Blog

  • Parlamentul bulgar a adoptat o rectificare bugetară pentru a ajuta băncile aflate în criză

    Astfel, deficitul public bugetar va creşte la 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2014, cel prevăzut iniţial fiind de 1,8%, cu scopul de a ajuta a patra bancă din ţară, Corporate Commercial Bank (CCB), aflată în pragul falimentului.

    Conturile persoanelor private, dar şi cele ale mai multor întreprinderi publice şi private, spitale şi municipalităţi, au fost blocate.

    Banca centrală a promis o deblocare a conturilor la 21 iulie, dar planul său de salvare a instituţiei a fost respins de către principalele partide politice într-o reuniune organizată sub egida şefului statului.

    Această rectificare bugetară a fost respinsă pe 17 iulie de către comisiile Parlamentului. Preşedintele Rosen Plevneliev i-a îndemnat pe parlamentarii bulgari să voteze în favoarea textului, care a fost adoptat până la urmă cu voturile a 117 deputaţi din cadrul partidului conservator GERB şi liberalilor din cadrul MDL, din totalul de 178 de deputaţi prezenţi. Socialiştii, care au susţinut totuşi Guvernul Oreşarski, au votat împotrivă.

    Pentru a intra în vigoare, textul este necesar să fie adoptat în a doua lectură.

    “Singurul motiv al revizuirii (bugetului) este consolidarea resurselor bugetare aflate la dispoziţiia Guvernului interimar, cu scopul de a garanta stabilitatea financiară a ţării”, a declarat marţi ministrul Finanţelor, socialistul Petăr Ciobanov.

    Guvernul tehnocrat al lui Oreşarski şi-a prezentat pe 23 iulie demisia, aprobată o zi mai târziu de către Parlament, deschizându-se astfel calea unor alegeri legislative anticipate, prevăzute la 5 octombrie.

    Preşedintele Plevneliev urmează să dizolve Parlamentul pe 6 august, iar apoi să numească un Guvern interimar însărcinat cu organizarea alegerilor.

    Parlamentul va continua să funcţioneze până la 5 august. Conservatorii din cadrul GERB doresc să extindă prerogativele Guvernului interimar, care să fie autorizat, în cazul în care va fi necesar, să efectueze împrumuturi de pe pieţele financiare.

  • Ecclestone, dispus să plătească 25 de milioane de euro pentru a pune capăt procesului de corupţie

    Avocaţii omului de afaceri britanic au anunţat că Ecclestone este pregătit să ajungă la o înţelegere pe cale amiabilă, oferind suma de 25 de milioane de euro băncii de stat Bayern LB.

    Decizia privind încetarea acţiunii judiciare revine parchetului, după acordul tuturor părţilor implicate.

    Parchetul ar fi deschis, “în principiu, unei asemenea oferte”, potrivit unui procuror de pe lângă tribunalul din Munchen, dar nu a fost luată nicio o hotărâre în acest sens. Procesul, început în 24 aprilie, la Munchen, urmează să se reia marţea viitoare.

    Bernie Ecclestone, 83 de ani, riscă până la zece ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat că i-ar fi plătit 44 de milioane de dolari mită germanului Gerhard Gribkowsky, pentru ca acesta să convingă conducerea băncii de stat BayernLB la care lucra să vândă drepturile comerciale ale Formulei 1 fondului de investiţii CVC Capital Partners.

    Gerhard Gribkowsky, fost angajat al BayernLB, a fost condamnat, în luna iunie 2012, la opt ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie, abuz de încredere şi evaziune fiscală. După un an şi jumătate de detenţie preventivă şi opt luni de proces, Gribkowsky a recunoscut, în faţa instanţei, că a primit bani de la Ecclestone pentru a convinge banca de stat la care era angajat să accepte vânzarea către CVC Partners.

    BayernLB intrase în posesia acţiunilor după falimentul din 2002 al grupului media patronat de Leo Kirch, care deţinea drepturile comerciale ale Marelui Circ. Banca a încercat să vândă acţiunile la cel mai bun preţ pentru a recupera cât mai mult din suma cu care a creditat grupul Kirch. Valoarea tranzacţiei finalizate în noiembrie 2005 cu CVC a fost de 839 de milioane de dolari.

    Banca germană a calculat că pierderea suferită în urma acestei tranzacţii se ridică la suma de 400 de milioane de dolari, din cauza faptului că angajatul său a subevaluat acţiunile.

    În noiembrie 2011, Ecclestone a recunoscut că i-a dat bani lui Gribkowsky, dar nu ca mită, ci pentru că bancherul l-ar fi şantajat cu false dezvăluiri către fiscul britanic privind neplata unor taxe.

    În total, CVC a plătit peste 1,7 miliarde de dolari pentru a deveni majoritar în Formula One Group, acţiuni preluate de la Bernie Ecclestone şi de la BayernLB. După această tranzacţie, Bernie Eecclestone a fost păstrat ca administrator al drepturilor comerciale ale F1, în calitate de preşedinte şi CEO al Formula One Group.

  • Creierul femeilor diferă de cel al bărbaţilor. Un studiu arată că în vreme ce femeile au o memorie mai bună, bărbaţii excelează la matematică

     

    Cercetătorii au făcut public un nou studiu care arată că dacă femeile şi bărbaţii au acces la acelaşi tip de educaţie, femeile se disting prin mai bune calităţi ale memoriei, în vreme ce bărbaţii sunt mai buni la matematică.

    În cadrul acestui studiu au participat peste 31.000 de femei şi bărbaţi cu vârste de peste 50 de ani din 13 ţări, conform Dailymail. În ţările nordice, rezultatele la testele de memorie arată că femeile de 50, 60, 70 sau 80 de ani sunt mai în formă la acest capitol.

    Testele de memorie implică exerciţii de tipul reproducerii unor cuvinte, conform unei enumerări anterioare, iar la capitolul matematică sunt listate întrebări de genul Cât costă o maşină al cărei preţ este redus cu 12%.

    Un alt test este legat de flueţa vorbirii şi cere ca subiecţii studiului să numească în timp de un minut cât mai multe animale posibil.

    Bărbaţii au câştigat detaşat testele de matematică, indiferent de vârstă sau regiune a Europei.

    Studiul a fost realizat de nternational Institute for Applied Systems Analysis din Austria.

  • Trei povestiri scrise de J. D. Salinger în anii 1940 au fost publicate

    Editorul independent Devault-Graves a precizat că volumul “Three Early Stories” este “prima carte de J. D. Salinger publicată în mod legitim în aproximativ 50 de ani”. Autorul romanului “De veghe în lanul de secară” a fost foarte discret în ceea ce priveşte viaţa sa privată şi nu a mai publicat nimic după ce, în 1965, a apărut în New Yorker povestirea “Hapworth 16, 1924”, informează theguardian.com.

    În 1974, acesta a declarat pentru New York Times că lansarea a două volume de nuvele needitate a fost “un act ilicit”. “Este nedrept. Să presupunem că tu ai o haină care-ţi place şi cineva intră în dulapul tău şi ţi-o fură. Aşa mă simt”, a declarat autorul, la acea vreme.

    Dar, după ce au aflat de existenţa a 21 de povestiri scrise înainte de publicarea romanului “De veghe în lanul de secară”, în 1951, din documentarul despre Salinger din 2013, editorii Tom Graves şi Darrin Devault au început să cerceteze cui aparţin drepturile asupra povestirilor.

    Astfel au aflat că trei dintre ele – “The Young Folks”, “Go See Eddie” şi “Once a Week Won’t Kill You” – nu au fost niciodată înregistrate de autor. “Ştiam că avem o şansă să obţinem drepturile”, a spus Graves pentru Publishers Weekly, şi “jocul a început”.

    Căutarea lor “exhaustivă” a dus la achiziţionarea drepturilor la nivel mondial, cu condiţia impusă editorilor ca, dacă “depăşesc şi cu un centimetru limita”, Salinger Trust “să îi prindă”.

    “Nu îi pot condamna, pentru că protejează tot ce este de drept al lor”, a spus Graves, completând că, de când cartea a fost pusă în vânzare pe Amazon, la începutul acestei luni, a fost investigat de avocaţi, dar chestiunea este acum “stabilită”.

    “The Young Folks” a fost publicată în 1940, în revista Story. Prezintă, spune Devault-Graves, “o privelişte impresionantă a clasei înalte a societăţii din New York şi doi tineri vorbind unul peste celălalt, conversaţia lor fiind aproape complet lipsită de sens şi goală”.

    Cea de-a doua povestire, “Go See Eddie”, a fost publicată în 1940, într-un jurnal de facultate, The University of Kansas City Review, şi este “o poveste a unei liniştite ameninţări în care un insipid personaj principal masculin pune treptat presiune pe o tânără fata să vadă un bărbat care se numeşte Eddie”, a spus editorul, completând: “povestirea este remarcabilă pentru povestea din spate care este omisă”.

    Cea de-a treia povestire, “Once a Week Won’t Kill You”, a fost publicată în 1944, în revista Story, şi este “aparent despre un proaspăt soldat care încearcă să-i spună mătuşii sale în vârstă că merge la război”.

    Graves a precizat pentru Publishers Weekly că grupul Salinger ar putea să nu aprobe noua carte, care este ilustrată. “Însuşi bătrânului ar fi putut să nu-i placă ce am făcut”, a declarat Graves.

    “Dar am făcut ce am putut mai bine pentru a respecta moştenirea sa şi pentru a prezenta un produs frumos care să nu-l facă de ruşine. Sperăm ca volumul să ajungă în toate librările, cu celelalte (cărţi, n.r.) clasice ale lui Salinger”, a mai spus editorul.

    Lansarea volumului “Three Early Stories” vine după ce trei nuvele ale scriitorului J.D. Salinger au fost publicate pe un site de partajare de fişiere de un internaut anonim, încălcându-se astfel dorinţa romancierului american de a nu fi încă publicate.

    În urma unei licitaţii de pe eBay, un internaut anonim a distribuit trei nuvele în versiune scanată, printre care şi “The Ocean Full of Bowling Balls”, considerat unul dintre cele mai bune texte ale lui J.D. Salinger, în legătură cu care acesta a lăsat instrucţiuni conform cărora opera nu trebuie publicată înainte de 2060.

    După publicarea romanului “De veghe în lanul de secară”, în 1951, J.D. Salinger a ales să ducă o viaţă retrasă în New Hampshire, departe de agitaţia New Yorkului. Realizatorii unui film documentar lansat în septembrie, intitulat “Salinger”, susţin că J. D. Salinger a scris în toată această perioadă şi că a lăsat instrucţiuni moştenitorilor de a publica cinci cărţi noi între 2015 şi 2020, inclusiv “A Counterintelligence Agent’s Diary”, bazată pe experienţa interogării prizonierilor în timpul ultimelor luni din Al Doilea Război Mondial, şi o colecţie inedită de nuvele, “The Complete Chronicle of the Glass Family”.

    Scriitorul american Jerome David (J.D.) Salinger, care a trăit în satul Cornish, în New Hampshire (SUA), până la moartea sa, în 2010, a fost atât de discret în legătură cu viaţa sa privată, încât a intentat un proces pentru a bloca publicarea unei biografii, bazată, în parte, pe scrisorile lui personale. El nu deţinea telefon şi nu avea contact cu admiratorii săi.

    Pe lângă romanul “De veghe în lanul de secară”, un titlu de referinţă în literatura americană, J.D. Salinger a mai scris “Franny şi Zoey” şi “Nouă povestiri”. Scriitorul a murit pe 27 ianuarie 2010, la vârsta de 91 de ani.

  • Tren DERAIAT din cauza unei viituri în Argeş

    Trenul 14197 aparţinând operatorului privat Regiotrans a deraiat în zona unui podeţ unde s-a produs o viitură, între staţiile Bascov – Vâlcele, se arată în comunicatul CFR SA.

    Echipele de intervenţie se deplasează la faţa locului pentru a constata cauzele care au dus la producerea deraierii şi a întreprinde măsurile necesare pentru reluarea circulaţiei.

     

  • Zeci de morţi şi răniţi într-un atac terorist în Xinjiang

    O bandă înarmată cu cuţite a atacat un post de poliţie şi clădiri oficiale din comitetul Shache, luni dimineaţa, a anunţat agenţia de presă oficială chineză, citând poliţia locală, şi “zeci de uiguri (minoritate musulmană) şi etnici han (etnie majoritară în China) au fost ucişi sau răniţi”.

  • Unii utilizatori ai Facebook de pe mobil, forţaţi să instaleze o aplicaţie separată pentru mesagerie

    În luna aprilie, Facebook a anunţat că vrea să îi determine pe utilizatorii care accesează platforma de pe dispozitive mobile care au instalate sisteme de operare iOS şi Android să folosească o aplicaţie separată pentru a dialoga în scris cu contactele lor de pe această reţea de socializare.

    Deocamdată, serviciul de mesagerie este integrat în aplicaţia mobilă de Facebook.

    Însă, în câteva zile, Facebook le va impune utilizatorilor săi de la nivel internaţional să descarce aplicaţia de mesangerie de sine stătătoare. Pentru a continua să trimită mesaje de pe dispozitive mobile, oamenii vor avea nevoie să instaleze aplicaţia Messenger.

    Astfel, utilizatorii vor fi preveniţi că mesajele vor ieşi din aplicaţia actuală a Facebook pentru a intra în aplicaţia Messenger, propusă de aceeaşi platformă de socializare, dar care oferă doar servicii de mesagerie.

    “În următoarele câteva zile vom continua să notificăm mai mulţi oameni că, dacă doresc să trimită şi să primească mesaje pe Facebook, trebuie să instaleze aplicaţia specială de Messenger. Aşa cum am anunţat, scopul nostru este să ne concentrăm eforturile pe transformarea aplicaţiei Messenger în cea mai bună experienţă de comunicare posibilă pe dispozitivele mobile (…)”, au declarat reprezentanţii Facebook.

    Potrivit acestora, aplicaţia Messenger este folosită de peste 200 de milioane de persoane în fiecare lună. “Şi o să lucrăm pentru a face din această aplicaţie un mod şi mai interesant de a conecta oamenii”, au mai spus aceştia.

    Utilizatorii Facebook de pe alte dispozitive, care folosesc sisteme de operare diferite de iOS şi Android, vor putea în continuare să folosească mesageria integrată platformei de socializare, ca şi până în prezent.

    Messenger este prezentat drept un instrument mai rapid şi mai eficient pentru a discuta pe chat. Anumiţi specialişti îşi pun totuşi o serie de întrebări în legătură cu interesul grupului american de a-i obliga pe membrii reţelei Facebook să folosească o altă aplicaţie atunci când vor să îi contacteze pe prietenii lor de pe reţea, după cum relata în luna aprilie AFP.

    Facebook a anunţat, în februarie, că a cumpărat aplicaţia de mesagerie mobilă pe internet WhatsApp cu 19 miliarde de dolari, aceasta fiind cea mai mare achiziţie din istoria companiei.

  • ASF va fi spijinită de Banca Mondială pentru a deveni mai eficientă

    Obiectivul memorandumului este sprijinirea ASF în vederea optimizării arhitecturii organizaţionale în linie cu mecanismele potrivite pentru o autoritate de supraveghere financiară multi-sectorială integrată şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare simultan cu întărirea mecanismului de supraveghere din cadrul autortăţii.

    Conform memorandumului, o echipă de experţi ai Băncii Mondiale va evalua şi va oferi recomandări ASF pe mai multe paliere legate de structura organizaţională şi pentru optimizarea proceselor interne.

    Un prim obiectiv este întărirea capacităţii instituţionale integrate şi întărirea funcţiei de supraveghere în cele trei sectoare, şi anume asigurări, piaţă de capital şi pensii private.

    De asemenea, experţii vor analiza funcţiile de suport şi arhitectura multi-departamentală şi vor face recomandări pentru eficientizare din punct de vedere al costurilor şi resurselor alocate.

    Analiza va urmări şi evaluarea infrastructurii de tehnologie a informaţiei şi va examina modalităţile prin care anumite procese pot fi automatizate.

    Totodată, analiza va identifica zonele de expertiză comună pentru cele trei pieţe supravegheate de ASF şi va propune abordări de supraveghere integrată şi recomandări pentru cadrul de reglementare, astfel încât ASF să poată asigura sustenabil atât dezvoltarea pieţelor, cât şi menţinerea stabilităţii financiare.

    “Acest memorandum face parte din viziunea de dezvoltare a ASF, ca autoritate integrată. Vrem să creştem capacitatea de supraveghere eficientă şi vrem să beneficiem de cele mai bune strategii pe care experţii Băncii Mondiale le pot oferi. La final vor câştiga atât consumatorii de servicii financiare non-bancare, cât şi entităţile supravegheate. Eficienţă înseamnă costuri mai mici pentru toţi pe termen lung şi rezultate mai bune atât în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei, cât şi stabilitatea financiară”, a declarat preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că rezultatele analizei experţilor Băncii Mondiale vor fi disponibile la finele lunii august, iar în septembrie sau octombrie vor fi puse în aplicare primele măsuri, care vor viza, printre altele, şi anunţarea numărului de angajaţi ASF care vor părăsi instituţia.

    “Obiectivul meu este ca în trei ani să digitalizăm complet activitatea ASF. Vreau ca instituţia să devină un Digital ASF. În prezent, aproape totul este manual. Vrem să analizele să fie realizate automat, să avem o reacţie ma bună şi mai eficientă a instituţiei la evenimentele care au loc pe cele trei pieţe reglementate”, a spus Negriţoiu.

    Şeful ASF a spus că instituţia va accesa fonduri europene pentru informatizarea activităţii, cererea de finanţare fiind deja depusă la Ministerul Fondurilor Europene.

    “Acum o lună am depus o cerere de finanţare pentru informatizarea ASF prin fonduri europene. Proiectul a fost estimat la 5 milioane de euro. În prezent avem mai multe sisteme IT de la diverşi furnizori, care nu pot fi integrate”, a afirmat Negriţoiu.

    Prezentă la eveniment, directorul pentru România al Băncii Mondiale, Elisabetta Capannelli, a afirmat că instituţia a semnat un acord pentru realizarea unei analize-diagnostic la nivel înalt pe probleme de reglementare, de supraveghere şi de organizare, scopul fiind ca ASF să aibă cea mai bună structură şi cele mai eficiente procese instituţionale.

    “Noi credem că eforturile de reformă ale ASF vor da tonul pentru modernizarea celor trei pieţe pe care autoritatea are atât un rol de dezvoltare, cât şi unul de supraveghere. ASF a fost înfiinţată în urma comasării celor trei instituţii autonome cu atribuţii şi prerogative în piaţa de capital, asigurări şi pensii private. O abordare instituţională integrată şi eficientă va fi utilă pentru toţi participanţii de pe piaţă, asigurând stabilitatea şi dezvoltarea acestor sectoare”, a spus Capannelli.

    Costul programului comun ASF – Banca Mondială este de 173.040 dolari, din care aproximativ un sfert reprezintă contribuţia ASF, diferenţa fiind o finanţare nerambursabilă acordată de Banca Mondială.

    Proiectul de evaluare şi analiză se derulează până la data de 28 august, iar rezultatele complete şi recomandările experţilor Băncii Mondiale vor fi disponibile şi se vor putea implementa după data de 1 septembrie.

    ASF şi-a început activitatea la finele lunii aprilie 2013, prin comasarea atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

  • Marian Sârbu a rămas angajat ASF şi se va ocupa de relaţia instituţiei cu Parlamentul

    “După ce Marian Sârbu a demisionat din funcţia de prim-vicepreşdinte ASF, în urma deciziei Curţii Consituţionale, el a fost angajat pe perioadă nedeterminată în funcţia de consilier al ASF pentru relaţia cu Parmalentul”, a spus Negriţoiu.

    Sârbu a demisionat, la 18 iulie, din funcţia de prim-vicepreşedinte şi membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), după ce, la începutul acestei luni, judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au hotărât că numirea acestuia este neconstituţională.

    “Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a luat act de demisia domnului Marian Sârbu din funcţia de prim-vicepreşedinte şi membru executiv al Consiliului ASF. Domnul Marian Sârbu a notificat Parlamentul României (conducerea Camerei Deputaţilor şi Senatului) în privinţa demisiei începând cu data de vineri, 18 iulie”, se arată într-un comunicat remis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Sârbu a fost numit de Parlament în această funcţie în data de 16 iunie. Anterior, el a fost membru neexecutiv în Consiliul ASF.

    Ulterior, în data de 2 iulie, la sesizarea Partidului Democat Liberal (PDL), judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au hotărât că numirea lui Sârbu în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF este neconstituţională.

    În motivarea instanţei se arată că Sârbu nu are o experienţă profesională specifică acestei funcţii.

    “Marian Sârbu nu are o experienţă profesională specifică în materie de minim nouă ani. Curtea constată că acesta nu întruneşte condiţia prevăzută de articolul 9 alin. (1) lit. a2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.93/2012 pentru numirea în funcţia de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului nr.26/2014 este nelegală în ceea ce priveşte această numire”, se arăta în motivarea CC de la începutul lunii iulie.

    Anterior numirii lui Sârbu, funcţia de prim-vicepreşedinte ASF a fost deţinută de Daniel Dăianu, în prezent consilier în cadrul instituţiei, post pe care îl va ocupa până la 30 septembrie.

    De la 1 octombrie, Dăianu va activa, pentru un mandat de 5 ani, în funcţia de membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al BNR.

    ASF şi-a început activitatea la finele lunii aprilie 2013, prin comasarea atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

  • Preţul unei afaceri ”la cheie” pleacă de la 20.000 de euro

    In marile oraşe ale ţării, o afacere „la cheie” poate fi achiziţionată începând cu 20.000 de euro. Cele mai accesibile oferte din această categorie cuprind doar autorizaţiile şi dotările necesare derulării unui business, în timp ce acelea care includ şi proprietatea imobiliară adiacentă ajung şi la câteva milioane de euro. Potrivit ofertelor listate pe Spatiicomerciale.ro, site-ul specializat pe segmentul comercial lansat de Imobiliare.ro, printre cele mai interesante oportunităţi de afaceri se numără restaurante, hoteluri şi pensiuni.

    Bucureşti: în zona Moşilor, un fast-food poate fi achiziţionat cu 20.000 de euro. Businessul funcţionează într-un spaţiu de 55 de metri pătraţi, are avizele la zi şi dispune de toate dotările necesare derulării activităţii.

    în Centrul Vechi al Capitalei, o afacere la cheie în domeniul restaurantelor poate fi achiziţionată la un preţ de 38.000 de euro. Unitatea este complet echipată, funcţionează într-un spaţiu de 57 de metri pătraţi şi are o capacitate de 25-30 de locuri. Chiria lunară pentru spaţiul comercial este de 1.500 de euro pe lună.

    În zona Batiştei, un business similar are un preţ cerut de 62.000 de euro. Restaurantul este modern mobilat şi utilat, însă dispune de o suprafaţă de 240 de metri pătraţi şi are o capacitate de 75 de locuri.

    În zona Pache Protopopescu, o afacere de tip hotel/restaurant este disponibilă spre vânzare pentru 100.000 de euro. Ansamblul este funcţional, dispune de o capacitate de cazare de zece camere şi are toate avizele la zi; businessul include şi un salon de înfrumuseţare, iar chiria aferentă spaţiului comercial este de 5.000 de euro pe lună.

    În categoria ofertelor cu proprietăţi imobiliare incluse se înscrie complexul Pasărea-Frumuşani, situat în comuna Frumuşani, ce oferă acces la lacul Pasărea. Acesta este format din teren de 1.500 de metri pătraţi, cabane cu o capacitate de cazare de şapte camere, restaurant de 150 de locuri, cu bar şi terasă. Preţul de listare pe Spatiicomerciale.ro este de 210.000 de euro.

    Cea mai scumpă ofertă din această categorie este însă un hotel de patru stele din centrul Capitalei, zona Universitate-Batiştei, disponibil spre vânzare la un preţ de 18 milioane de euro. Amplasată pe un teren de 1.100 de metri pătraţi, unitatea de cazare are 220 de camere, este structurată pe parter plus 13 etaje şi dispune de o suprafaţă utilă de 12.000 de metri pătraţi.

    Oportunităţi de afaceri se găsesc însă şi în celelalte mari oraşe ale ţării:

    Cluj-Napoca: în comuna Floreşti, de lângă Cluj-Napoca, o pensiune cu 12 camere poate fi achiziţionată la un preţ de 145.000 de euro.

    în zona semicentrală a reşedinţei de judeţ însă, în apropiere de Parcul Feroviarilor, o pensiune de 400 de metri pătraţi utili, cu o capacitate de nouă camere, are un preţ cerut de 700.000 de euro; proprietatea include un teren de 360 de metri pătraţi, dar şi o casă de locuit, în suprafaţă de 180 de metri pătraţi.

    Pentru cei care doresc o afacere în domeniul restaurantelor, un spaţiu de 220 de metri pătraţi, amplasat în centrul oraşului, are un preţ cerut de un milion de euro. Unitatea este complet amenajată şi dispune de toate autorizaţiile necesare continuării activităţii.

    Timişoara: în oraşul din vestul ţării, zona Girocului, o pensiune de şapte camere este disponibilă spre vânzare pentru suma de 480.000 de euro. Amplasat pe un teren de 450 de metri pătraţi, imobilul a fost construit în anul 2012 şi structurat pe demisol, parter, două etaje şi mansardă.

    în zona centrală a oraşului, restaurantul Casa cu Flori este listat pe Spatiicomerciale.ro la un preţ de 900.000 de euro. Vila în care este amplasat  datează din anul 1915, este structurată pe cinci nivele, are 20 de camere şi o suprafaţă utilă de 585 de metri pătraţi. în preţul de achiziţie este inclus mobilierul şi toate cele necesare continuării afacerii.

    Braşov: în oraşul de la poalele Tâmpei, pensiunea Braşovul Vechi poate fi achiziţionată cu 318.000 de euro. Imobilul este amplasat pe un teren de 176 de metri pătraţi, are o suprafaţă utilă de aproape 400 de metri pătraţi şi este compus din şapte camere. în preţul de achiziţie sunt incluse mobilierul şi toate dotările necesare pentru continuarea afacerii.

    în zona Centrul Istoric, o pensiune cu o capacitate de cazare de opt camere are un preţ cerut de 499.000 de euro. Construcţia are o suprafaţă utilă de 340 de metri pătraţi, este amplasată pe un teren de 790 de metri pătraţi şi include şi un apartament complet amenajat la demisol.

    Constanţa: în oraşul de la malul mării, zona Casa de Cultură, o pensiune de 13 camere, ridicată pe un teren de 500 de metri pătraţi, are un preţ cerut de 480.000 de euro. Imobilul a fost construit în 1996, modernizat în 2005 şi funcţionează în prezent ca unitate de cazare.

    în Mamaia, restaurantul Parc, cu ieşire la faleză, este disponibil spre vânzare pe Spatiicomerciale.ro la un preţ de 1,6 milioane de euro. Imobilul are o suprafaţă utilă de 2.600 de metri pătraţi şi include un salon de 300 de locuri, bucătărie, bufet, bar, spaţii frigorifice, magazii, vestiare, grupuri sanitare şi terasă cu autoservire.