BusinessMagazin

Blog

  • Revelioanele exotice, alese de peste 3000 de români. Unde vor merge şi cât vor cheltui turiştii români

    “În acest an, potrivit cererilor, estimăm că vor pleca în revelioane exotice peste 3.000 de români, număr în creştere faţă de anii trecuţi. Oamenii au prins gustul acestor revelioane şi au început să ştie de ele”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, proprietarul Paralela 45, una dintre cele mai mari agenţii de turism din România.

    Printre destinaţiile exotice care vor atrage de revelion şi turişti români se numără Maldive, Thailanda, Mauritius, Seychelles, Republica Dominicană, Hong Kong, Las Vegas şi Africa de Sud.

    “Preţul de persoană pentru un astfel de revelion este, în medie, de peste 2.500 de euro, incluzând asigurări, transport, transferuri, cazare şi masă. Preţurile revelioanelor exotice nu sunt nici în creştere, nici în scădere”, a mai spus Burcea.

    În ultimii ani, a adăugat şeful Paralela 45, din ce în ce mai mulţi turişti cu venituri ridicate preferă pentru Revelion fie vacanţele cu mult soare şi relaxare pe insule exotice, cum sunt Maldive, Mauritius, Bali şi Republica Dominicană, fie circuitele în care îmbină şi aspectul cultural, precum cele în Thailanda, Mexic sau Cuba.

    Paralela 45 a scos recent pe piaţă primul charter pentru revelion, spre Maldive, şi estimează că aceasta va fi cea mai vândută destinaţie exotică pentru Revelionul 2015, ocupându-se deja 30% din capacitatea avionului.

    “Suntem primii care au organizat şi au scos pe piaţă un charter de revelion şi printre primii care au început să vândă deja revelioane. Am constatat că în ultimii ani revelioanele încep să fie rezervate încă din septembrie. Acum câţiva ani, rezervările începeau în octombrie, dar mai ales noiembrie”, a mai spus Burcea.

    Preţul unui pachet în Maldive începe de la aproximativ 4.000 de euro de persoană pentru 6 nopţi de cazare la hotel de 5 stele, cu masa, transferul şi biletul de avion incluse.

    Pentru insulele Mauritius, ofertele pornesc de la 2.850 de euro de persoană pentru 8 nopţi de cazare la un hotel de 5 stele cu demipensiune, bilet de avion şi transferuri.

    Cu un buget mai scăzut, turiştii pot vizita Mexicul şi Cuba, respectiv oraşele Cancun şi Havana, într-o excursie de 9 nopţi la hoteluri de 4 şi 5 stele, cu bilet de avion şi transferuri incluse, la preţuri începând de la 2.190 euro de persoană.

    Cele mai accesibile vacanţe exotice de Revelion rămân Thailanda şi Republica Dominicană, unde un pachet de şapte nopţi, cu transport şi cazare la cinci stele, poate fi cumpărat şi cu 1.245 de euro de persoană.

  • SUA şi Iranul vor relua joi discuţiile în programul nuclear iranian

    Delegaţia americană, condusă de adjunctul secretarului de Stat Bill Burns şi subsecretarul de Stat Wendy Sherman, va purta negocieri cu oficiali iranieni, joi şi vineri, la Geneva, a anunţat Departamentul de Stat într-un comunicat difuzat miercuri seara.

    “Aceste consultări bilaterale vor avea loc în cadrul negocierilor nucleare P5+1 conduse de înaltul reprezentant UE Cathy Ashton”, arată comunicatul.

    Iranul şi ţările din grupul 5+1 (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) ar fi trebuit iniţial să reia negocierile în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

    Ele au încheiat la Geneva un acord nuclear interimar pe şase luni cu posibilitate de reînnoire, care a intrat în aplicare la 20 ianuarie. În iulie, ele şi-au oferit alte patru luni, până pe 24 noiembrie, pentru a ajunge la un acord definitiv care să permită garantarea caracterului exclusiv paşnic al programului nuclear iranian în schimbul ridicării totale a sancţiunilor occidentale şi ale ONU care asfixiază economia iraniană de mai mulţi ani.

