BusinessMagazin

Blog

  • ANPDCA: Doar 20% dintre copiii adoptabili sunt mici şi sănătoşi. Familiile trebuie informate mai bine

    Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru protecţia Drepturilor copilului şi Adopţie, Gabriela Coman, a precizat că în toată ţara sunt declaraţi adoptabili 3.152 de copii, 520 dintre ei fiind adoptabili internaţional.

    “Avem adoptabili, în acest moment, 3.152 de copii. E greu de spus dacă sunt mulţi sau puţini, dar e important de ştiut că numai 20 la sută au vârsta sub cinci ani. Vârstele mai mari implică automat şi probleme speciale cu care copiii vin, pentru că ei au stat mai mult în sistemul de protecţie specială. Statul, mai mult în asistenţă maternală sau în centre, le aduce anumite tulburări, anumite încetiniri în evoluţie – emoţionale, cognitive sau de comportament. Deci aceşti copii vin cu probleme diverse şi cu un cumul de probleme pe care părinţii care doresc să adopte ar trebui să le ştie. În momentul de faţă, părintele este informat, însă informaţia care i se transmite este mai degrabă de natură de a-i induce lui răspunsuri referitoare la ce şi-ar dori el. Cred că ar trebui schimbată puţin această procedură şi cred că ar trebui informaţi părinţii despre situaţia acestor copii”, a explicat Gabriela Coman.

    Ea a mai precizat că, în prezent, 1.610 familii sunt atestate să adopte.

    “Din numărul total al copiilor adoptabili naţional, aflaţi în etapa de potrivire teoretică, 19,7 la sută au vârsta cuprinsă între 0 şi 5 ani, sunt clinic sănătoşi şi nu au întârzieri în dezvoltare, iar 16,1 la sută sunt încadraţi în grad de handicap şi prezintă retard mental. La nivel naţional, 1.610 familii sunt atestate să adopte. Dintre acestea, 1.475 sunt atestate să adopte un copil, 133 au atestat pentru doi copii, iar două familii pot adopta câte trei copii”, a mai spus preşedintele ANPDCA.

    Gabriela Coman a precizat, la acelaşi eveniment, că din cei 3.152 de copii adoptabili, 335 sunt încredinţaţi în vederea adopţiei, 300 sunt în potrivire practică, iar 2.517 sunt în potrivire teoretică.

    “Din numărul total de copii aflaţi în potrivire teoretică, 738 au între unu şi cinci ani, 1.063 au între şase şi 10 ani şi 716 între 11 şi 17 ani”, a spus preşedintele ANPDCA.

    Coman a mai precizat că, până în prezent, au fost pronunţate 17 adopţii internaţionale şi mai există încă 31 de solicitări venite din familii mixte, adică unul din părinţi este cetăţean străin, iar celălalt, român.

    Familiile şi persoanele atestate pentru adopţia internaţională sunt din Canada (şapte), Franţa şi Spania (câte cinci), Italia şi Germania (câte patru), SUA (trei), Suedia (două) şi Olanda (una).

    “Din cei 520 de copii adoptabili internaţional, 36 au între unu şi cinci ani, 264 au între şase şi zece ani şi 256 între 11 şi 17 ani”, a mai spus preşedintele ANPDCA.

    Preşedintele Asociaţiei Ador Copiii, Simona Czudar, a precizat că discuţiile privind adopţia ar trebui să pornească întotdeauna de la interesul copiilor, subliniind că foarte mulţi dintre ei, deşi au şanse reale să fie adoptaţi, sunt refuzaţi din cauza etniei.

    Simona Czudar a anunţat că organizaţiile acreditate în domeniul adopţiei s-au reunit într-o Federaţie Naţională pentru Adopţie, principalul obiectiv al acestui structuri fiind creşterea standardelor de lucru în domeniu.

    Directorul exectutiv al Fundaţiei SERA România, Bogdan Simion, a declarat, la aceeaşi conferinţă, că ar fi necesară o regândire a modului în care este abordată adopţia, deoarece structura grupului ţintă s-a schimbat atât din punct de vedere al vârstei, cât şi din punct de vedere al eventualelor handicapuri, ceea ce face adopţia din ce în ce mai dificilă.

