BusinessMagazin

Blog

  • Ciolacu: I-am spus lui Băluţă că nu e permis ce se întâmplă. Toată lumea a pierdut

    „Din punctul meu de vedere nu a câştigat nimeni. Toată lumea a pierdut. Nu trebuia să se ajungă la acest lucru. În acest moment, lucrurile sunt în instanţă. Am înţeles că Daniel Băluţă a retras tot ce a fost acolo. Nu este atributul meu să ştiu cine trebuie să emită autorizaţii. Nu întâmplă nimic cu niciun ban. A fost o minciună care a depăşit imaginaţia cuiva, că acei bani s-au livrat, se fură… Banii se dau când încep lucrările. Nu a început nicio lucrare. Banii sunt alocaţi pe credite-angajament. Aşa funcţionează o administraţie”, spune Marcel Ciolacu.

    El spune că „este regretabil, mai ales că vorbim de Capitala României, dar s-a intrat pe un făgaş normal”

    „Am vorbit cu domnul Băluţă şi i-am spus că nu este permis ce se întâmplă, nici de-o parte, nici de partea primarului general, nici ce se întâmplă în spaţiu public. Eu am înţeles totuşi că domnul Băluţă, cu o zi înainte, a prezentat ce se va face.
    Din punctul meu de vedere şi după cum am văzut expertizele şi faptul că acum 2 ani domnul primar general spunea că e o urgenţă acel pasaj. Între timp nu mai e o urgenţă. Deja mi se pare că intrăm într-o zonă mult prea neserioasă”, încheie Ciolacu.

    rimarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluţă, a anunţat că demarează, în baza unei autorizaţii emisă de Primăria Sectorului 3, lucrările de refacere din temelii a Planşeului Unirii.

    Primarul general şi poliţiştii locali ai Capitalei au venit, luni, să demonteze gardurile amplasate de Primăria Sectorului 4 în Parcul Unirii, însă au fost împiedicaţi de poliţiştii locali ai Sectorului 4.

    Luni seara Nicuşor Dan a emis un ordin de demolare a şantierului, iar Daniel Băluţă a anunţat că „pentru a pune în siguranţă integritatea şi viaţa angajaţilor Primăriei Sector 4, dar şi a echipelor care lucrează la consolidarea planşeului peste râul Dâmboviţa de la Piaţa Unirii, am decis retragerea de îndată a tuturor”.

    „Daniel Băluţă retrage acum oamenii din amplasamentul ilegal al şantierului de la Parcul Unirii. Pentru revenirea la starea de legalitate, gardurile trebuie ridicate din teren care este proprietatea Municipiului Bucureşti”, a scris luni seara pe Facebook Nicuşor Dan.

    Acesta transmite că va continua toate demersurile pentru ca documentele care atestă dreptul de proprietate al PMB să fie fără echivoc.

  • Avertisment pentru şoferii care plătesc poliţe RCA. Ce urmează în 2025 după plafonarea tarifelor

    După aproximativ un an şi jumătate de îngheţare a tarifelor RCA, începutul anului viitor ar putea însemna că această formă de plafonare nu se va mai prelungi. Sorin Mititelu, vicepreşedintele ASF responsabil de piaţa asigurărilor, a spus în cadrul Conferinţei ZF/Omniasig “Asigurările, instrument de protecţie, dar şi de dezvoltare economic”, organizată la Iaşi, cel mai probabil, începutul anului viitor va însemna o intrare în normalitate.

    “A fost o perioadă mare în care am aplicat acest regim de plafonare a tarifelor RCA, însă evident că există şi un final, cel mai probabil, din analize de la 1 ianuarie 2025 se va intra în normalitate. Sunt semnale pozitive. Indicatorii de solvabilitate şi lichiditate se află la un nivel confortabil. Vedem o eficientizare a pieţei de asigurări pe RCA. Rata combinată RCA la S1/2024 se află la 95%, un rezultat nemaiîntâlnit în ultimii 10-15 ani. Practic această perioadă în care am avut sistemul de tarifare îngheţat a condus la o anumită aşezare. Vedem rezultate pozitive în această direcţie”, a spus Sorin Mititelu în cadrul intervenţiei din conferinţă.

  • Se simte vântul austerităţii? FMI avertizează că datoria globală e aproape să ajungă la 100% din PIB iar guvernele trebuie să ia măsuri dure ca economia sa nu deraieze

    Potrivit unei noi analize a Fondului Monetar Internaţional, datoria publică la nivel global va ajunge la 100.000 de miliarde de dolari, sau 93% din PIB-ul global, până la sfârşitul acestui an, cea mai mare din datorie fiind generată de SUA şi China, scrie Bloomberg.

    FMI a declarat că se aşteaptă ca datoria să se apropie de 100% din PIB până în 2030 şi avertizează că guvernele vor trebui să ia decizii dure pentru a stabiliza împrumuturile.