    Puterile occidentale şi Israelul suspectează Iranul că vrea să se doteze cu arma atomică, în timp ce Teheranul afirmă că programul său nuclear este pur civil.

    Iranul este “optimist” în ceea ce priveşte un acord internaţional pe tema programului său nuclear înainte de data limită de 24 noiembrie, a afirmat marţi ministrul adjunct iranian al Afacerilor Externe, Abbas Araghchi.

    Statele Unite au impus vineri un nou set de sancţiuni împotriva a peste 25 de entităţi şi companii, precum şi a unor persoane acuzate că favorizează programul nuclear iranian şi că susţin “terorismul” cu obiectivul de a “menţine presiunea” asupra Teheranului.

     

  • Ewa Kopacz, o apropiată a lui Donald Tusk, susţinută pentru preluarea conducerii Guvernului polonez

    Conducerea Platformei Civice (PO, centru-dreapta) a lui Tusk, reunită miercuri, şi-a exprimat susţinerea pentru această candidatură, a anunţat pentru presă un membru al acestui partid, Tomasz Lenz.

    “Ewa Kopacz se bucură de sprijinul deplin al conducerii partidului în calitate de candidată la postul de premier”, a declarat el.

    Rugat să comenteze această candidatură, preşedintele Bronislaw Komorowski a subliniat în faţa presei că legea fundamentală îi permite “alegerea liberă” a unui candidat, sugerând că decizia sa nu este iminentă.

    Kopacz, în prezent preşedintă a Dietei poloneze (Camera inferioară a Parlamentului) şi vicepreşedintă a partidului Platforma Civică, este de formare medic pediatru şi s-a aflat anterior la conducerea Ministerului Sănătăţii.

    În conformitate cu statutul partidului, ea îi va succeda la conducerea PO lui Donald Tusk până la noi alegeri interne.

    Odată cu desemnarea lui Tusk la preşedinţia Consiliului European, este pentru prima oară când o ţară din estul Europei obţine una dintre poziţiile majore ale UE, la 25 de ani de la dezintegrarea blocului comunist şi la zece ani de la aderarea acestei ţări la Uniune.

    Premier al Poloniei timp de şapte ani, Donald Tusk îl va succeda la începul lui decembrie pe Herman Van Rompuy, primul preşedinte permanent al Consiliului.

  • Percheziţii la suspecţi de evaziune şi spălare de bani. Prejudiciul, 10 milioane de euro

    Potrivit Poliţiei Române, poliţiştii au descins la 105 de adrese din Bucureşti şi judeţele Bacău, Braşov, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu-Mare, Teleorman şi Vâlcea.

    În urma percheziţiilor, 67 de persoane ar urma să fie duse la audieri.

    La acţiunea participă 353 de poliţişti de la structurile de investigare a fraudelor, investigaţii criminale şi acţiuni speciale din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei Capitalei şi al inspectoratelor de poliţie ale judeţelor unde au loc descinderile.

    Acţiunea de joi, care are suportul de specialitate al SRI, se desfăşoară în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Fraudelor al Poliţiei Capitalei, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

  • Summit NATO la care participă 60 de şefi de stat şi de Guvern, pe fondul tensiunilor cu Moscova

    Într-un context internaţional exploziv, summitul care se deschide la sfârşitul dimineţii, în prezenţa a 60 de şefi de stat şi de Guvern, va aborda şi alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak şi Siria, a cărei ameninţare este din ce în ce mai presantă.

    La o zi după decapitarea unui al doilea jurnalist american, lupta împotriva acestei organizaţii jihadiste violente va domina dineul şefilor de stat joi seara, iar constituirea unei coaliţii pentru combaterea SI, dorită de americani, va face obiectul unor reuniuni cu ocazia summitului.