    “În anii ’97, ’98, ’99 aveam foarte mulţi copii mici în sistem. Copiii mici tind să devină din ce în ce mai puţini şi cred că ar trebui ca familiile să fie ceva mai bine informate asupra aşteptărilor pe care le au de la sursa acestui sistem. Ar trebui să fie mai bine informate cu privire la ce ar putea să adopte din sistem şi cred că asta ar trebui să conteze mai mult decât ce îşi doresc familiile. Ştiu, dintr-un studiu anterior, că peste 95 la sută din familiile care adoptă în România îşi doresc un copil mic, sănătos. Copilul mic, sănătos, începe să devină o excepţie în sistemul de protecţie a copilului şi poate că familiile ar trebui să ştie foarte bine acest lucru, să fie informate, să ştie care sunt copiii pe care îi pot adopta”, a spus Bogdan Simion.

  • Vioara lui George Enescu pleacă în turneu, în Bucureşti, Braşov şi satele României

    Pentru al treilea an consecutiv, vioara Guarneri del Gesu, ce i-a aparţinut lui George Enescu, va părăsi Muzeul Naţional “George Enescu” – în patrimoniul căruia se află – şi va pleca la drum din Bucureşti, prin satele României, Braşov şi din nou la Bucureşti într-un recital de gală ce va avea loc la Sala Radio.

    Turneul este organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media, împreună cu Asociaţia Culturală Accendo.

    Pentru prima dată în acest an, vioara lui Enescu va răsuna în parcurile bucureştene – pe 27 septembrie, de la ora 12.00, în Foişorul din parcul Herăstrău, şi pe 28 septembrie, de la ora 12.00, în Foişorul din parcul Cişmigiu. Cele două recitaluri sunt susţinute de ARCUB şi Primăria Municipiului Bucureşti.

    Violonistul Gabriel Croitoru şi-a propus, aşa cum a făcut şi marele compozitor român, să ajungă în cât mai multe locuri din România. Elevii de la sate au fost cel mai aproape de spiritul turneului. “Erau extrem de plăcut impresionaţi. Am făcut un fel de lecţii deschise. Le-am explicat: uite cum arată un pian, cum arată o vioară. Unii auziseră de instrumentele respective, alţii nu. În orice caz, eu cred că am atras multă lume de partea noastră şi dacă numai cinci la sută vor reveni într-o sală de concert şi tot este un câştig. Eu şi Horia suntem nişte mesageri ai muzicii clasice care doresc să mai deschidă o cale către sufletul oamenilor şi cred că am reuşit”, a declarat Gabriel Croitoru.

    În acest turneu, Gabriel Croitoru şi Horia Mihail au invitat alături de ei patru tineri talentaţi, elevi ai liceelor de muzică din ţară: pianistul Radu Prisada va cânta la Greci, în judeţul Tulcea, violonistul Mihail Ciprian Reuţ din Suceava va cânta alături de Gabriel Croitoru la Tescani, în judeţul Bacău, la Gura Râului, în judeţul Sibiu, va urca pe scenă violonista Maria Marica din Cluj, iar la Slătioara, în judeţul Vâlcea, a fost invitat violonistul Mircea Dumitrescu. Toţi cei trei elevi violonişti sunt invitaţi la Sala Radio, la recitalul de gală, din 15 octombrie, de la ora 19.00, ce va marca încheierea turneului.

    Programul cuprinde lucrări de Tartini-Kreisler, Ion Scărlătescu, George Enescu, Antonín Dvorak, Camille Saint-Saens. La finalul turneului, la Sala Patria din Braşov şi la Sala Radio din Bucureşti, cei doi muzicieni vor interpreta trei sonate de W.A. Mozart, L. V. Beethoven şi Guillaume Lekeu, programul fiind acelaşi cu cel al recitalului de la Ateneul Român, din 1919, susţinut de George Enescu şi Alfred Alessandrescu.

    Itinerariul turneului Vioara lui Enescu 2014 poate fi consultat pe www.vioaraluienescu.ro, www.radioromaniacultural.ro şi www.radioromaniamuzical.ro.