    Potrivit raportului FMI, care îndeamnă guvernele să ţină în frâu datoria, se preconizează că aceasta va creşte în SUA, Brazilia, Franţa, Italia, Africa de Sud şi Regatul Unit.

    Având în vedere apetitul politic scăzut de a reduce cheltuielile pe fondul presiunilor pentru a finanţa energia verde, de a sprijinii sistemul de pensii şi de a consolida securitatea, „riscurile la adresa perspectivei datoriei cresc semnificativ”, a afirmat FMI.

    FMI a constatat că nivelul datoriei în viitor, în cel mai rău caz, ar putea ajunge la 115% din PIB în trei ani, cu aproape 20% mai mult decât arată proiecţiile în mod obişnuit.

    „Acest lucru se datorează faptului că nivelurile ridicate ale datoriei în prezent amplifică efectele unei creşteri economice mai slabe sau ale unor condiţii financiare mai stricte şi forţează noi împrumuturi care vor creşte şi mai mult datoria”, potrivit FMI.

    În timp ce încetinirea inflaţiei şi scăderea ratelor dobânzilor oferă guvernelor o fereastră pentru a-şi pune în ordine situaţia fiscală şi financiară, există puţine semne că guvernele vor face din acest obiectiv o prioritate.

    „Planurile actuale de ajustare fiscală sunt cu mult sub ceea ce este necesar pentru a se asigura că datoria este stabilizată sau redusă”, se arată în cea mai recentă analiză a FMI.

  • Paradoxul joburilor entry-level: de ce se cere experienţă pentru a căpăta experienţă?

    În ultimii ani, cu toţii am observat că cerinţele pentru ocuparea unui post la nivel entry-level au devenit din ce în ce mai ridicate, iar solicitările de a avea 2-3 ani de experienţă profesională au devenit o nouă normalitate pe piaţa muncii. Această tendinţă a ridicat multe semne de întrebare, în special din partea generaţiei Z, tinerii care au absolvit sau sunt pe cale să o facă şi îşi caută primul loc de muncă. De ce se cere experienţă pentru un post destinat celor fără experienţă? Cum s-a ajuns aici? Există mai multe motive care au contribuit la această transformare a peisajului muncii. Piaţa muncii s-a transformat radical în ultimii ani, iar nivelul de competitivitate este acum mai mare ca niciodată. Într-o economie atât de dinamică, numărul candidaţilor calificaţi pentru posturi a crescut. Din acest motiv, companiile au devenit mai selective în procesul de recrutare. Poate pe alocuri prea selective, aşa că printre cerinţele pentru posturile entry-level s-a adăugat şi experienţa practică. Această cerinţă suplimentară de experienţă a devenit un filtru pentru a diferenţia candidaţii, deoarece multe companii se confruntă cu un număr mare de aplicaţii pentru fiecare post disponibil. Având experienţă anterioară, fie ea şi minimă, un candidat poate demonstra că ştie deja cum să funcţioneze într-un mediu de lucru, că poate respecta deadline-uri şi că înţelege cerinţele de bază ale jobului, ceea ce reduce din „riscul” pe care angajatorul şi-l asumă atunci când angajează pe cineva atât de tânăr. Acum, companiile operează într-un mediu de afaceri unde totul se întâmplă extrem de rapid, unde eficienţa şi productivitatea sunt esenţiale pentru succes. Asta înseamnă că angajatorii au mai puţină răbdare şi resurse pentru a forma un angajat de la zero. În schimb, preferă să angajeze persoane care au deja o înţelegere generală a domeniului şi pot contribui imediat la rezultatele companiei. În multe industrii, formarea şi integrarea unui angajat poate fi un proces costisitor şi de lungă durată. Cerând experienţă anterioară, chiar şi la un nivel minim, companiile reduc timpul şi costurile asociate cu formarea noului angajat, iar acesta poate începe să aducă valoare în organizaţie într-un timp mai scurt. Cererea de 2-3 ani de experienţă pentru posturile entry-level a devenit o realitate datorită evoluţiei pieţei muncii, creşterii competitivităţii şi necesităţii companiilor de a avea angajaţi productivi rapid. Această tendinţă reflectă şi un decalaj între ceea ce oferă educaţia formală şi ceea ce caută angajatorii. Pentru tinerii care aspiră la un job, soluţia constă în acumularea de experienţă practică prin stagii, muncă voluntară sau proiecte freelance, înainte de a aplica la poziţiile entry-level. Totuşi, această cerinţă de experienţă pune o presiune mare pe generaţia Z. Solicitarea de 2-3 ani de experienţă pentru un astfel de rol nu este doar nedreaptă, ci creează un cerc vicios şi pune obstacole serioase în calea acestora. Una dintre cele mai mari frustrări ale absolvenţilor este că li se cere experienţă pentru a obţine experienţă. Practic, un job entry-level ar trebui să fie o poartă de acces în carieră, însă atunci când se solicită ani de muncă anterioară, mulţi dintre tineri se trezesc că au pierdut un start care nu ştiau că s-a dat. Cum poate cineva să acumuleze experienţa necesară dacă nu i se oferă oportunitatea de a lucra? Astfel se creează o barieră pentru cei care sunt la început de drum, oferind avantaje doar celor care au avut norocul să aibă acces la stagii plătite sau care şi-au permis să lucreze voluntar. În mod evident, acest lucru dezavantajează o mare parte dintre tinerii care nu au resursele financiare necesare pentru a accepta astfel de oportunităţi neplătite.În loc să li se ofere oportunităţile necesare de a-şi demonstra potenţialul, angajatorii preferă să prioritizeze candidaţii cu experienţă, ignorând astfel unul dintre cele mai mari atuuri ale acestei generaţii: abilitatea de a învăţa rapid şi de a se adapta. Cerinţele ridicate de experienţă pentru posturi entry-level favorizează adesea candidaţii care au avut acces la resurse şi reţele personale care le-au permis să acumuleze experienţă încă din timpul facultăţii. De exemplu, studenţii care au posibilitatea financiară de a face stagii neplătite sau care provin din familii care le-au oferit ajutor într-o anumită industrie (poate chiar afacerea familiei) au un avantaj considerabil faţă de colegii lor care nu au avut aceste oportunităţi. De altfel, cererea de experienţă minimizează importanţa educaţiei formale şi a efortului depus de tineri pentru a obţine diplome universitare. Mulţi tineri intră pe piaţa muncii imediat după absolvire, iar joburile entry-level ar trebui să fie locul în care îşi pot pune în practică cunoştinţele acumulate în anii de studii. În schimb, se pune accent pe experienţa practică anterioară, ceea ce lasă impresia că educaţia universitară nu este suficientă pentru a începe o carieră. Poate că de aici şi (falsa) concepţie „Degeaba am o diplomă, nu mă ajută la nimic”. Pentru că în loc să fie recompensaţi pentru efortul lor academic, aceştia se confruntă doar cu obstacole care îi fac să simtă că pregătirea lor formală a fost aproape degeaba. Cererea de experienţă anterioară pentru joburi entry-level contribuie şi la creşterea ratei şomajului în rândul tinerilor. Mulţi absolvenţi îşi petrec luni sau chiar ani încercând să găsească un loc de muncă care să le ofere o şansă să-şi înceapă cariera. În acest timp, mulţi dintre ei îşi pierd motivaţia. Cei care nu reuşesc să îşi găsească rapid un loc de muncă ajung să rămână blocaţi într-un ciclu de nesiguranţă financiară şi profesională.  

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • Google va folosi reactoare nucleare pentru a alimenta inteligenţa artificială

    Potrivit anunţului, primul reactor ar putea deveni operaţional încă din acest deceniu, urmând ca până în 2035 să fie aduse online mai multe astfel de unităţi. Deşi companiile nu au oferit detalii despre valoarea acordului sau locaţiile exacte ale viitoarelor centrale, acest parteneriat marchează o schimbare semnificativă în strategia energetică a gigantului tech, anunţă BBC.

    Michael Terrell, director senior pentru energie şi climă la Google, a explicat motivaţia din spatele acestei decizii: „Reţeaua are nevoie de noi surse de energie electrică pentru a susţine tehnologiile IA. Acest acord contribuie la accelerarea unei noi tehnologii pentru a satisface nevoile energetice în mod curat şi fiabil şi pentru a debloca întregul potenţial al IA pentru toată lumea”.

    La rândul său, Jeff Olson, directorul executiv al Kairos, a subliniat importanţa acestei colaborări: „Acordul cu Google este important pentru accelerarea comercializării energiei nucleare avansate prin demonstrarea viabilităţii tehnice şi de piaţă a unei soluţii esenţiale pentru decarbonizarea reţelelor electrice”.

    Kairos Power, o companie cu sediul în California, a primit anul trecut primul permis din ultimii 50 de ani pentru construirea unui nou tip de reactor nuclear în SUA. Tehnologia lor inovatoare foloseşte sare fluorurată topită ca agent de răcire, în locul apei utilizate de centralele nucleare tradiţionale.

    Mişcarea vine în contextul în care industria tech caută soluţii pentru a-şi reduce amprenta de carbon, în ciuda creşterii consumului de energie. Goldman Sachs estimează că consumul global de energie al centrelor de date se va dubla până la sfârşitul deceniului.

    John Moore, editor de industrie pentru TechTarget, a explicat pentru BBC provocările energetice ale centrelor de date AI: „Aceste centre de date sunt echipate cu hardware specializat… care necesită multă energie, care generează multă căldură”.