    “Cei care i-au asasinat pe James Foley şi Steven Sotloff în Siria ar trebui să ştie că Statele Unite îi vor face să dea socoteală, indiferent de cât timp va fi nevoie”, a promis miercuri secretarul de Stat american John Kerry.

    Ucraina deschide discuţiile

    Ucraina, unde situaţia s-a deteriorat odată cu participarea militarilor ruşi la lupte alături de rebelii separatişti, va face obiectul unei prime reuniuni chiar înainte de deschiderea summitului dintre preşedintele Petro Poroşenko şi liderii american, britanic, german, francez şi italian.

    Poroşenko îi va informa cu această ocazie pe omologii săi cu privire la “evaluarea” sa privind “situaţia pe teren şi discuţiile sale cu preşedintele (rus Vladimir) Putin”, potrivit unei surse guvernamentale britanice.

    În timp ce ţările membre ale Alianţei vor să îşi afişeze hotărârea şi unitatea în faţa Rusiei, Moscova a încercat miercuri să preia controlul prezentând un plan de soluţionare a conflictului din Ucraina, calificat drept “praf în ochi” de Kiev şi întâmpinat cu cea mai mare prudenţă de occidentali, în frunte cu preşedintele Barack Obama.

    Rusia, ameninţată de noi sancţiuni europene, care ar putea fi anunţate vineri, este sub presiune: într-o lovitură de teatru înaintea summitului, Parisul a anunţat suprimarea livrării extrem de controversate a unei nave de război Mistral, o măsură pe care a refuzat să o adopte până în prezent.

    În cazul în care consecinţele financiare riscă să fie grele pentru Franţa, estimate la aproximativ un miliard de euro, suprimarea emblematicului contract Mistral (un contract fără precedent încheiat în 2011 între Paris şi Moscova) este “evident dezagreabilă” pentru Rusia, a recunoscut un ministru adjunct al Apărării, Iuri Borisov.

    Plan de reacţie

    Joi după-amiază, reuniunea comisiei NATO-Ucraina va fi o ocazie pentru cei 28 de lideri ai Alianţei să-şi enunţe solemn solidaritatea cu această ţară, în centrul celei mai grave crize dintre Moscova şi occidentali de la sfârşitul Războiului Rece.

    În cadrul unei vizite, miercuri, în Estonia, destinată reasigurării ţărilor baltice, preşedintele american Barack Obama a cerut Alianţei să susţină “fără ambiguitate” Ucraina şi să îşi “ia angajamente concrete pentru a ajuta la modernizarea şi consolidarea forţelor sale de securitate”.

    El a înfipt şi mai tare cuţitul în rană într-un editorial comun cu David Cameron publicat joi în The Times: “Trebuie să susţinem dreptul Ucrainei de a-şi alege propriul viitor democratic şi să ne continuăm eforturile pentru a consolida mijloacele Ucrainei”.

    Nimic nu obligă NATO să apere Ucraina, care nu este membră a Alianţei, dar occidentalii au promis să susţină armata acesteia prin programe de modernizare în ceea ce priveşte logistica, apărarea cibernetică, îngrijirile acordate soldaţilor răniţi şi comandamentul. Nicio livrare de arme nu este avută în vedere în pofida apelurilor Kievului în acest sens.

    Vineri, liderii occidentali vor adopta un plan de reacţie (Readiness action plan, RAP) care va permite creşterea rapidităţii de mobilizare a trupelor în caz de criză şi va include câteva mii de militari. Acesta se vrea un răspuns strategic şi militar al alianţilor la numeroase crize care destabilizează zonele imediat învecinate, precum Ucraina dar şi Orientul Mijlociu.

    Această forţă va putea “fi mobilizată oriunde în lume foarte rapid”, afirmă Obama şi Cameron în editorialul lor comun.

    În perioada imediat următoare, acest plan, care va costa “câteva sute de milioane de euro” pe an, va reasigura ţările est-europene ale Alianţei, îngrijorate de acţiunile puternicului lor vecin, Rusia.

    Summitul de la Newport va valida şi retragerea din Afganistan a trupelor de luptă ale NATO după 13 ani de prezenţă, operaţiunea cea mai lungă şi mai importantă desfăşurată vreodată de Alianţă.

  • Facebook nu a putut fi accesat miercuri seară din cauza unor probleme tehnice

    Reţeaua Facebook, care are în prezent 1,23 de miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, nu a putut fi accesată nici de pe computere, nici de pe telefoanele mobile. Mesajul primit de utilizatorii care au încercat să îşi acceseze conturile miercuri seară, în timpul celor 20 de minute de defecţiune, a fost: “Sorry, something went wrong. We’re working on getting this fixed as soon as we can (Ne pare rău, ceva este în neregulă. Lucrăm la repararea problemelor cât mai repede posibil)”, potrivit dailymail.co.uk.

    Pe lângă utilizatorii din România, de această situaţie au fost afectaţi miercuri şi cei din Statele Unite ale Americii, dar şi cei din ţări precum Marea Britanie, Germania, Thailanda, Portugalia, potrivit techcrunch.com.

    Potrivit sursei citate, Facebook a mai avut probleme similare în mai, iunie şi august.

    Reprezentanţii Facebook şi-au cerut scuze pentru neplăcerile cauzate utilizatorilor săi. “(…) ne-am confruntat cu o eroare în timp ce realizam o schimbare în configuraţia infrastructurii reţelei, fapt care a făcut ca, pentru scurt timp, să fie dificil pentru oameni să acceseze Facebook. Imediat am descoperit problema şi am rezolvat-o şi toată lumea ar trebui să fie acum în măsură să poată să se conecteze. Ne cerem scuze pentru neplăcerile create şi vom investiga în detaliu această chestiune pentru a putea învăţa din ce ni s-a întâmplat şi pentru a ne asigura că Facebook este disponibil atunci când oamenii au nevoie să se conecteze”, au mai spus reprezentanţii Facebook.

    Având câştiguri de 2,91 de miliarde de dolari în trimestrul al doilea al acestui an, Facebook pierde aproximativ 22.453 de dolari în fiecare minut în care reţeaua este nefuncţională la nivel mondial, conform techcrunch.com. Acest site destinat informaţiilor din domeniul tehnologic estimează la circa o jumătate de milion de dolari pierderile Facebook în cele 20 de minute în care site-ul nu a putut fi accesat, miercuri.

    Ca de obicei, defecţiunea cu care s-a confruntat site-ul Facebook a determinat publicarea unor comentarii ironice ale utilizatorilor pe alte reţele sociale, între care platforma Twitter.

  • Motivare CC: Legea ”Big Brother”, de natură să prejudicieze manifestarea dreptului la comunicare

    “Datele care fac obiectul reglementării, deşi au un caracter predominant tehnic, sunt reţinute în scopul furnizării informaţiilor cu privire la persoană şi viaţa sa privată. Chiar dacă, potrivit art.1 alin. (3) din lege, aceasta nu se aplică şi conţinutului comunicării sau informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice, celelalte date reţinute, având ca scop identificarea apelantului şi a apelatului, respectiv a utilizatorului şi a destinatarului unei informaţii comunicate pe cale electronică, a sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări, a tipului de comunicare, a echipamentului de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile, precum şi a altor «date necesare» – nedefinite în lege -, sunt de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare”, arată judecătorii constituţionali.

    Concret, potrivit sursei citate, aceste date conduc la concluzii foarte precise privind viaţa privată a persoanelor ale căror date au fost păstrate, concluzii ce pot viza obiceiurile din viaţa cotidiană, locurile de şedere permanentă sau temporară, deplasările zilnice sau alte deplasări, activităţile desfăşurate, relaţiile sociale ale acestor persoane şi mediile sociale frecventate de ele.

    “Or, o atare limitare a exerciţiului dreptului la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi a libertăţii de exprimare trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc, astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrarului sau a abuzului autorităţilor în acest domeniu”, se precizează în motivarea deciziei.

    În plus, judecătorii CC subliniază că Legea ”Big Brother” nu cuprinde norme clare şi precise cu privire la conţinutul şi aplicarea măsurii reţinerii şi utilizării, aşa încât persoanele ale căror date au fost păstrate să beneficieze de garanţii suficiente care să asigure o protecţie eficientă împotriva abuzurilor şi a oricărui acces sau utilizări ilicite.

    “Legea nu prevede criterii obiective care să limiteze la strictul necesar numărul de persoane care au acces şi pot utiliza ulterior datele păstrate, că accesul autorităţilor naţionale la datele stocate nu este condiţionat, în toate cazurile, de controlul prealabil efectuat de către o instanţă sau de o entitate administrativă independentă, care să limiteze acest acces şi utilizarea lor la ceea ce este strict necesar pentru realizarea obiectivului urmărit. Garanţiile legale privind utilizarea în concret a datelor reţinute nu sunt suficiente şi adecvate pentru a îndepărta teama că drepturile personale, de natură intimă, sunt violate, aşa încât manifestarea acestora să aibă loc într-o manieră acceptabilă”, adaugă magistraţii în motivarea deciziei.

    Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea ”Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate. Astfel, conform unui comunicat al CC, Curtea “a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Decizia CC vine în urma ridicării excepţiei de neconstituţionalitate la Judecătoria Constanţa – Secţia penală, din oficiu, într-o cauză având ca obiect solicitarea autorizării prealabile a transmiterii datelor necesare pentru identificarea sursei comunicărilor, a datelor necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicărilor, a locaţiei echipamentelor de comunicaţii mobile, precum şi a datelor necesare pentru identificarea numerelor de telefon alocate cartelelor SIM care au fost introduse într-un anumit terminal mobil, într-o perioadă determinată, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa. Aceeaşi excepţie a fost ridicată şi la Judecătoria Târgovişte, din oficiu, într-o cauză având un obiect similar dosarului de la Constanţa.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

    Potrivit Constituţiei, “dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

    Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca “Legea Big Brother”.

    Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

    “Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul normativ.

    Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

    Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

  • Blaga: Ponta e în stare să suspende două ore şi Codul Penal, să-i scape pe Mazăre şi pe Duicu

    Blaga a fost prezent, miercuri, la deschiderea Şcolii de vară a pensionarilor şi a vârstei a treia din PDL, care se desfăşoară la Mamaia, în discursul său, liderul democrat-liberalilor afirmând că premierul Victor Ponta nu are ce căuta în fruntea ţării, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Acum omul ăsta a suspendat pentru 45 de zile legea aleşilor locali. Omul ăsta va fi în stare să suspende pentru două ore şi Codul Penal, să-l scape pe Nicuşor de pe aici de la Constanţa şi pe Mazăre tot de pe aici de la Constanţa şi pe Duicu, care a fost în biroul său ca să-şi pună gealaţii şefi la poliţia naţională, şefi la parchete pe la Craiova. Astfel de om nu are ce căuta în fruntea României şi nu are ce căuta pentru că nenoroceşte această ţară”, a afirmat Vasile Blaga.

    El l-a acuzat pe Victor Ponta că teleguvernează, că este copilot şi nu stă cu mâna pe volan, iar toată energia o consumă la claxon.

    “Nu avem dreptul să lăsăm această ţară pe mâna acestui mincinos naţional care este Victor Ponta. Eu vă spun de vreo trei ani de zile, omul ăsta minte cum respiră, mai nou minte de două ori pe zi. Mai ţineţi minte acum câteva luni de zile dimineaţa ieşea victorios pe televiziuni, el teleguvernează, toată energia o bagă în claxon, el e copilot, nu ţine mâna pe volan şi vă spunea şi le spunea că a mărit cu 60 de lei pensiile la vreo 234 de mii de oameni. De fapt, acest om uitase să spună sau minţise că din cauza incompetenţei lui şi a ministrului Muncii greşiseră calcularea pensiilor la aceşti oameni”, a declarat Blaga la deschiderea şcolii de vară.

    Acest eveniment se desfăşoară miercuri şi joi la un hotel din Mamaia.

     

  • Dâmboviţa: 17 primari PDL vor să treacă la PSD

    Mai mulţi consilieri locali, consilieri judeţeni, viceprimari, dar şi 17 primari din Dâmboviţa şi-au anunţat intenţia de a se înscrie în PSD în perioada prevăzută de ordonanţa care le dă posibilitatea să treacă de la un partid la altul fără a-şi pierde mandatul, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX preşedintele PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, care deţine şi funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    Acesta a spus că deocamdată aleşii locali nu s-au înscris oficial, dar participă la acţiuni politice ale PSD de mai mult timp.

    ”În urmă cu un an şi jumătate mai mulţi primari din Partidul Democrat Liberal au declarat că se alătură echipei pe care o am eu la nivelul judeţului, echipa Partidului Social Democrat, şi au participat la activităţi de natură politică sau administrativă în judeţ. La momentul acesta nu există nici un primar din PDL care să se fi înscris oficial, pentru că toţi au aşteptat actul normativ care a fost publicat în cursul zilei de ieri (marţi – n.r.). Dar sunt 17 primari care şi-au reafirmat intenţia de a se alătura Partidului Social Democrat şi am declarat public că-i primesc şi că-i primim în PSD pe toţi cei care cred că drumul lor politic este alături de noi. În sensul ăsta am fost contactat şi de viceprimari şi de consilieri locali şi procesul este în derulare” a afirmat Adrian Ţuţuianu.

    Liderul PSD Dâmboviţa a mai spus că înscrierea acestor aleşi locali în PSD va fi prezentată ”la momentul potrivit”, în cadrul unei ”acţiuni publice”.

    Cea mai recentă acţiune politică a PSD Dâmboviţa la care au participat şi unii dintre primarii aleşi sub sigla PDL este Comitetul Executiv al organizaţiei judeţene, care s-a desfăşurat luni în localitatea Aninoasa.

    Preşedintele PDL Dâmboviţa, deputatul Iulian Vladu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, cu câteva ore înainte ca ordonanţa care permite trecerea aleşilor locali de la un partid la altul să fie publicată în Monitorul Oficial, că se aşteaptă ca 16 sau 17 primari să părăsească PDL Dâmboviţa.

    Iulian Vladu a acuzat că asupra acestor primari se fac presiuni şi că unii dintre ei sunt chiar şantajaţi pentru a se înscrie în PSD. Întrebat cine face presiuni asupra primarilor, Vladu a răspuns că este vorba despre unii lideri locali din PSD din judeţul Dâmboviţa.

    În acest context, Iulian Vladu a dat exemplul primarului din comuna Iedera, spunând că firma fiului acestuia, care operează un gater în judeţ, a fost controlată zilele trecute de Garda de Mediu şi amendată cu 30.000 de lei. Vladu a spus că reprezentanţii PSD i-au sugerat să se înscrie în acest partid, promiţându-i că ulterior fiul său va putea contesta amenda, iar contestaţia va fi admisă.

    Primarul comunei Aninoasa, Vasile Breazu, nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere cu privire la afirmaţiile liderului PDL Dâmboviţa, însă presa locală a relatat că primarul din Iedera ar fi confirmat că firma fiului său a fost amendată, menţionând că nu se fac presiuni asupra sa şi că nu s-a ”plâns” nimănui despre acest lucru.

    În prezent, PSD are 38 de primari în Dâmboviţa, unde sunt 89 de localităţi.

    OUG care permite migraţia aleşilor locali fără ca aceştia să îşi piardă mandatul a fost publicată marţi în Monitorul Oficial.

    Aleşii locali care îşi vor schimba formaţiunea, în termenul de 45 de zile prevăzut de OUG care permite migraţia aleşilor locali, o vor putea face o singură dată, ordonanţa prevăzând şi că opţiunea este pentru partid, organizaţie a minorităţilor naţionale sau statut de independent.

    “Pentru anul 2014, prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) şi art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi candidaţii care au fost declaraţi supleanţi, îşi pot exprima în scris şi o singo singură dată opţiunea cu privire la partidul politic, organizaţia minorităţii naţionale din care doresc să facă parte sau să devină independenţi, fără ca aleşii locali respectivi să-şi piardă calitatea dobândită în urma alegerilor”, se arată în ordonanţa de urgenţă.

    Proiectul legii de aprobare a OUG a ajuns şi la Senat, prima Cameră sesizată pentru dezbaterea actului normativ.

    Secretarul general al Senatului, Ion Vărgău, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că actul normativ a fost înregistrat la Secretariatul general al instituţiei, urmând să intre în parcursul legislativ. Astfel, proiectul legii de aprobare a OUG va fi înscris pe ordinea de zi a Biroului Permanent, care îl va distribui spre dezbatere comisiilor de specialitate, acestea urmând să elaboreze raportul ce va fi supus ulterior votului plenului.

    După votul în plenul Senatului, actul normativ va fi transmis Camerei Deputaţilor, care are competenţă decizională.

    Ordonanţa de urgenţă se consideră intrată în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, fiind îndeplinită şi prevederea de depunere la Camera competentă.

  • STUDIU: Succesul economic ar putea duce la dispariţia unor limbi minoritare

    Cele mai ameninţate sunt limbile minoritare vorbite în cele mai dezvoltate regiuni ale planetei, precum America de Nord, Europa şi Australia, informează bbc.co.uk.

    Autorii acestui studiu, publicat în Proceedings of the Royal Society B, spun că eforturile de protejare a acestor limbi trebuie să se concentreze pe aceste teritorii.

    Coordonatoarea studiului, Tatsuya Amano, profesor la Universitatea Cambridge, a spus: “Limbile lumii dispar acum cu mare viteză. Este o situaţie foarte gravă. Vrem să descoperim felul în care extincţia este distribuită global şi care sunt factorii principali ai acestui proces”.

    Tatsuya Amano, care studiază de obicei ratele de dispariţie a speciilor de animale, spune că aproximativ 25% din limbile vorbite pe plan mondial sunt în prezent ameninţate.

    Potrivit cercetătorilor, cu cât o ţară are mai mult succes din punct de vedere economic, cu atât mai repede dispar limbile ei minoritare.

    Ei spun că, în America de Nord, limbi precum Upper Tanana – vorbită de mai puţin de 25 de persoane în Alaska – sunt pe punctul de a dispărea pentru totdeauna.

    În Europa, limbi precum Ume Sami din Scandinavia şi dialectul Auvergnat din Franţa dispar cu rapiditate din vorbirea curentă.

    “Pe măsură ce economia se dezvoltă, o limbă ajunge adeseori să domine sferele politice şi educaţionale ale unei naţiuni. Oamenii sunt forţaţi să adopte limba dominantă sau riscă să rămână izolaţi – economic şi politic”, a declarat autorul studiului.

    Cercetătorii au descoperit că şi limbile din Himalaya sunt ameninţate, precum Bahing din Nepal, care mai este vorbită în prezent de opt persoane. De asemenea, limbile minoritare dispar la tropice.

    “Aceste ţări cunosc o creştere economică rapidă, aşadar, în viitorul apropiat, acele limbi se vor confrunta cu riscul de extincţie”, spune Tatsuya Amano.

    Oamenii de ştiinţă cer statelor ca eforturile de conservare a limbilor minoritare să se concentreze în regiunile menţionate.

    Potrivit autorilor studiului, eforturile depuse pentru protejarea unor limbi, precum dialectul scoţian din Marea Britanie, reprezintă un bun exemplu al unei strategii de succes.