Blog

  • Povestea româncei care o îmbracă pe Jennifer Lopez

    Maria Lucia Hohan s-a întors în 2003 în România şi a pus bazele atelierului de creaţie care îi poartă numele. După câţiva ani, rochiile create de ea au luat şi drumul altor ţări, primele comenzi externe venind din Australia, Grecia şi Statele Unite. Primul pas în afara graniţelor ţării a fost participarea la târguri şi prezentări în cele mai importante capitale ale modei, în frunte cu Parisul. Astăzi, produsele designerului sunt vândute atât online, cât şi în magazine multibrand din afara graniţelor ţării.

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    Mai mult, rochiile create de Maria Lucia Hohan au “cucerit” Statele Unite, fiind purtate de actriţe de la Hollywood, precum Jennifer Hudson sau Nicole Kidman, şi cântăreţe ca Jennifer Lopez. Preţul unei rochii din linia principală este de 600 -700 de euro.


    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul va fi disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Din ceea ce iese din mâinile lui scotea în vremurile bune 300.000 de euro

    Piaţa modei de lux din România s-a schimbat mult în ultimii ani. Oamenii consumă altfel, caută alte tipuri de produse, cantităţile nu mai sunt chiar atât de mari, iar exuberanţa de altădată din domeniu pare să fi dispărut„, descrie pe scurt situaţia industriei de fashion de lux Ovidiu Buta, unul dintre cei mai cunoscuţi critici de modă de pe plan local, director de modă al revistei GQ şi colaborator al unor renumite case de modă din ţară şi din străinătate.

    Recesiunea a lovit domeniul exact în plină perioadă de consum, când românii de-abia prinseseră gustul modei de lux şi începuseră să cheltuie din ce în ce mai mult pentru haine. Şi nu scăderea vânzărilor a fost cea mai mare problemă pentru competitorii din domeniu, ci faptul că „elanul din perioada de boom s-a tăiat brusc, fără să se închidă un cerc complet”, vorbeşte Buta despre lipsa unui răgaz pentru consumatori de a-şi compune o garderobă de lux şi a încetini în mod natural cheltuielile înainte de a reîncepe achiziţiile. Altfel spus, „n-au apucat să se sature de hainele de marcă, iar când a venit criza oamenilor parcă nu le venea să creadă că nu-şi mai pot permite să cumpere ce vedeau în vitrine„, spune criticul.

    Conceptul democratizării luxului a fost, după părerea lui, o altă problemă de care s-a lovit domeniul. S-a făcut astfel o confuzie între lux şi hainele pentru publicul larg, în principal din dorinţa industriei de a face profit într-o perioadă dificilă, iar moda de lux a pierdut atunci din strălucire. „Un produs Yves Saint Laurent nu trebuie să aibă aceeaşi calitate ca unul de la H&M şi diferenţa să o facă doar preţul, deşi acest lucru s-a întâmplat la un moment dat. Acum, industria luxului încearcă să se reaşeze„, spune Ovidiu Buta.

    O tendinţă pe care o observă în domeniul modei de lux este faptul că oamenii sunt mult mai atenţi la ceea ce cumpără şi nu mai sunt dispuşi să arunce cu banii pe orice, chiar dacă poartă o semnătură prestigioasă. Experienţa de mai bine de două decenii în domeniu îi permite acum lui Buta să speculeze brandurile şi piaţa. Deşi şi-a dorit să devină scenograf, motiv pentru care a şi studiat comunicarea audio-vizuală în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, precum şi design la Universitatea Româno-Americană, viaţa l-a împins spre modă, despre care nu doar scrie şi o critică, ci şi contribuie la creaţia ei.

    A lucrat timp de cinci ani în atelierul Doinei Levintza, la începuturile carierei sale, iar de atunci a realizat proiecte de modă peste tot în lume, la Londra, New York, Shanghai, Berlin, Chicago, Paris, Sao Paulo sau Milano. Acum, urmează să lanseze împreună cu Mihaela Glăvan o nouă linie de încălţăminte, ceade-a treia de până acum, cu Stephan Pelger a creat o linie de tricouri „ironice, obraznice chiar„ şi mai are în lucru alte două proiecte despre care încă nu poate să dea prea multe detalii. În plus, împreună cu Irina Schrotter s-a implicat în organizarea celui mai important eveniment de modă de pe plan local, Romanian Fashion Week.