    Deşi energia nucleară este văzută ca o soluţie promiţătoare pentru reducerea emisiilor de carbon, criticii atrag atenţia asupra riscurilor potenţiale şi a problemei deşeurilor radioactive de lungă durată.

    Planurile Google şi Kairos Power trebuie să primească aprobarea Comisiei de reglementare nucleară a SUA şi a agenţiilor locale.

  • George Echim, farmacist, Farmacia Ardealul: Farmaciile se confruntă cu o lipsă de personal specializat, care se va acutiza dacă domeniul nu devine mai atractiv pentru tineri

    Farmaciile se confruntă cu o lipsă de personal specializat, gradul de ocupare a locurilor la facultătile de profil fiind de 20-30% în anul 1, iar o parte dintre studenti au ajuns la Farmacie pentru că nu au intrat la Medicină, spune George Echim, farmacist, Farmacia Ardealul.

    Farmacia Ardealul, retea locală din Piatra Neamt detinută de familia Echim, a ajuns la 11 unităti, având o istorie de peste 30 de ani.

    ”Profesia de farmacist era o profesie respectată. Eu sunt din familie de farmacişti. Dar farmaciştii sunt văzuţi acum ca nişte vânzători, nişte împărţitori de carduri. Ei vin însă după o facultate grea, cu 5 ani de studii”, a spus George Echim în cadrul conferintei ZF Health&Pharma Summit 2024.

    În opinia lui, pentru a rămâne relevantă, farmacia trebuie să treacă printr-o schimbare, să se diferentieze prin altceva decât preturi.

    ”Factorul trebuie să fie plus valoare pentru pacient, nu preţul cel mai mic. S-a vorbit mult de servicii, cum este vaccinarea, diferite testări care să se facă în farmacie. Dar pentru asta e nevoie de investiţii, de farmacişti care să meargă la cursuri de pregătire. Aceste servicii suplimentare nu sunt remunerate de Casa Natională de Sănătate, ci  prestate pro-bono de farmacişti”.

    În conditiile în care farmaciile deja lucrează cu marje foarte mici, a completat George Echim. Conform legislatiei, pentru orice medicament care trece de 350 de lei, farmacia primeşte de la statul român o sumă fixă de 35 de lei. Farmaciştii spun însă că de multe ori pacientii vin cu retete compensate în valoare de mii de lei.

    O altă problemă este fiscalitatea instabilă, care creează dificultăti suplimentare sectorului. Rezultatul este că pacientul român nu are acces la servicii care sunt oferite în farmacii în alte tări, în completarea medicamentelor.

    ”Pacientii vor fi ademeniti doar de ideea de pretul cel mai mic. Şi piata de suplimente trebuie reglementată mai mult, pentru că şi acolo sunt probleme. Serviciile din farmacii nu se vor dezvolta până când nu vor fi remunerate”.

    În plus, lipsa de profesionişti se va accentua dacă acest domeniu nu devine mai atractiv. ”Vom avea tot mai multi absolventi care termină facultatea cu nota 5”.

    Farmacia Ardealul, unul dintre cele mai puternice branduri locale, creat de farmacistul Ilie Echim la Piatra Neamţ, a încheiat primele şase luni ale anului cu afaceri de 51,5 milioane eli, în creştere cu 17%.

     

     


     

     

  • Cine este orfanul introvertit ce tocmai a devenit cel mai mare coşmar al lui Elon Musk şi al producătorului de maşini electrice Tesla

    Printr-o politică brutală de reducere a costurilor şi de autosuficienţă aproape totală, părintele şi preşedintele BYD a înfiinţat cel mai mare constructor de maşini electrice din lume.

    În vara anului trecut, Wang Chuanfu, părintele şi preşedintele BYD, declara că industria auto a intrat în faza de eliminări. Câteva luni mai târziu, compania sa îşi anunţa planurile de a-şi construi prima fabrică europeană în Ungaria, ţara din UE unde companiile chineze sunt primite cu braţele deschise, iar până la sfârşitul anului a întrecut Tesla şi s-a încoronat campion mondial al producătorilor de maşini electrice.

    Departe par vremurile când  miliardarul Elon Musk lua în râs ideea că BYD poate ajunge vreodată un concurent serios pentru gigantul american. Şi Wang Chuanfu este acum miliardar, dar trecutul său şi al creaţiei sale, BYD, este cu totul diferit faţă de cel al lui Musk, cel născut într-o familie bogată, şi al Tesla, o companie care a ţintit sus încă de la început. Legenda spune că Wang Chuanfu are origini dintre cele mai modeste. Părinţii, fermieri după unele poveşti, cu tatăl tâmplar, după altele, i-au murit din cauza sărăciei, bolii şi extenuării când era la liceu, iar el a putut continua studiile doar mulţumită sacrificiilor fratelui său mai mare şi ale soţiei acestuia.

