BusinessMagazin

Blog

  • Un nou val de arestări în cazul fraudelor bancare

    Un număr de 16 persoane suspectate că au dat bani cu camătă reţinute în dosarul cu prejudiciul de 15 milioane de euro au fost arestate preventiv de magistraţii Tribunalului Călăraşi, transmite corespondentul Mediafax.

    Potrivit anchetatorilor, procurorii au dispus, în total, reţinerea a 19 persoane în acest caz, însă pentru două dintre acestea nu s-a mai solicitat arestarea preventivă. De asemenea, pentru o a treia persoană s-a cerut disjungerea cauzei, iar dosarul se judecă separat, aceasta urmând să fie prezentată luni-seară magistraţilor cu propunere de arestare preventivă. Astfel, 16 din cele 19 persoane reţinute în dosarul cu prejudiciul de 15 milioane de euro au fost arestate preventiv, pentru 29 de zile de Tribunalul Călăraşi.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Cei 16 suspecţi au fost duşi în arestul Inspecto­ratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

    Iniţial au fost emise cinci ordonanţe de reţi­nere, iar până la sfârşitul au­dierilor care au avut loc în noaptea de duminică spre luni alte 14 persoane au fost reţinute.

    Suspecţii sunt acuzaţi de sprijinirea unui grup infracţional organizat, în­şelă­ciune cu consecinţe deosebit de grave, eva­ziune fiscală şi spălare de bani.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Energie: Proiectele mari, în continuare pe hârtie

    Câteva dintre proiectele prioritare listate în programul de guvernare Ponta au început să prindă contur, dar cele mai multe nu au fost nici măcar demarate.

    În cele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a intrat într-un parteneriat de explorare la mare adâncime în Marea Neagră, de data aceasta alături de Petrom şi de gigantul american ExxonMobil, după ce la finalul anului trecut compania a intrat într-un acord similar cu ruşii de la Lukoil. Perimetrul pe care cele trei companii se vor asocia se numeşte Midia şi a aparţinut canadienilor de la Sterling. Totodată, a fost semnat un memorandum pentru o investiţie de un miliard de euro într-o centrală pe cărbuni la Complexul Energetic Rovinari în parteneriat cu o companie chineză, China Huadian Engineering.

    Restul proiectelor, printre care se numără investiţii de amploare, cum ar fi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, sunt în continuare pe hârtie, statul nefăcând niciun pas concret pentru a atrage investitori în aceste proiecte de peste 7,5 mld. euro.

    În cele 100 de zile de guvernare însă, cea mai fierbinte discuţie din toată piaţa energetică a fost cea privind modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, sector care a atras investiţii de peste 3 miliarde de euro în ultimii trei ani de zile. Abia la finalul săptămânii trecute, ANRE a anunţat concluziile analizei de monitorizare a pieţei pe 2012 de unde rezultă o supracompensare evidentă, mai ales în cazul proiectelor de energie solară. Deocamdată însă nu a fost luată o decizie concretă, ceea ce a dus la un blocaj total al investiţiilor. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Industrie: Reindustrializarea a început cu insolvenţele

    Una dintre primele măsuri pe care guvernul Ponta le-a luat de la instalare a fost să ceară insolvenţa combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, ultima mare companie industrială care se mai află în portofoliul statului.

    Deşi la început măsura de intrare în insolvenţă a fost prezentată ca una care ar trebui să ducă la salvarea combinatului, situaţia acestuia a continuat să se deterioreze. Râmnicu Vâlcea este de o săptămână sub asediul protestelor muncitorilor de la Oltchim, care au ieşit în stradă pentru că nu şi-au mai primit salariile de mai multe luni, iar administratorul judiciar şi-a anunţat intenţia de a disponibiliza în primă fază 1.000 din cei circa 3.300 de angajaţi ai societăţii din lipsă de fonduri. În prezent compania riscă să-şi închidă total activitatea şi să disponibilizeze aproape toţi angajaţii dacă nu reuşeşte să strângă rapid finanţare pentru redeschiderea unor secţii din combinat.