  • Companiile din Europa câştigă lupta pentru supremaţie în dezvoltarea de aplicaţii mobile

    Firme precum Supercell sau King nu se bazează pe un singur brand, dar reuşesc să adune sume impresionante folosind platformele AppStore sau Google Play.

    În 2013, vânzarile de pe AppStore au depăşit 10 miliarde de dolari, inclusiv o sumă record de peste 1 miliard de dolari în luna decembrie (peste trei miliarde de aplicaţii descărcate în ultima lună a anului precedent). În mai 2013, Apple a anunţat că a atins numărul de 50 de miliarde de aplicaţii descărcate la nivel mondial. “Vrem să le mulţumim clienţilor noştri pentru că au făcut din 2013 cel mai bun an al nostru de până acum”, a spus Eddy Cue, vicepreşedinte al Apple.

    Dintre cele mai de succes cinci aplicaţii din Appstore, adică jocurile care au generat cele mai mari venituri, patru au fost realizate de două companii: King din Marea Britanie şi Supercell din Finlanda. Supercell, “responsabilă” pentru Clash of Clans şi HayDay, a atras în octombrie 2013 cea mai mare investiţie de care a beneficiat vreodată o companie de aplicaţii mobile: compania japoneză SoftBank a plătit 1,5 miliarde dolari pentru 51% din companie.

    Supercell a început activitatea în mai 2010 într-un birou din Helsinki, iar în 2011 cifra de afaceri a fost de doar 203.000 dolari. Anul următor, însă, compania a înregistrat un profit de 40 de milioane de dolari la vânzări de 105 milioane de dolari. În primul trimestru din 2013, vânzările au atins 178 de milioane de dolari, sume provenite de la cele două jocuri de succes ale companiei. O singura companiei atinsese, în trecut, o valoare de piaţă mai mare decât Supercell: Rovio, tot din Finlanda, care dezvoltase seria Angry Birds. Vânzările Rovio au scăzut însă, şi odată cu ele şi evaluarea companiei.

    Clubul aplicaţiilor evaluate la peste un miliard de dolari este unul select, din care mai fac parte branduri precum Evernote, Tango, Spotify sau BuzzFeed. Privind lupta dintre giganţi precum Facebook, Google sau Microsoft, este de aşteptat ca în următorii ani să asistăm la noi tranzacţii de ordinul miliardelor de dolari.

  • Renault trebuie să renunţe la unul dintre modelele Logan MCV, Dokker sau Lodgy ale Dacia. Care este motivul

    Motivul pentru care Renault va renunţa la unul dintre modelele de familie ale mărcii Dacia este că acest segment al pieţei auto se mută dinspre van-uri şi break-uri către SUV-uri şi modele crossover, potrivit unui analist al Inovev, Jamel Taganza.

    Morgan Stanley estimează că Dacia are o marjă operaţională de 9%, similară cu cea a producătorilor de maşini de lux, iar continuarea producţiei unui model care înregistrează vânzări slabe ar pune în pericol profitabilitatea mărcii.

    Dintre cele trei modele din segmentul minivan, doar Logan MCV a consemnat o creştere a vânzărilor, datorită versiunii îmbunătăţite prezentate în septembrie 2013.

    Astfel, în Europa, vânzările modelului Logan MCV, produs în România, au urcat în primele opt luni ale anului la 23.930 de unităţi, mai mult decât dublul faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

    În schimb, vânzările la nivel european ale modelului Lodgy au scăzut, iar ale Dokker-ului au stagnat.

    Mai exact, vânzările modelului Lodgy au coborât cu 44%, la 11.238 de unităţi, în primele şase luni ale anului, într-un segment care a înregistrat un declin de 9% în Europa, potrivit datelor JATO.

    Dintre cele trei modele Dacia, Dokker a înregistrat cea mai consistentă cerere, volumul vânzărilor fiind constant, chiar şi în condiţiile în care segmentul de piaţă de care aparţine a consemnat un declin de 41% în perioada 2011-2014, potrivit analistului companiei Inovev.

    În primele opt luni ale acestui an, vânzările Dacia în Europa au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 250.769 de unităţi, datorită cererii mari pentru modelele Sandero, Logan sedan şi Duster, potrivit institutului de cercetare de piaţă JATO Dynamics.

  • O aplicaţie pentru mobil a devenit inamicul numărul unu al companiilor de taxi

    Uber este o aplicaţie permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti, iar succesul său începe să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 17 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros startup finanţat de investitori, depăşind Airbnb (evaluat la 10 miliarde).

    Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber devine un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei şoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicaţiei.

  • China Nuclear Power a depus ofertă angajantă pentru reactoarele 3-4 CNE, Guvernul începe negocierile

    El a precizat, în urma discuţiei cu vicepremierul chinez Zhang Gaoli, că anul viitor, probabil, va fi începută construcţia celor două reactoare.

    “Orizontul nostru de timp este ca, până la sfârşitul anului, negocierile să se finalizeze şi să se semneze memorandumul comun de realizare a acestei investiţii. Începând cu anul viitor, probabil, începem să asistăm la realizarea unui proiect cu o valoare foarte mare, care va însemna 720 MW pe unitate, adică 1.440 MW, care va însemna peste 1,5 miliarde euro comenzi în industira românească, locuri de muncă directe şi indirecte peste 10.000, plus venituri importante suplimentare la bugetele locale şi la bugetul de stat”, a spus Dragnea.

    La începutul lunii septembrie, conducerea Nuclearelectrica a anunţat că China Nuclear Power Corporation s-a calificat în procesul de selecţie a investitorilor pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4, compania chineză fiind singurul ofertant.

    Compania chineză va fi acţionar majoritar în compania de proiect care va derula investiţia de 6,5 miliarde de euro.

    China General Nuclear Power Corporation a fost înfiinţată în 1994 şi este cel mai mare producător chinez de energie nucleară, având în operare 11 reactoare nucleare cu o capacitate instalată de 11.620 MW. Comparativ, capacitatea totală de producţie a energiei a României este de circa 20.000 MW.

    Construcţia celor două reactoare a fost unul dintre subiectele discutate, joi, la Palatul Victoria, de vicepremierul Liviu Dragnea cu omologul său chinez, Zhang Gaoli, aflat la Bucureşti.

    Un alt subiect a fost construcţia termocentralei Rovinari, Dragnea precizând că proiectul se află în faza imediat premergătoare realizării parteneriatului public-privat, semnarea documentelor fiind estimată pentru luna octombrie.

    El a precizat totodată că pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa au fost deja depuse trei scrisori de intenţie.

    Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat şi faptul că a fost luată decizia finală pentru realizarea liniei de cale ferată de mare viteză Bucureşti-Iaşi, cu posibilitatea prelungirii spre Chişinău, precum şi pentru realizarea, tot împreună cu investitori din China, a centurii feroviare a Bucureştiului. În prima parte a lunii octombrie, experţii români şi chinezi vor avea o primă întâlnire de lucru privind aceste proiecte.

    Vicepremierul Chinei Zhang Gaoli a transmis, totodată, autorităţilor române invitaţia de a lua parte la proiectul noului Drum al Mătăsii, invitaţie de care autorităţile române sunt interesate, având în vedere poziţia strategică a portului Constanţa şi Strategia Dunării, a mai afirmat Dragnea.

  • Patriarhia, despre Casele de Ajutor Reciproc bisericesc: Sunt instituţii non-bancare şi non-profit. Nu sunt bănci înfiinţate de Biserică cu scopul câştigului financiar

    Patriarhia a făcut acestă precizare după ce în presă au apărut, în ultimele zile, ştiri şi articole despre Casele de Ajutor Reciproc bisericesc “asimilate în mod incorect cu băncile comerciale”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Astfel, Patriarhia Română reaminteşte că, potrivit Statului pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi a propriului Regulament de organizare şi funcţionare, Casele de Ajutor Reciproc ale clerului şi salariaţilor din eparhiile Patriarhiei Române sunt instituţii financiare de tradiţie non-bancare şi non-profit în Biserica Ortodoxă Română, înfiinţate în urmă cu peste cinci decenii pentru angajaţii proprii, clerici şi mireni.

    “În prezent, acestea au statut juridic propriu, conform legislaţiei româneşti în domeniu (Legea 122/1996). Conform prevederilor statutare şi regulamentare, eparhiile nu au atribuţii în conducerea şi funcţionarea Caselor de Ajutor Reciproc bisericesc, ci doar de supraveghere a activităţii financiare a acestora”, mai precizează Patriarhia.

    Potrivit sursei citate, membrii clerici şi mireni ai unei Case de Ajutor Reciproc formează Adunarea Generală a acestei instituţii non-profit cu scop de întrajutorare, organism care alege conducerea şi ia hotărâri statutare pentru buna funcţionare a activităţii Casei de Ajutor Reciproc. Calitatea de membru se dobândeşte prin înscriere benevolă şi presupune plata lunară a unei contribuţii financiare, care oferă posibilitatea obţinerii unor împrumuturi rambursate în unul sau doi ani, mai precizează Patriarhia.

    În comunicat se mai arată că suma suplimentară prevăzută la rambursarea împrumutului este stabilită de Adunarea Generală şi are în vedere acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale Casei de Ajutor Reciproc bisericesc (plata salariilor, impozitelor şi contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a utilităţilor etc) şi oferirea de ajutoare financiare membrilor în cazuri de deces, boală sau la naşterea unui copil.

    În concluzie, subliniază Patriarhia, Casele de Ajutor Reciproc bisericesc sunt instituţii non-bancare şi non-profit înfiinţate cu scopul întrajutorării reciproce a membrilor clerici şi mireni, angajaţi ai unităţilor bisericeşti, aşa cum există pentru salariaţii din multe alte instituţii din România. “Ca atare, acestea nu sunt bănci înfiinţate de Biserică cu scopul câştigului financiar”, arată Patriarhia.

  • Cât cheltuiesc managerii din România pe călătoriile de business

    Compania a înregistrat  o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro în 2013, iar anul acesta, veniturile vor ajunge la 70 de milioane de euro, potrivit estimărilor lui Javier Garcia del Valle. 60% din cifra de afaceri a grupului Happy Tour Group în România este generată de segmentul de business „Avem în portofoliu multinaţionale, dar şi foarte mulţi clienţi locali. 20% din clienţii noştri aduc 80% din venituri şi sunt mândru să spun că servim 30 din companiile din topul celor mai mari 100 de companii din România”, a declarat CEO-ul grupului Happy Tour.  

    Dacă la nivel global o multinaţională alocă anual un buget între 30 şi 100 de milioane de euro pentru deplasările în interes de serviciu, în România, suma variază între 1 şi 2 milioane de euro. Pentru acelaşi interval de timp, o companie cu capital românesc alocă în fiecare an o sumă cuprinsă între 300.000 şi 500.000 de euro. Costul mediu al deplasărilor este de 300 de euro pentru o călătorie de două zile, iar rezervările biletelor de avion sunt efectuate cu cinci până la şapte zile înainte de data plecării, atât în România, cât şi la nivel mondial.  

    Segmentul de călătorii de business a fost afectat de criză, dar companiile nu au încetat să îşi trimită angajaţii în deplasări în interes de serviciu. „Nu s-a renunţat la călătorii pentru că afacerile trebuie să continue, dar au fost mai chibzuiţi în modul în care şi-au calculat cheltuielile de călătorii”, explică CEO-ul Happy Tour modul în care reducerile de costuri generate de criză au influenţat afacerile din România.  Astfel, dacă înainte de 2009, oamenii de afaceri aveau călătorii prelungite, acum îşi scurtează călătoriile sau vizitează două oraşe consecutiv pentru a-şi reduce cheltuielile.

    Cele mai multe companii care îşi trimit reprezentanţii în călătorii în interes de serviciu vin din sectoarele pharma, banking, energie şi retail. Cel mai mare trafic de deplasări este înregistrat din Bucureşti (90%), oraş urmat de Cluj Napoca şi Timişoara. Traficul domestic reprezintă doar 8% din totalul călătoriilor de afaceri. Cursele long courier însumează 30% din totalul călătoriilor, destinaţiile cele mai căutate de pe acest segment din România fiind New York, Beijing şi Bangkok. Oraşele către care se efectuează cele mai numeroase deplasări în scop de business din România sunt Viena, Londra, Paris, Istanbul şi New York. În ceea ce priveşte opţiunile de călătorie, 5% dintre cei care efectuează deplasări în interes de serviciu călătoresc la business class, restul de 95% optând pentru economic . Din totalul de zboruri internaţionale efectuate de către angajaţii firmelor, 10% sunt operate de către companiile low cost. „Nu este vorba doar despre axarea companiilor către operatorii low cost, ci şi de diversificarea serviciilor lor pe segmentul de business, un exemplu fiind Ryanair care a semnat recent o înţelegere cu Amadeus pentru a intra pe piaţa corporate”.

    Grupul Happy Tour este cel mai mare grup de turism din România, compus din agenţia de turism Happy Tour, portalul de rezervări online Paravion, agenţia Travel House şi turoperatorul Prestige Tours. La nivel naţional, sunt 90 de agenţii afiliate Happy Tour, iar grupul are aproximativ 150 de angajaţi. Grupul Happy Tour este afiliat companiei de corporate travel FCm Travel Solutions, parte a Flight Centre Travel Group (FCTG).

     

  • Producătorii de tutun se tem de noi majorări de accize, care vor pune presiune pe piaţa fiscalizată

    După experienţa de anul trecut, când, din cauză că BCE a publicat la 1 octombrie un curs de schimb mai mic decât cel din octombrie 2012, Guvernul a decis să indexeze cu inflaţia medie cursul din urmă cu doi ani pentru a creşte la peste 4,7 lei/euro rata la care se calculează acciza, cei trei mari producători se tem că va exista şi în acest an o formulă care să conducă la creşterea taxării la tutun.

    Adrian Popa, corporate regulatory affairs director British American Tobacco (BAT), a arătat că există temerea că statul va urmării maximizarea încasărilor bugetare din industria de profil prin creşterea fiscalităţii, aşa cum s-a întâmplat şi în 2010, după anul electoral 2009, când au fost tot două cicluri de alegeri, pentru Parlamentul european şi pentru Preşedinţie.

    El a explicat că, de regulă, în ani electorali apar dezechilibre bugetare, iar după alegeri guvernele caută soluţii pentru a creşte încasările şi a acoperi unele goluri.

    Popa crede că există posibilitatea ca Ministerul Finanţelor să opteze din nou pentru indexarea unui curs de schimb.

    Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications al JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, a explicat că nu există în acest moment niciun indiciu din partea Ministerului Finanţelor privind cursul care va fi utilizat la calculul accizei pentru 2015 şi nici dacă calendarul de armonizare negociat până în 2018 va fi devansat sau nu.

    Potrivit oficialului JTI, la cum a evoluat cursul şi la ce inflaţie scăzută s-a înregistrat în ultimul an, aplicarea oricărei formule de până în prezent va conduce la un curs de schimb sub nivelul stabilit pentru 2014, de 4,738 lei/euro.

    În opinia Gildei Lazăr, una dintre variantele pe care Ministerul Finanţelor le-ar putea lua în calcul vizează îngheţarea cursului la nivelul de 4,738 lei/euro şi indexarea pe viitor cu rata inflaţiei. Ea a explicat că sunt state care nu au moneda euro şi calculează accizele direct în monedă locală, indexând permanent cu inflaţia.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat că în primele opt luni din acest an încasările din accize au depăşit cu 2% programul stabilit, care lua în calcul inclusiv toate influenţele din modificări legislative.

    Diaconu a arătat că nu ştie cum vor fi calculate accizele în 2015, întrucât ANAF doar pune în practică legislaţia fiscală, atribuţiile privind politica fiscală revenind Ministerului Finanţelor.

    JTI, Philip Morris şi BAT au semnat joi un acord de colaborare cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în vederea combaterii comerţului ilegal de ţigarete, care presupune ca personalul vamal şi cel specializat în combateea fraudei fiscale să beneficieze de sprijinul şi expertiza celor trei companii de tutun.

    Potrivit marilor producători, contrabanda este în urcare , la 17,5% din piaţă, după creşterea fiscalităţii la începutul acestui an, chiar dacă coborâse anterior, de la peste 30% în 2010.

    Producătorii au explicat că au un interes economic direct în combaterea contrabandei întrucât marjele de profit în afara spaţiului UE sunt mai mici decât în România.

    O nouă scumpire a ţigărilor de la 1 ianuarie 2015 ar creşte presiunea din partea contrabandiştilor, întrucât preţurile oficiale sunt deja de 5-6 ori mai mari în România decât în state vecine.

  • Noi măsuri pentru combaterea pieţei negre la tutun

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a semnat un Protocol de colaborare cu fiecare dintre marile companii din industria tutunului (British American Tobacco – BAT, Japan Tobacco International – JTI şi Philip Morris International – PMI), în vederea combaterii comerţului ilegal cu ţigarete.

    Potrivit documentelor, personalul vamal şi cel specializat în prevenirea şi combaterea fraudei fiscale va beneficia de sprijinul şi expertiza celor trei companii de tutun, acordate în vederea eficientizării acţiunilor de combatere a contrabandei, precum şi a depistării produselor din tutun contrafăcute, care pot ajunge pe piaţa de desfacere din România sau din alte state membre ale Uniunii Europene. La rândul său, Direcţia Generală a Vămilor va furniza companiilor de tutun mostre de ţigarete reţinute în vederea confiscării şi, de asemenea, va transmite date şi informaţii cu privire la capturile de ţigarete.

    „Obiectivul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este de a asigura o mai bună colectare a taxelor în scopul creşterii veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, colaborăm cu toate instituţiile competente în combaterea evaziunii fiscale, continuând aplicarea fermă a  măsurilor de descurajare a iniţiativelor evazioniste şi a traficului ilegal cu produse accizabile”, a declarat Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    „Comercianţii legali vor plăti mai mult statului, dacă vânzările lor sunt mai puţin afectate de comerţul ilegal cu produse din tutun”, a declarat Romeo Florin Nicolae, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, coordonator al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Un exemplu de bună practică îl reprezintă acţiunile desfăşurate în luna iulie 2014 pe frontiera româno-moldovenească, în comun cu alte instituţii ale statului şi cu suportul producătorilor de ţigarete, împreună cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, care au condus la scăderea contrabandei cu ţigarete cu aproximativ 8% în luna iulie 2014 în regiunea nord-est, comparativ cu luna mai 2014, conform unei analize independente realizată de producătorii de ţigarete cu o societate de profil specializată în astfel de studii. (…) În perioada ianuarie – august 2014, lucrătorii Direcţiei Generale a Vămilor au descoperit aproape 49 de milioane de ţigarete traficate ilegal, a căror valoare depăşeşte suma de 6 mil. euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 34%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Vom extinde colaborarea şi cu Direcţia Generală Antifraudă Fiscală şi vom continua parteneriatele cu Direcţia Generală a Vămilor, prin susţinerea dezvoltării profesionale a lucrătorilor vamali, acordarea de suport pentru instruirea de noi echipe canine, precum şi prin derularea de campanii publice anticontrabandă în regiunile de frontieră ale ţării. Până acum, campaniile desfăşurate în zona de sud-vest, nord-vest şi nord-est au avut rezultate vizibile în ce priveşte scăderea pieţei negre”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, producătorii de ţigarete au virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii, ceea ce înseamnă 13% din totalul veniturilor bugetare şi circa 2% din PIB. Accizele plătite de companiile de tutun în 2013 reprezintă peste 40% din totalul veniturilor bugetare provenite din accize. Un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă înseamnă încasări suplimentare la bugetul de stat de circa 40 milioane de euro”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Printre acţiunile pe care le vizăm se numără sprijinirea campaniilor iniţiate de autorităţi pentru expunerea efectelor nocive ale comerţului ilicit şi furnizarea de expertize tehnice şi training  de specialitate pentru identificarea produselor contrafăcute,” a declarat Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.