    Cu încrederea în sine lipsă, taciturn şi introvertit, tânărul Wang şi-a găsit refugiu în dans şi în studiu pentru a ajunge în cele din urmă, sub ghidajul unui mentor, profesor şi cercetător specialist în chimie, metale şi baterii. A urmat această cale pentru a înfiinţa în 1995, la Shenzhen, la vârsta de 29 de ani, ajutat de fratele său Wang Chuanfang şi de vărul Lu Xiangyang, compania BYD ca producător de baterii electrice. Wang a căutat ca astfel să profite de o schimbare pe piaţă în care liderii de atunci, companiile japoneze, se reorientau spre tehnologii noi, inclusiv cea Li-ion. În patru luni, compania avea propria clădire de birouri şi o fabrică datorită unei injecţii de 300.000 de dolari din partea vărului, potrivit The Wall Street Journal. Shenzhen nu a fost ales întâmplător. Oraşul se transforma dintr-un sat somnoros de pescari într-un centru global de producţie industrială.

    Migraţia în masă din zonele rurale a oferit fabricilor oraşului forţa de muncă ieftină de care acestea aveau nevoie pentru a concura cu rivalii din Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan. Încă de la început, BYD a avut o strategie clară: copierea produselor de succes şi menţinerea costurilor cât mai jos posibil. Scopul a fost de a reproduce bateriile fabricate de Toyota, Sanyo şi Sony, dar să le facă mai ieftine decât cele ale producătorilor japonezi. În loc de utilaje scumpe, Wang a angajat o forţă de muncă uriaşă cu contracte pe termen scurt, ceea ce-i permitea să evite creşterile salariale, notează Financial Times. Până în 2002, BYD a ajuns să domine piaţa bateriilor reîncărcabile. Printre clienţii săi se numărau Motorola, Nokia, Sony Ericsson şi Samsung. Wang Chuanfu ajunsese deja pe lista Forbes a bogaţilor Chinei. În aceeaşi perioadă, antreprenorul a dezvăluit planuri pentru grupul său de a cumpăra de la stat un constructor de maşini intrat în faliment şi care a încercat să dezvolte o linie secundară de afaceri prin fabricarea de rachete. Logica lui Wang: să scoată din maşini motoarele cu ardere internă care consumă benzină şi să le înlocuiască cu baterii. Pentru acţionarii BYD care credeau că au investit într-un banal producător de baterii pentru telefoane mobile, strategia „părea încărcată cu ambiţie nebună”, potrivit unui analist. Dar şase ani mai târziu, Wang a dat lovitura când Warren Buffett a investit 232 de milioane de dolari în BYD. În prezent, Wang ar putea scoate astfel de investiţii din buzunarul său. Este în topul celor mai mari miliardari ai Chinei, cu o avere de peste 25 de miliarde de dolari. Părintele BYD se află în centrul unei concurenţe din ce în ce mai intense între China, SUA şi Europa privind accesul la resurse, controlul asupra lanţurilor de aprovizionare şi proprietatea asupra informaţiilor despre consumatori care vor modela viitorul industriei auto. Wang n-ar fi ajuns aici dacă nu s-ar fi aliniat cu atenţie ambiţiilor politice pe termen lung ale Beijingului sub preşedintele Xi Jinping şi n-ar putea continua fără să navigheze prin ceea ce este un mediu de afaceri extrem de politic şi imprevizibil în China. Însă Wang şi locotenenţii săi au spus unui grup de cercetători academicieni în 2018 că în primii ani ai BYD, când făcea baterii şi alte componente pentru Siemens, Nokia şi Motorola, compania a primit o lecţie importantă despre producţie. Problemele aparent minore, inofensive, ale componentelor mici, atunci când au fost multiplicate de un număr mare de furnizori, au avut un efect cumulativ: telefoanele nu funcţionau. Drept urmare, BYD a încercat să stăpânească tehnologii şi procese şi lanţuri de producţie, de la cele ale bateriilor sale finite până la minele de litiu şi nichel.

    Astăzi, integrarea pe verticală a BYD – controlul total al lanţului de aprovizionare, de la minerale la cipurile utilizate în vehicule – este considerată de directori şi analişti din industrie ca fiind de clasă mondială. Producătorii de automobile rivali au fost frânaţi câţiva ani de blocajele logistice şi de lipsa de piese importante. Între timp, BYD şi-a produs propriile cipuri auto şi a vândut baterii rivalilor, inclusiv Tesla. În 2008, când Charlie Munger şi-a convins partenerul de afaceri, pe Buffett, să investească milioane de dolari pentru o participaţie de 10% în compania chineză puţin cunoscută atunci, el a argumentat că în Wang aveau un amestec de Thomas Edison şi Jack Welch, fostul şef al General Electric. Berkshire a vândut de atunci un pachet de 2% pentru 890 de milioane de dolari.

    Pachetul de acţiuni rămas are o valoare de peste 2,3 miliarde de dolari. În timp ce Munger a fost impresionat de abilităţile inginereşti ale lui Wang, experţii atribuie succesul BYD în mare parte culturii nemiloase de reducere a costurilor. Antreprenorul a instituit „un control absolut şi agresiv al costurilor”, a explicat Christoph Weber de la grupul de software elveţian AutoForm. BYD şi-a dezvoltat propriile capacităţi interne. Contractarea altor companii pentru hardware sau servicii este ultima soluţie. Autosuficienţa este dusă până acolo încât compania fabrică automobilul aproape în totalitate cu resurse proprii, excepţie făcând „anvelopele şi parbrizul”, după cum a spus un director al BYD.  Accentul pus pe tăierea costurilor a susţinut nu doar integrarea pe verticală a grupului, ci şi inovarea în producţie. Spre exemplu, în primele zile ale BYD, Wang a achiziţionat un utilaj de ştanţare a panourilor de la Jeep din Beijing. Acest lucru a ajutat compania să creeze tehnologia „cell-to-body”, care îmbină celulele bateriei EV cu caroseria maşinii. Modelul de afaceri neiertător al lui Wang a condus la plângeri cu privire la tratamentul lucrătorilor.

    Prin împărţirea producţiei în „etape din ce în ce mai fine”, a spus Weber, muncitorii individuali îndeplinesc doar sarcini foarte restrânse. Aceasta înseamnă că există o tendinţă mai mare de a înlocui personalul cu muncitori mai ieftini. „Practic, ei tratează oamenii ca pe nişte roboţi”, crede el. Luată în râs de Musk, BYD a fost totuşi în ultimii ani pe radarul câtorva directori de producători auto. În 2021, şeful de atunci al Volkswagen, Herbert Diess, a declarat pentru Financial Times că grupul chinez este concurentul de care compania germană se teme cel mai mult. Cu toate acestea, ascensiunea recentă a BYD i-a surprins pe mulţi din industrie. Acest lucru se datorează în parte faptului că grupul chinez a accelerat în timpul pandemiei de Covid-19, când graniţele Chinei au fost închise. Însă companiile auto chinezeşti, inclusiv BYD, nu sunt prea bine cunoscute în afara pieţei lor de origine. „Modelul lor de afaceri depinde de subvenţiile de stat”, a spus Jorge Guajardo, fost ambasador al Mexicului în China şi acum partener la Dentons Global Advisors.

    Un mare test în acest sens ar fi planurile BYD de a construi prima sa fabrică europeană de automobile în Ungaria. „Subvenţiile de stat depind, de obicei, şi de a produce pe plan local. Pierzi toate aceste avantaje odată ce duci operaţiunea în afara Chinei”, a explicat Guajardo. Experţii subliniază, de asemenea, că Tesla rămâne un concurent formidabil pe o piaţă globală în creştere rapidă. Producătorul american de automobile a raportat vânzări în trimestrul al patrulea care au depăşit previziunile analiştilor şi un profit net de 7 miliarde de dolari pentru primele nouă luni ale anului trecut. Capitalizarea sa de piaţă se ridică la 754 de miliarde de dolari. În schimb, întrebarea pe care şi-o pun mulţi este dacă alţi producători de maşini electrice pot concura cu economiile la scară mare făcute de Tesla şi BYD. În China – cea mai mare piaţă auto din lume – BYD şi Tesla absorb 43% din vânzările de vehicule electrice. „Tesla nu trebuie să-şi facă prea multe griji”, a spus Michael Dunne, directorul firmei de consultanţă Dunne Insights. „Toţi ceilalţi care construiesc maşini ar trebui să fie cuprinşi de panică.”   

  • Sustenabilitate prin rezilienţă, tradiţie şi inovaţie în afacerile româneşti

    Un alt parteneriat important pentru un viitor cu industrii şi oraşe decarbonizate a fost încheiat. E.ON Energie România adaugă un nou client B2B în portofoliu şi un partener de bază în procesul de tranziţie spre energia verde – Agricola.

    Agricola, o companie cu rădăcini adânci în agricultura românească, şi-a câştigat reputaţia în industria de prelucrare şi conservare a cărnii datorită abordării sale unice, bazate pe principii de sustenabilitate şi inovaţie. În spatele fiecărui produs Agricola se află muncă dedicată, pasiune pentru natură şi colaborări strategice de succes.

    „Agricola nu a fost aşa cum o vedeţi astăzi. A trebuit practic reconstruită aproape de la zero. Seamănă cu povestea unei gospodării de la ţară. Facem lucrurile pas cu pas, dar ştim care este direcţia şi încercăm să nu ne abatem de la ea”, afirmă Grigore Horoi, CEO Agricola.

    Din grija lor pentru natură şi din dorinţa de a proteja mediul au început eforturile pentru a deveni cât mai sustenabili, alocând şi bugete pentru energia regenerabilă. Într-o industrie în care resursa energetică reprezintă un cost principal, soluţiile sustenabile devin esenţiale. Parteneriatul cu E.ON a jucat un rol important în aceste demersuri.

    „Să lucrezi o sumă de ani cu un partener ca E.ON înseamnă încredere reciproc asumată şi dovedită”, adaugă Grigore Horoi, CEO Agricola.

    Andrei Ştefănescu, Director General Adjunct E.ON Energie România, completează: „Am trecut printr-o perioadă de criză energetică şi una dintre cele mai importante lecţii este cea legată de sustenabilitate. Sustenabilitatea prin rezilienţă înseamnă capacitatea noastră de a ne produce singuri energia de care avem nevoie, precum şi abilitatea de a o consuma cât mai chibzuit.”

    Agricola a investit peste 1,7 milioane de euro în sistemele fotovoltaice din cele 4 locaţii ale companiei.

    Care sunt rezultatele obţinute?

    * O reducere anuală a emisiilor de carbon (CO2) de 718 tone, aferentă consumului din puterea instalată.

    * O producţie de 1.998,3 kWp în cele 4 locaţii.

    Soluţiile de eficienţă energetică implementate la Agricola nu doar că asigură un impact pozitiv asupra mediului, dar oferă şi un exemplu pentru alte companii care doresc să facă tranziţia către un viitor mai verde.

    „Putem împărtăşi împreună puterea exemplului”, spune Andrei Ştefănescu, Director General Adjunct E.ON Energie România. „Impactul acestor soluţii poate fi semnificativ pentru alte companii care vor să facă primii paşi pe drumul sustenabilităţii.”

    Agricola este dedicată misiunii sale de a construi un business sustenabil, inovator şi responsabil faţă de mediu. „Privim cu încredere spre viitor. Misiunea noastră nu s-a terminat”, adaugă Grigore Horoi, CEO Agricola.

    Soluţia pentru independenţă energetică, E.ON Photovoltaic, este complet configurabilă pentru a răspunde nevoilor, indiferent de dimensiunea businessului, şi aduce imediat optimizarea costurilor cu energia.

    Prin investiţii în energie verde şi parteneriate strategice, Agricola îşi consolidează poziţia pe piaţă şi contribuie la o lume mai sustenabilă, pregătită pentru provocările viitorului. Împărtăşirea unor valori comune transformă colaborările clasice în poveşti de succes pe termen lung, atât pentru business, cât şi pentru societate şi mediul în care activăm.

  • Vacanţele, o necesitate pentru români. Turiştii români au scos din buzunare 2,6 miliarde de euro pentru vacanţele în afara ţării în cele trei luni de vară, în timp ce străinii nu au fost la fel de darnici cu călătoriile în România

    ♦ În primele opt luni ale acestui an, românii au scos din buzunare 5,9 miliarde de euro pe vacanţele în afara ţării, pe când în aceeaşi perioadă a anului trecut suma s-a ridicat la 5,7 miliarde euro.

    Turiştii români au cheltuit 2,6 mld. euro pe vacanţele în afara ţării, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor Băncii Naţionale a României. Un nivel similar a fost înregistrat şi anul trecut, totuşi suma cheltuită de români pe vacanţe în perioada ianuarie – august este peste cea din aceeaşi perioadă a anului trecut. Această evoluţie arată că românii au început să călătorească mai mult şi în afara sezonului de vară.

    Românii au călătorit în această vară în Turcia, Grecia, Italia, Anglia şi Spania. Cele mai multe zboruri care au plecat de pe Otopeni, cel mai mare aeroport din ţară, au zburat către diferite destinaţii din Italia.

    Italia este o destinaţie care se pretează pe mai multe tipuri de turism, dar este şi una dintre ţările unde s-au stabilit foarte mulţi români.

    Românii merg în vacanţe în Italia şi pentru un simplu city-break, dar şi pentru circuite sau sejururi care se întind pe mai multe zile. Doar din Bucureşti au decolat peste 2.100 de zboruri către oraşele din Italia în cele trei luni de vară, potrivit datelor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Astfel, în fiecare zi, de pe Aeroportul Otopeni decolau 24 de zboruri către diferite oraşe din Italia.

    În doar trei luni de vară, aeroporturile locale au înregistrat 7,9 milioane de pasageri, potrivit datelor Asociaţiei a Aeroporturilor din România (AAR), peste nivelul de anul trecut, când 7,3 milioane de persoane au tranzitat aeroporturile locale.