    O situaţie complicată este şi la cele patru combinate siderurgice deţinute până de curând de grupul rus Mechel, care aveau la începutul anului trecut peste 6.000 de angajaţi, mulţi capi de familie care susţineau locurile de muncă din mai multe oraşe, precum Târgovişte, Câmpia-Turzii, Brăila şi Buzău. Grupul rus a disponibilizat circa 1.500 de salariaţi anul trecut, iar pentru că nu a găsit un cumpărător care să susţină finanţarea combinatelor, puternic îndatorate, Mechel le-a vândut către rudele fostei reprezentante a grupului în România, care le-a băgat în insolvenţă cu intenţia de a le restructura şi a anunţat că va mai disponibiliza circa 930 de salariaţi. Premierul Victor Ponta susţine că grupul Mechel poate să facă ce vrea cu combinatele româneşti pentru că este firmă privată şi din acest motiv statul nu poate să intervină pentru a ameliora situaţia.

    Pe de altă parte, ministrul economiei Varujan Vosganian vorbeşte despre reindustrializarea României şi a înfiinţat în acest scop o Comisie Consultativă din care fac parte mai mulţi reprezentanţi importanţi din mediul privat, care ar urma să contribuie la realizarea unui document de politică industrială. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CEO privat la stat: Anunţuri de angajare multe, rezultate îndoielnice

    Trei CEO „privaţi“ au fost numiţi în funcţie în primele 100 de zile de la instalarea în funcţie a Guvernului Ponta II, însă numai unul dintre aceştia este cu adevărat „privat“, cel recrutat pentru conducerea Loteriei Române. Astfel, noul şef al Loteriei, Adrian Mişu Manolache, este un bancher cu o experienţă de 13 ani în cadrul BCR, cea mai mare bancă locală, unde ultima poziţie pe care a ocupat-o a fost cea de director regional corporate. În rest, ceilalţi doi CEO „privaţi“ recrutaţi în această perioadă – Laurenţiu Ciurel de la Complexul Energetic Oltenia şi Ion Smeeianu de la Poşta Română – au ocupat aceste funcţii şi anterior, când au fost numiţi politic, deşi au trecut printr-un proces de recrutare realizat de o companie privată.

    Pe de altă parte, în toată această perioadă, foarte multe companii de stat – printre care se numără Hidroelectrica, Poşta Română, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica etc. – au avut campanii prin care au anunţat că vor să recruteze manageri „privaţi“ fie pentru consiliile de administraţie, fie pentru structurile de middle management.

    De asemenea, în această perioadă primul CEO privat, Christian Heinzmann, CEO-ul  ales la Tarom în noiembrie anul trecut, a avut mai multe ieşiri în presă şi a anunţat planul de management prin care vrea să readucă compania pe profit din 2015.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Legislaţie fiscală: O nouă ordonanţă de modificare a Codului fiscal şi taxe noi pentru energy & oil & gas

    Ministerul Finanţelor a publicat la începutul anului o multitudine de modificări fiscale, în avanpremieră la bugetul anului 2013, măsurile urmând să aducă la buget aproape două miliarde de lei, potrivit estimărilor autorităţilor. Ajustarea nivelului veniturilor pentru intrarea în sistemul microîntreprinderilor, de la 100.000 de euro la 65.000 de euro, şi schimbarea opţiunii în obligaţie la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru companiile care îndeplinesc cumulativ condiţiile la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent este una dintre cele mai importante modificări decise de autorităţi la începutul anului. Finanţele au mai hotărât să crească accizele pentru bere şi să devanseze cu trei luni, la 1 aprilie, calendarul de creştere a accizei la ţigarete. Totodată, autorităţile au revizuit şi sistemul de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Schimbările fiscale aprobate la începutul anului vizează şi sfera TVA, contribuţiile sociale, impozitul pe profit şi impozitul pe venit.

    Guvernul a aprobat trei ordonanţe prin care se instituie o serie întreagă de noi taxe pentru domeniul energetic. Prin intermediul acestor ordonanţe se stabileşte ca, pentru o perioadă de doi ani de zile (2013-2014), producătorii de gaze să verse 60% din veniturile suplimentare pe care le vor înregistra din dereglementarea preţului către bugetul de stat. Totodată, se instituie o taxă de 0,5% pe veniturile companiilor care exploatează resursele naturale, altele decât  gazele, şi sunt taxate suplimentar companiile care au monopoluri naturale pe transportul şi distribuţia de gaze naturale şi de energie electrică.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Coplata a intrat în vigoare. Ministrul Sănătăţii anunţă că managerii de spital care nu au aflat asta vor pleca acasă

    Pacienţii internaţi din 1 aprilie vor plăti la externare, indiferent de durata petrecută în spital, o sumă între 5 şi 10 lei, a spus ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu, precizând că introducerea acesteia este cuprinsă în acordul cu FMI şi nu poate fi schimbată decât prin ruperea acordului.

