă, la promovarea tehnologiei 3D, deşi continuă să ofere astfel de servicii pentru operatori de televiziune. Motivul stagnării 3D este acela că programele în acest format pot fi vizionate numai cu echipamentul special, respectiv ochelarii specifici.

    În tot acest timp, România se luptă să implementeze procesul de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, care a fost amânat, în august 2010, de Guvernul român. Totuşi, în luna iunie a acestui an, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR) şi-a adjudecat, pentru o sumă de 1.020.002 euro, trei multiplexuri în urma licitaţiei de televiziune digitală şi trebuie să implementeze acest proces la nivel naţional până pe 17 iunie 2015.

    Pe de altă parte, tehnologiile prezentate la târgul IBC de la Amsterdam par a fi în continuare foarte departe de România, unde televiziunile abia îşi implementează formatul HD în propriile programe. Totuşi, pe platformele de cablu şi satelit din România sunt disponibile în prezent şi televiziuni HD, între care Pro TV HD, Acasă HD, HBO HD, TVR HD, Eurosport HD, Discovery Showcase HD, National Geographic HD, Digi 24 HD şi U HD.

    În ceea ce priveşte tehnologia 3D, oferta TV pentru clienţii români continuă să fie foarte limitată. Aceştia pot opta doar pentru canalul High TV 3D, care se regăseşte în grila UPC România, şi pentru Hustler HD 3D, disponibil în grila operatorului IPTV Ines.

  • Cazuri suspecte de leucemie la o fabrică din China care produce iPhone

    Cel puţin 13 lucrători cu vârste cuprinse între 19 şi 24 de ani au fost diagnosticaţi cu leucemie după ce s-au îmbolnăvit la o fabrică din Shenzhen începând din 2010. Cinci dintre ei au murit, în timp ce medicii susţin că o astfel de boală este rară la vârsta lor, relatează Sunday Mail, în ediţia electronică.

    Familiile şi grupurile sindicale cred că leucemia a fost cauzată de expunerea la substanţele chimice folosite în liniile de producţie şi susţin că este posibil să fie afectaţi mai mulţi angajaţi.

    Familiile victimelor afirmă că muncitorii se protejau de substanţele chimice doar cu mănuşi de plastic şi măşti de protecţie şi că li s-au oferit puţine informaţii sau chiar deloc despre posibililele pericole, fără a li se spune ce fel de substanţe manipulează.

    După ce s-au îmbolnăvit la muncă şi au fost diagnosticaţi cu leucemie, doi muncitori afirmă că aceştia au fost concediaţi în trei luni şi li s-a refuzat plata asigurării medicale care să le acopere tratamentul, afirmă familiile acestora.

    Apple a anunţat că tratează cu seriozitate aceste acuzaţii şi va analiza situaţia de la fabrica din Shenzhen, unde sunt produse aproximativ două milioane de iPhones pe săptămână de 230.000 de angajaţi din toată China.

    Fabrica este folosită şi de alţi giganţi dar este principala bază de producţie a iPhones de la lansarea primului model în 2007.

    Detaliile cu privire la cazurile de leucemie au apărut după ce Apple a anunţat luna trecută interzicerea folosirii a două produse chimice potenţial toxice, benzen şi n-hexan, la asamblarea finală a produselor iPhone şi iPad.

    Foxconn, proprietarul fabricii din Shenzhen, a trimis oficiali pentru a se întâlni cu grupurile pentru protecţia socială a muncii cu sediul la Hong Kong în scopul de a afla mai multe detalii despre cazurile de leucemie. Totuşi, compania cu sediul în Taiwan, care fabrică produse şi pentru alţi giganţi electronici, insistă că nu există dovezi care să facă legătura între leucemie şi activitatea victimelor şi susţine că nu mai foloseşte cele două substanţe chimice incriminate – benzen şi n-hexan – “de mulţi ani”.

  • Jumătate din aeronavele Air France, blocate la sol din cauza grevei piloţilor

    Opunându-se proiectului de dezvoltare a filialei sale low cost, Transavia, SNPL (majoritar) a făcut apel la grevă în perioada 15-22 septembrie, Spaf, al doilea sindicat ca mărime, şi Alter (nereprezentativ) până pe 18. 

    Aproximativ 20 de persoane aşteptau în linişte luni dimineaţa la un ghişeu al Air France de pe aeroportul din Paris pentru a schimba biletele. 

    “M-am săturat de nivelul ridicat al grevei în Franţa, întotdeauna este o problemă când te întorci în această ţară”, a declarat un pasager, Jean-Marc Ragot pe aeroportul Roissy, în timp ce zborul său de legătură către Lyon (sud-est), unde locuieşte, a fost anulat. 

    Unei alte pasagere, Zoé Decally care pleacă în vacanţă la Tirana, i s-a propus deja o soluţie. “Mi-au schimbat zborul de legătură, voi ajunge cu doar o oră întârziere. Nu este moarte de om”.

    Anticipând dificultăţi importante, întârzieri şi perturbări ale traficului, în afară de anulări, compania le-a cerut clienţilor să “îşi amâne călătoria, să schimbe biletul fără taxe” sau “să primească banii înapoi” şi le-a recomandat celor “al căror zbor va fi anulat să nu meargă la aeroport”.

    Pentru această primă zi de grevă, ea estimează că va putea asigura aproape jumătate din zboruri (48 la sută).

    Ultimele negocieri, duminică, înainte de începerea mişcării sociale, între SNPL AF Alpa şi conducere, nu au permis deblocarea situaţiei. 

    O mişcare de o săptămână ar fi cel mai lung conflict de muncă al piloţilor Air France (grupul Air France-KLM) din 1998. Conducerea a evaluat la “10 până la 15 milioane” pierderile zilnice din cauza acestei greve. 

    Pentru clienţi, cărora le-a trimis 65.000 de mesaje telefonice, compania a evocat posibilitatea unor “despăgubiri” şi afirmă că “programul de zbor va fi actualizat cu 24 de ore înaintea plecării”.

  • Balta puturoasă de corupţie şi de jocuri de interese în care ne bălăcim trebuie eliminată. Singurii care pot limpezi apele sunt tinerii

    În 2008, la episodul arestării lui Dinu Patriciu, scriam că există zone ale mediului de afaceri românesc care te maculează, indiferent de cât de curat eşti: petrolul, alcoolul, anumite zone din agricultură şi industria alimentară, comerţul cu deşeuri metalice. Eram naiv, se pare că mediul de afaceri românesc în ansamblul lui maculează, indiferent cât de curat eşti. Nu spun asta pentru a-i apăra pe Patriciu, pe Irina Socol sau pe vreunul din lungul şir de oameni de afaceri care au probleme în justiţie (şi zic, cu aceeaşi naivitate, că sunt unii pentru care aş fi pus mâna în foc). Vreau doar să spun că fenomenul în ansamblu este îngrijorător; ba începi să-ţi pui întrebări de genul „da’ oare există cineva care să nu?…“.

    Fondul problemei, balta puturoasă de corupţie, de jocuri de interese, de politică şi de pseudopolitici în care ne bălăcim voit sau nu şi care iscă, iată, subiecte de prima pagină, trebuie secată, curăţată, eliminată. Şi încep să cred că nu ne mai putem însănătoşi, curăţa, indiferent de acţiunile procurorilor, de autodenunţurile celor din Sinteşti sau de numărul anilor de puşcărie pe care îi riscă cineva.

    În aceste condiţii, mai cred că singurii care ar putea avea succes în limpezirea apelor sunt tinerii, Generaţia Y de pe coperta revistei. Cine o să îmi pomenească clişeele pe care le tot plimbăm despre tineri – leneşi, egoişti, dependenţi de tehnologie, neinstruiţi, plini de sine şi lipsiţi de realism – ar face bine să îşi înghită vorbele şi să se mai gândească. Eventual la partea lui de vină că România a ajuns să arate aşa cum este.

    Am vorbit cu câţiva tineri pentru articolul de copertă, lucrez şi colaborez cu un număr important de tineri, mă lovesc pe stradă de tineri şi merg alături de ei în metru sau autobuz; sunt entuziaşti şi muncitori şi cei mai mulţi îmi dau energii pozitive. Sigur că am a le reproşa câte ceva, cultivă o lipsă de inhibiţii şi afişează câteodată o ostentativă lipsă de maniere, dar asta e doar fronda specifică vârstei, chestii pe care le-am trăit fiecare din noi, la vremea noastră.

    Generaţia Y, mi-a spus un tânăr de 23 de ani, preferă un salariu mai mic, dacă scopul are însemnătate pentru ei ca persoană sau face bine societăţii. Companii ca Facebook, Google sau Adobe s-au prins de asta şi definesc foarte exact plusul de valoare pe care îl aduc în societate şi în acelaşi timp plusul de valoare adus individului ce lucrează la ei.

    Şi atunci banii devin un efect al faptului că oamenii lucrează pentru un scop şi nu sunt un scop în sine.

    Am separat fraza de mai sus pentru a o evidenţia, pentru că dacă va fi aşa, avem de-a face cu o schimbare majoră de paradigmă care va avea efecte peste câţiva ani. Tânărul meu crede că are soluţia şi pentru imobilismul politic şi pentru combaterea sărăciei şi pentru însănătoşirea societăţii. Mi-a zis că puterea unei echipe este puterea celui mai slab din echipă şi că salvarea nu vine din mediul politic, ci din mici companii, din ONG-uri; în cele din urmă, statul va rămâne din ce în ce mai mic, mai izolat. România nu va rămâne închisă, know-how-ul din afară şi exemplele se vor constitui într-un factor de presiune pentru politic. Dacă-i aşa, să vină cât mai repede.

    Vă propun un pictor român, tânăr, o privire limpede asupra societăţii de astăzi. Îl cheamă Şerban Savu, este din Cluj şi l-am regăsit, cu bucurie, în oferta mai multor galerii importante din străinătate.

  • Generaţia Y la muncă. Cât de pregătiţi sunt? Cât de pregătiţi suntem?

    România nu este pregătită pentru Generaţia Y, pentru schimbările pe care aceasta le va aduce. Când Vladimir Sterescu, şeful furnizorului de soluţii de outsourcing CGS, a rostit respectiva frază mi-am dat seama că mi-a oferit esenţa acestui text.

    Întârzierea cu care reacţionăm la mai toate provocările, de la cele de natură meteo („…iarna ne-a prins nepregătiţi!“) la cele de natură economică („…criza ne-a surprins nepregătiţi!…“) sau socială (începutul anului şcolar, gripa aviară sau inundaţiile) este binecunoscută şi nu se făcea să ratăm tocmai acest capitol, poate cea mai importantă schimbare a momentului: trecerea Generaţiei Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 2000, în postura de forţă relevantă în societate, pe piaţa muncii, dar şi în consum.

    Intrarea năvalnică în lume a acestor tineri, cu urechile acoperite de căşti, cu mobilele şi cu hainele lor colorate, este acompaniată de alte modificări semnificative: declinul economiilor avansate, cu populaţii îmbătrânite, şi creşterea economiilor emergente – ţări tinere, cu sporuri demografice importante. Într-un cuvânt, deplasarea polilor economici ai lumii.

    Teoria autorului acestui text este următoarea: Generaţia Y va schimba societatea umană la fel de profund, dacă nu cumva chiar mai mult decât au făcut-o generaţiile anterioare. Una dintre cele mai importante schimbări la nivel social şi cultural, cu largi ecouri în economie, a fost generată de o combinată dintre Generaţia Tăcută şi Baby Boomers; sunt cei ce au scuturat tihnita lume de după cel de-al doilea război mondial, chiar prinsă în războiul rece.

    Tinerii de atunci au început să cânte o muzică zgomotoasă, şi-au pus straie înflorate şi fuste scurte-scurte, au propovăduit amorul liber şi pacea şi egalitatea între oameni. Pe urmă au lepădat straiele înflorate şi fustele scurte, au îmbrăcat costume corporate şi au trasat o bunăstare care a ţinut decenii şi care a dus la căderea comunismului, dar care, în cele din urmă, a eşuat în crizele economice majore din preajma anului 2000 şi din perioada 2008 – 2011.

    Acum, din legătura „igrecilor“ cu internetul şi tehnologia, din like-urile de pe social media, din ideile finanţate de Kickstarter şi din tweeturi, din exemplele oferite de numărul uriaş de tineri sub 30 de ani îmbogăţiţi de ideile şi de creativitatea lor tehnologică, din nonconformism şi din frondă este pe cale să se nască o lume nouă; asta, desigur, dacă grupul acela de Generaţie Tăcută şi Baby Boomers nu va arunca lumea într-un conflict armat şi într-un soi de Ev Mediu Tehnologizat.

    Până atunci, schimbările pe care Generaţia Y le va aduce pe piaţa muncii sunt subiectul zilei: în prezent tinerii reprezintă 36% din forţa globală de muncă şi peste numai zece ani ponderea lor va ajunge la 75%. Faţă de generaţiile anterioare – Baby Boomers, cei născuţi între 1946 şi 1964, şi Generaţia X (1965 – 1980) – „igrecii“ dovedesc o perspectivă diferită faţă de lume şi viaţă, sunt dependenţi de tehnologie, pun accent pe dezvoltarea personală, dar şi pe timpul liber, se aşteaptă ca angajatorii să dovedească responsabilite socială, sunt atenţi la prestigiul companiei şi la calitatea produselor şi serviciilor oferite, sunt atraşi de voluntariat şi de cauzele sociale şi sunt convinşi de misiunea lor în viaţă. Pe de altă parte, veţi descoperi, la o simplă căutare, o sumă de clişee repetate şi tot repetate: că sunt leneşi, egoişti şi narcisişti, că nu sunt prea bine pregătiţi sau că vor salarii mari chiar de la debutul în carieră.