    Preţul mediu plătit de români pe un bilet de avion a fost de 163 euro, potrivit unui studiu realizat Vola.ro despre călătoriile din această vară cu avionul. Spre comparaţie, preţul mediu în vara anului trecut a fost de 169 euro, cu 4% mai puţin.

    Astfel, în această vară, turiştii români au plătit 1,2 miliarde de euro pe biletele de avion, potrivit unui calcul realizat de ZF pe baza datelor Vola şi AAR. O mare parte din aceşti bani merg însă către companiile străine, care domină piaţa locală. Doar Wizz Air, operatorul aerian din Ungaria, are peste jumătate din piaţa locală, mai exact o cotă de piaţă de 53%, conform informaţiilor anunţate de companie anterior.

    În primele opt luni ale acestui an, românii au scos din buzunare 5,9 miliarde de euro pe vacanţele în afara ţării, pe când în aceeaşi perioadă a anului trecut, suma s-a ridicat la 5,7 miliarde euro. Cu un astfel de ritm de creştere, suma lăsata de români s-ar putea apropia de 9 miliarde de euro în acest an, faţă de 8,5 mld. euro în 2023, un record la acest capitol.

    Chiar dacă cheltuielile alocate de români pe vacanţele în străinătate în perioada sezonului de vară au rămas la fel, românii au început să călătorească mai mult în extrasezon. Mulţi turişti vânează ofertele, în special la biletele de avion, pentru plecările în city-break-uri, care au preţuri mai bune în primăvară sau toamnă decât în lunile de vară.

    Cu un apetit tot mai crescut pentru vacanţe în afara ţărilor, tot mai multe destinaţii apar pe radarul turiştilor români. Tunisia şi Albania sunt două ţări care au devenit tot mai populare în rândul românilor, iar preţurile mici au contribuit semnificativ.

    Cu toate că turiştii români au doborât un record al sumei lăsate pe vacanţe în afara ţării în 2023, turiştii străini nu au fost la fel de darnici. În primele opt luni ale acestui an, străinii au lăsat 3,3 miliarde euro, în creştere uşoară faţă de anul anterior, arată datele BNR.

    Mulţi dintre străinii care ajung în România sosesc în marile oraşe, Bucureştiul fiind prima destinaţie a turiştilor străini. Mulţi dintre turiştii străini vin în România în scopuri de business, în principal în Bucureşti, cel mai important pol de business din ţară.

     

     

  • Nicuşor Dan anunţă că a emis o dispoziţie de demolare pentru gardurile amplasate în zona Unirii

    „Eu am venit cu o dispoziţie legală şi am solicitat sprijinul Poliţiei Naţionale”, a spus Nicuşor Dan.

    El susţine că a cerut sprijinul Poliţiei pentru a pune în aplicare dispoziţia.

    „Noi avem o singură problemă aici. Avem un teren care ne aparţine şi pe care s-au instalat nişte cetăţeni. I-am solicuitat să plece, n-au vrut. Am crezut la ora două când ne-am dus la poliţia naţională, am crezut că ei vor fi în stare să se uite la nişte acte, să spună cine are dreptate, am pierdut două ore degeaba, după care ne-am dus la Primăria Capitalei şi am emis această dispoziţie de demolare, pe care acum aşteptăm ca Poliţia naţională să ne ajute să o punem în aplicare”, a declarat primarul general.

    Poliţia Capitalei şi Jandarmeria Capitalei au anunţat că asigură măsuri de ordine şi siguranţă publică, în vederea prevenirii escaladării conflictului.

    „De asemenea, vă comunicăm faptul că, după studierea documentelor depuse, a reieşit faptul că există un litigiu civil, drept pentru care doar instanţa de judecată este competentă a soluţiona situaţia. Totodată, dacă vor fi sesizate fapte de natură penală sau contravenţională, se vor dispune măsuri în consecinţă”, a transmis Poliţia Capitalei.

    Primarul Sectorului 4 Daniel Băluţă a anunţat luni că au început lucrările de refacere din temelii a Planşeului Unirii. El a precizat că lucrările se derulează într-un spaţiu deja securizat şi nu vor afecta circulaţia rutieră sau pietonală.

    „Punem în siguranţă centrul Capitalei! De la ora 00.00, am început lucrările de refacere din temelii a Planşeului Unirii, placa de beton veche de aproape 100 de ani, analizată de experţi şi declarată un pericol public”, scrie pe Facebook Daniel Băluţă.

    Acesta l-a acuzat de mai multe ori pe Nicuşor Dan că a blocat lucrările, în ciuda stării avansate de degradare a structurii.

    Primarul Capitalei a negat în repetate rânduri că situaţia de la Piaţa Unirii este atât de gravă precum afirmă Daniel Băluţă.