    „Coplata a fost instituită prin lege de guvernul Boc. Din cauza ordonanţei guvernului Boc, coplata este condiţionalitate în acordul cu FMI şi nu poate fi schimbată decât prin ruperea acordului. Guvernul USL a reuşit să păstreze suma modică între cinci şi zece lei“, a declarat Eugen Nicolăescu. Ministrul Sănătăţii a precizat că despre introducerea sistemului de coplată în noul contract-cadru pentru 2013-2014 se vorbeşte încă din ianuarie.

    Nicolăescu a mai spus că hotărârile de guvern şi ordinele de ministru legate de Contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale în perioada 2013-2014, normele de aplicare a acestora, hotărârea de guvern privind programele naţionale de sănătate şi normele de aplicare a acestora au fost publicate în Monitorul Oficial din 27 martie până în 29 martie, iar managerii care nu au aflat încă de aceste documente „ar putea pleca acasă“.

    Unii manageri consideră că aceste sume sunt mici şi vor fi cheltuite la achiziţia chitanţierelor, necesare pentru ca pacienţii să aibă dovada plăţii făcute. Alţii susţin că din banii adunaţi vor plăti utilităţile sau vor face alte achiziţii, cum ar fi materiale consumabile de tipul mănuşi, halate sau botoşi de unică folosinţă.  

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fonduri europene: Nimic nou pe frontul absorbţiei: ţintă de cel puţin 6,5 mld. euro, 200 mil. euro atrase

    Ministerul Fondurilor Europene ţinteşte pentru acest an o rată de absorbţie pe fondurile structurale nerambursabile de cel puţin 6,5 mld. euro, ceea ce ar însemna peste 30% din totalul fondurilor alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013, de aproape 20 mld. euro.

    Atingerea acestei ţinte ar duce fondurile europene spre o absorbţie totală de aproximativ 40%, având în vedere că, până la finele anului trecut, rata absorbţiei fondurilor structurale era de 10%. Doar că, în primele trei luni ale anului, lucrurile nu s-au mişcat. În ianuarie nu a fost luat niciun ban de la UE, în februarie POSDRU a primit rambursări de 140 mil euro (plus 0,7% din totalul alocărilor), iar până la 25 martie Bruxellesul mai rambursase alte aproximativ 100 mil. euro – lucru care a dus rata de absorbţie la 12,8% din total.

    În acest ritm, este imposibil de atins ţinta de 40% din totalul fondurilor alocate. Ministerul îşi pune speranţe în deblocarea programelor POS Transporturi şi POS Creşterea Competitivităţii Economice (acum presuspendate), după ce în februarie a fost ridicată presuspendarea pe POSDRU. După instalarea Guvernului, Ministerul Fondurilor Europene a primit puteri sporite faţă de fostul Minister al Afacerilor Europene – poate controla, de pildă, modul în care sunt cheltuite fondurile nerambursabile. În aşteptarea banilor de la UE, autorităţile de management se împrumută la Trezorerie pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Fondul Proprietatea a selectat brokerii pentru răscumpărări

    Fondul Proprietatea (FP) a se­lectat firmele de brokeraj prin care va de­rula programul de răscumpărări de 8,2% din capital şi aşteaptă ca decizia Tri­bunalului Bucureşti de deblocare a răs­cumpărărilor să fie publicată în Mo­ni­torul Oficial pentru a începe achiziţiile.

    „FP a selectat brokerii şi va anunţa numele acestora cu puţin timp înainte de lansarea programului de răscum­părări“, au declarat reprezentanţii Fran­klin Templeton, managerul activelor de 3,5 miliarde de euro ale FP. Acţionarii au aprobat programul de răscumpărări de 1,1 miliarde de acţiuni în urmă cu un an, însă un acţionar minoritat a blocat procedura în instanţă, iar la începutul lunii martie Tribunalul Bucureşti a decis în favoarea fondului permiţându-i să îşi răscumpere propriile acţiuni.