    Întreg businessul lui Ovidiu Buta a ajuns în perioadele bune de dinainte de 2010 la aproximativ 300.000 de euro pe an, mare parte din ceea ce ieşea din mâinile lui – idei creative transformate în realitate împreună cu designeri – mergând către export. Acum, este în proces de relansare a majorităţii proiectelor sale. „România a fost multă vreme un soi de El Dorado pentru fashionul de lux„, spune Buta. Acum însă sunt destule componente care încă lipsesc industriei, mai cu seamă în contextul în care piaţa este încă la început. „Dacă nu venea criza şi treceam de perioada de consum exploziv, când lumea s-ar fi săturat de ceea ce oferea piaţa foarte zgomotoasă la acel moment pe brandurile străine de lux, am fi ajuns în mod firesc în epoca designerilor români„, observă criticul de modă.

    Acum, designerii români de prestigiu sunt încă destul de puţini, în cea mai mare parte prezenţi în domeniu de multă vreme. În urmă cu un deceniu, povesteşte Ovidiu Buta, dacă întrebai la New York ce înseamnă modă românească, răspunsul ar fi fost Doina Levintza. În Germania, aceeaşi întrebare ar fi primit drept răspuns Irina Schrotter sau Stephan Pelger, iar francezii ar fi spus probabil Venera Arapu. Aceleaşi nume sunt în frunte şi acum, dar din urmă au venit şi câţiva tineri designeri care au reuşit să-şi facă loc nu doar pe piaţa din România, ci şi în lume. Maria Lucia Hohan este doar unul dintre exemple.

    Ovidiu Buta admite totuşi că fashionul şi în special cel de lux a fost unul dintre cele mai afectate domenii de contextul economic dificil, iar asta s-a văzut cel mai mult în obiceiurile de consum ale românilor. Cheltuielile românilor pentru lux se ridică acum la 200 de milioane de euro pe an, cifră cu mult în urma celor vehiculate în alte pieţe din regiune precum Polonia, Ungaria sau Ucraina şi din care aproximativ jumătate înseamnă de fapt vânzările de automobile de lux, potrivit unor estimări recente ale ZF.

    Pentru restul de 100 de milioane de euro se luptă nu doar designerii de modă şi bran-du-rile străine de lux prezente pe plan local, dar şi producătorii de bijuterii şi ceasuri scumpe, toţi adre-sându-se unei pături subţiri de clienţi care încă îşi permit luxul de a cumpăra lux. Lucrurile încep însă să se schimbe. Iar moda are toate şansele să se întoarcă şi în România la vremurile bune de altădată.

  • VREMEA până pe 12 mai. Ce temperaturi vor fi în prima parte a lunii în fiecare regiune a ţării

     Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

    BANAT

    În primele zile ale intervalului temperaturile medii se vor menţine cu mult peste valorile normale climatologic, maximele situându-se între 28 şi 30 de grade, iar minimele fiind în creştere spre 14…15 grade. Începând cu data de 3 mai se va produce o răcire uşoară, dar vremea se va menţine caldă până spre 6 mai, când mediile maximelor vor atinge 24 de grade. În intervalul 7 – 12 mai, regimul termic nu va avea variaţii importante, maximele diurne aflându-se în jurul unei medii de 20…21 de grade, apropiată de valorile normale ale perioadei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie, şoferi! Peste 1.500 de poliţişti de la Rutieră şi 298 de radare vor monitoriza traficul între 1 şi 6 mai

     Odată cu începerea mini-vacanţei de 1 Mai şi Paşti, se anticipează un trafic intens, în special pe principalele artere care leagă Capitala de staţiunile turistice montane şi de pe litoral, potrivit sursei citate.

    În acest context, miercuri, până la ora 15.00, traficul rutier de pe Autostrada Soarelui este supravegheat şi din aer, cu ajutorul unui elicopter.

    Până în 6 mai, poliţiştii rutieri vor desfăşura misiuni de patrulare pe arterele spre litoral, pentru fluidizarea traficului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 1 MAI 2013: Ce evenimente sunt organizate pe litoral

     Astfel, în staţiunea Mamaia petrecerile vor fi deschise în  1 MAI de parada maşinilor de epocă, la care vor putea fi admirate şi motociclete, maşini off-road şi de raliu şi autobuze etajate, care se vor deplasa pe traseul Mangalia – staţiunile din sudul litoralului – Eforie Sud – Eforie Nord – Constanţa – Mamaia – Năvodari.

    De asemenea, în perioada 1 – 5 mai va avea loc şi o expoziţie în aer liber, Expo Car Show “Conduceţi prudent”, în faţa clubului Ego şi în parcarea acestuia, la care vor participa 15 branduri auto de top din România.

    Tot în Mamaia vor fi organizate zeci de concerte, printre artiştii care vor evolua în cluburi fiind Pepe, DJ M.O.S., Cabron, Alex Velea, Corina, Amerie, Ruby, DJ Simon&Pascal, DJ Willy Monfret, iar între 3 şi 5 mai va fi organizat Festivalul de muzică electronică “The Mission 1st of May”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a scăzut puternic în aprilie, la minimul ultimilor trei ani

     Rata anuală a inflaţiei din zona euro a coborât la 1,2% în aprilie, potrivit unui comunicat publicat marţi de Eurostat, biroul de statistică al UE. În luna martie, inflaţia s-a cifrat la 1,7%.

    Raportul Eurostat prezintă datele preliminare pentru zona euro pe luna aprilie şi nu cuprinde detalii privind evoluţia inflaţiei în statele membre.

    Inflaţia din zona euro se plasează sub nivelul ţintă al BCE, de 2%, pentru cea de-a treia lună consecutiv.

    Rata şomajului din zona euro a crescut în martie la 12,1%, cel mai ridicat nivel din 1995, potrivit unui alt comunicat transmis marţi de Eurostat.

    Majoritatea economiştilor anticipează că BCE va reduce joi dobânda de politică monetară la 0,5%, un nou minim istoric, de la 0,75%, potrivit unui sondaj Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sectorul telecomunicaţiilor: 300.000 de locuri de muncă în Europa, puse în pericol de modernizarea reţelelor

     “Operatorii europeni de telecomunicaţii vor reduce probabil efectivele cu 30%, respectiv peste 300.000 de posturi în următorii cinci ani”, a declarat Franca Salis Madinier, preşedinte al sindicatului UNI Europa ICTS, care reprezintă angajaţi din telecomunicaţii din 27 de ţări, relatează Bloomberg

    În decurs de un deceniu, numărul angajaţilor din sectorul telecomunicaţiilor va scădea la jumătate, companiile urmărind să elimine decalajul de eficienţă în raport cu companiile nord-americane, anticipează un director de la o companie mare de telefonie, care nu a dorit să îşi facă publică identitatea din cauza sensibilităţii problemei locurilor de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A câştigat de zece ori mai mult investind în Facebook. Acum mizează pe Apple

     “Cred în viitorul acestei companii chiar şi după Steve Jobs. Când compania a pierdut 100 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă, a fost un moment bun pentru cumpărarea de acţiuni, pentru că îşi vor reveni”, a spus Usmanov într-un interviu, informează Bloomberg.

    Acţiunile Apple sunt cotate cu 40% sub un maxim atins în septembrie anul trecut, reflectând parţial îngrijorarea investitorilor legată de încetinirea vânzărilor şi a profitabilităţii şi de intensificarea concurenţei din partea Samsung.

    Usmanov, aflat pe locul 35 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg, cu o avere de 19,8 miliarde de dolari, a mai câştigat şi din investiţii în compania chineză Alibaba.com şi în Mail.ru Group din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a aprobat extinderea metroului cu fonduri structurale

     Obiectivele de investiţii menţionate au o valoare estimată de peste 2 miliarde de euro şi urmează să fie finanţate din instrumente structurale, cu durată de implementare până la sfârşitul anului 2015, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Transporturilor.

    În urma discuţiilor purtate de ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, săptămâna trecută, la Bruxelles, în vederea includerii acestor proiecte în POS-T, Comisia Europeană a aprobat modificările solicitate de către partea română, ceea ce înseamnă că Ministerul Transporturilor va putea deconta din bugetul Uniunii Europene contribuţia de 85% din fonduri structurale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro