“Suntem ca niste vagabonzi. N-avem de lucru, n-avem nimic”,
declara
pentru agentia franceza de stiri Gheorghe Ion, un rrom proaspat
repatriat din Franta. Altul, expulzat din Grenoble, declara: “O sa
ramanem acasa daca gasim de lucru, dar e greu, fiindca tara asta e
mult mai saraca decat Franta”.
AFP noteaza ca nu numai rromii, ci si multi romani au fost
fortati de saracie sa plece in strainatate, cei mai multi cu
destinatia Spania si Italia, din cauza saraciei dintr-una din
tarile UE cel mai afectate de recesiune. Cei mai multi rromi care
pleaca provin din comunitati rurale foarte sarace, dupa cum sustine
Mihai Neacsu, directorul Amare Rromentza, organizatie care
militeaza pentru drepturile rromilor. Ei sunt insa doar o mica
parte din numarul total, estimat intre 530.000 si 2,5 milioane, al
rromilor traitori in Romania, sustine AFP.
Vineri dupa-amiaza, Franta a continuat programul de expulzari,
cu inca 130.000 de rromi care au fost trimisi la Bucuresti cu un
charter, dupa cei circa 100 trimisi joi, iar saptamana viitoare vor
fi scosi din tara inca 160. Pana la sfarsitul lui august,
in total 850 de
rromi vor fi nevoiti sa plece din Franta, fiecare urmand sa
primeasca de la statul francez o compensatie (300 de euro de adult
si 100 de copil). Toti vor avea dreptul de a se intoarce in Franta
oricand doresc, dar risca sa fie expulzati iarasi daca nu isi
gasesc de lucru acolo.
Agentia UPI, la randul sau, citeaza opiniile a cativa rromi
care sustin ca vor folosi intoarcerea in Romania pur si simplu ca
pe o vacanta in care isi vor vizita rudele de aici, urmand sa se
intoarca inapoi in Franta cat de curand posibil.
Intr-un material separat, AFP il citeaza pe Gabriel, unul dintre
expulzati, proaspat coborat din avionul care l-a adus din Franta.
De loc din Petrosani, acesta a plecat la Grenoble anul trecut si a
lucrat la negru ca mecanic, fiindca lucratorii straini din Romania
si Bulgaria au restrictii la angajare in Franta. Nevasta lui a
lucrat si ea ca vanzatoare, pana cand a ramas gravida, iar ultimul
lor copil s-a nascut acolo. Acum s-au intors cu totii, dar nu stiu
ce sa faca. “Industria de aici e moarta. Nu stiu ce sa fac ca sa-mi
intretin familia”, sustine Gabriel, adaugand ca daca nu-si va gasi
de lucru, va pleca iar in Franta sau in alta parte a Europei.
Intervievat de agentia franceza, primarul din Petrosani,
Tiberiu Iacob Ridzi, care sustine ca din 45.000 de mineri in
zona au mai ramas doar 8.000, iar arata somajului atinge 11%, mult
peste rata nationala de 7,4%. “Standardele de viata difera foarte
mult fata de Franta”, adauga tatal lui Gabriel, un tamplar in
varsta de 51 de ani, care conchide ca “Franta iti da sansa sa
traiesti, Romania iti da sansa sa mori”.
In Bulgaria vecina, numarul de rromi este estimat intre 350.000
si 800.000, iar in ultimii cinci ani, circa 50.000 au plecat din
tara, mai mult sau mai putin pe cai legale, in Italia, Spania,
Grecia si Germania. Compania aeriana
Bulgaria Air a facut cunoscut ca autoritatile franceze vor
trimite in Bulgaria trei transporturi de rromi – 13 rromi vor
ateriza la Varna la 25 august, inca 12 tot la Varna la 10
septembrie si ultimul grup, de 14, la Sofia in 17 septembrie.
In afara de saracia din Bulgaria, sustine AFP, “rromii se
confrunta cu reactii de respingere din partea unor bulgari care ii
considera hoti si ignoranti, conform unui studiu din 2009” (sic!).
Aceasta antipatie “isi gaseste corespondent in Romania, unde un
studiu guvernamental din 2009 a constatat ca 7 din 10 cetateni n-ar
vrea ca un tigan sa faca parte din familia lor”. Romania a lansat,
cu sprijin financiar de la UE, sase programe in valoare de circa 22
de milioane de euro pentru integrarea sociala si scolarizarea
rromilor.
In Serbia traiesc pana la 450.000 de rromi si intre 350.000 si
530.000 in Slovacia, conform unor estimari ale UE. In Ungaria, unde
traiesc circa un milion de rromi, circa 90% dintre ei sunt someri,
cei mai multi traiesc sub pragul saraciei si mai putin de 10%
termina liceul, conform organizatiei neguvernamentale
SOS Children’s Villages.
O situatie aparte o au “zecile de mii de rromi din Europa” care
nu au cetatenie, acte de nastere, carti de identitate si sunt
“lipsiti adesea de drepturi de baza ca educatia, asistenta sanitara
si medicala si dreptul de vot”, sustinea zilele trecute comisarul
european Thomas Hammarberg, comisar european pentru drepturile
omului, intr-o declaratie remisa presei. “Problema exista in multe
tari din Europa, dar este cu deosebire acuta in Balcanii de Vest –
Slovenia, Serbia, Croatia – unde rromii care cauta sa se
inregistreze si sa capete documente se lovesc de o birocratie
complicata si de taxe mari”.
In mod special, Hammarberg recomanda statelor occidentale sa se
abtina de la expulzarea rromilor catre Kosovo, pentru a nu agrava
situatia. Un raport recent al UNICEF sustine ca 38% dintre rromii
returnati din Germania catre Kosovo nu au reusit sa obtina
documente de identitate, iar 2% dintre copiii lor nascuti in
strainatate in perioada razboiului interetnic sau dupa razboi nu
sunt inregistrati oficial nici acum.