    Reprezentanţii Templeton au explicat etapele rămase până la înce­perea programului de răscumpărări, al doilea derulat de fond.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

    „După publicarea deciziei Tribu­na­lului Bucureşti, dosarul original împre­ună cu decizia judecătorească trebuie să fie transmise de Tribunalul Bucureşti către Registrul Comerţului, pentru înregistrarea hotărârii. După publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, mana­gerul de fond va anunţa începerea imediată a implementării celui de-al doilea program de răscumpărare.“

    Pentru a-şi răscumpăra 8,2% din ca­pital, FP are nevoie de circa 710 mil. lei, calculat în funcţie de cel mai recent preţ din piaţă de 0,635 lei/acţiune. „Fondurile FP pentru răscumpărări constau în lichi­dităţile disponibile în prezent, depozite ban­care şi bonuri de trezorerie, şi divi­dendele care vor fi colectate de la com­paniile din por­tofoliu, minus dividen­dele care vor fi plătite acţionarilor Fon­dului în 2013 şi cheltuielile opera­ţio­nale în numerar ale fondului“, au mai spus reprezentanţii Franklin Tem­pleton. La finalul lunii februarie, FP avea lichidităţi în conturi de 765 mil. lei, din care cea mai mare parte, respectiv 573 mil. lei, sunt plasate în titluri de stat. Însă fondul îşi propune să plătească divi­dende în va­loare brută de 561 mil. lei, ast­fel că i-ar mai rămâne o sumă de 204 mil. lei. În contul participaţiei de 20% din Petrom, FP ar urma să pri­mească di­vi­dende de 316 mil. lei. Rom­gaz, a treia cea mai valoroasă companie din porto­foliul FP, nu a anunţat încă valoarea di­vi­dendelor. De la Transgaz, companie un­de deţine 15% din capital, FP va în­ca­sa dividende în valoare brută de 37 mil. lei.

  • Banca Transilvania şi-a bugetat profit brut cu 14% mai mare

    Banca Transilvania (TLV) estimează pentru acest an o creştere cu peste 9,3% a veniturilor operaţionale, ca urmare a majorării portofoliului de credite şi a creşterii numărului de clienţi şi a operaţiunilor derulate de aceştia, în timp ce cheltuielile operaţionale ar urma să avanseze cu 3,6%.

    Astfel, conducerea băncii a bugetat pentru acest an un profit operaţional de 833 mil. lei, în creştere cu 15,7% faţă de anul trecut. Pe de altă parte, banca estimează şi o nouă creştere a chel­tuielilor cu provizioanele cu 17,3%, până la 445 mil. lei, din cauza mediului economic dificil, astfel că profitul brut ar urma să avanseze cu 13,9%, la 388 mil. lei, conform bugetului care urmează să fie dezbătut în adunarea generală a acţionarilor (AGA).

    Ţintele conducerii băncii pentru acest an sunt creşterea activelor cu 7,5% susţinută mai ales de creşterea portofoliului de credite cu 8,5%, adică 1,5 mld. lei, din care 1 mld. lei pe corporate. Pentru finanţarea acestei creşteri banca mizează pe un avans cu 10% al depozitelor atrase de la clienţi. Investiţiile planificate pentru acest an se ridică la 64,3 mil. lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ciprul caută vinovaţii pentru situaţia de criză, desemnând o comisie de anchetă

    Guvernul din Cipru a desemnat o comisie de anchetă însărcinată să găsească vinovaţii pentru situaţia financiară a ţării, care s-a reunit la birourile procurorului general pentru a discuta aspecte operaţionale ale investigaţiei.

    Comisia este formată din trei foşti judecători ai Curţii Supreme din Cipru, unul dintre aceştia lucrând pentru o perioadă şi la Tribunalul Penal Internaţional, potrivit Cyprus Mail.

    Conform mandatului primit de la guvern, cei trei magistraţi trebuie să finalizeze ancheta în termen de trei luni, cu posibilitatea de a dubla perioada în caz de necesitate, potrivit ministrului justiţiei Ionas Nicolaou, citat de Cyprus Mail.

    Membrii comisiei vor depune jurământul marţi, în prezenţa preşedintelui Nicos Anastasiades.Comisia trebuie să investigheze orice „acţiuni sau omisiuni“ de natură politică, civilă sau penală care au condus la prăbuşirea sistemului financiar cipriot.

    Persoanele care vor fi considerate în urma investigaţiei responsabile pentru situaţia de criză vor ajunge în faţa justiţiei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro