Blog

Senatorul democrat Tim Johnson a fost supus unei interventii chirurgicale, dupa ce a prezentat „simptome ale unui atac cerebral“, starea sa de sanatate generand ingrijorarea colegilor democrati cu privire la mentinerea majoritatii fragile in viitorul Senat american.

Comisia Europeana a anuntat mai intai ca, de la 1 ianuarie, firmele din industria alimentara din Romania si Bulgaria care sunt autorizate sa exporte in UE nu vor mai putea sa proceseze produse de origine animala neconforme cu standardele europene, importate din state terte inainte de aderare. Firmele care au stocuri de lactate si produse din carne pentru care s-au folosit materii prime neconforme cu standardele UE au dreptul sa le vanda doar pe piata interna. E vorba deci de masurile de tranzitie legate de siguranta sanitar-veterinara, masuri anuntate cu multe luni in urma si despre care se stia ca vor fi valabile, cel mai probabil, timp de un an in raport cu exporturile romanesti si bulgaresti de carne si lactate pe piata UE.

La vremea respectiva, masurile de tranzitie nici macar nu pareau sa preocupe prea mult autoritatile, avand in vedere ca, mai ales pe piata carnii de porc, nu multi producatori romani au ambitii de export in UE. Stirea a capatat acum  insa un aer de noutate scandaloasa, in contextul diferendului intre Rusia si UE pe tema comertului cu produse din carne (Moscova a amenintat ca daca produsele „nesigure“ din Romania si Bulgaria, amenintate de pesta porcina si boala limbii albastre, capata acces pe piata comunitara dupa 1 ianuarie 2007, va intrerupe importurile de produse din carne din UE). Interesanta este pozitia oficialilor europeni, foarte preocupati in ultima perioada de standardele sanitar-veterinare la care produc firmele din cele doua tari, in speranta ca vor convinge Rusia sa renunte la ideea unui embargou de ansamblu fata de UE. In cele din urma, eforturile celor de la Bruxelles n-au avut succes, odata ce Moscova a anuntat ca vrea sa incheie separat acorduri cu fiecare stat membru al UE privind importurile de carne. Negocierile ar urma acum sa continue intre Rusia si Germania, tara care preia sefia UE de la 1 ianuarie.

Compania aeriana Qantas Airways din Australia acceptase, joia trecuta, o oferta imbunatatita de preluare din partea unui grup de investitori financiari condusi de Macquarie Bank si fondul de investitii american Texas Pacific Group pentru suma de 8,7 miliarde de dolari.

Recent, si US Airways a formulat o oferta de 8,6 miliarde de dolari pentru compania Delta Airlines, aflata in faliment, iar apropierea intre cele doua potentiale tranzactii a generat comentarii bucuroase ale observatorilor care constata ca exista inca interes din partea investitorilor pentru o industrie afectata puternic in ultimii ani de criza post-11 septembrie si de scumpirea petrolului. Faptul ca grupul de investitori a incercat de mai multa vreme sa obtina controlul asupra Qantas a starnit insa nemultumirea inclusiv a unora din politicienii australieni, care ar fi dorit ca in actionariat sa nu intre straini. De altfel, si premierul John Howard a cerut noilor proprietari privati ai Qantas sa mentina integritatea celei mai mari si mai vechi dintre firmele aeriene ale tarii. La sfarsitul saptamanii trecute, dupa ce a fost anuntat acceptul Qantas pentru tranzactie, autoritatile pentru concurenta ale Australiei au atras atentia insa ca Macquarie Bank are deja o cota de actiuni in aeroportul din Sydney, in timp ce analistii au avertizat ca situatia Qantas pe zborurile intre SUA si Australia ar putea fi amenintata de concurenta, in speta de Singapore Air, care din vara incoace tot incearca sa sparga duopolul Qantas si al United Airlines pe ruta transpacifica.

Premierul israelian Ehud Olmert (foto) a sugerat intr-un interviu televizat ca statul evreu detine arme atomice, renuntand astfel la politica de ambiguitate nucleara pe care o practica Israelul. „Israelul nu ameninta nicio tara in nicio privinta, niciodata nu a facut-o“, a declarat Olmert postului german SAT 1.

„Ceea ce am urmarit cel mai mult a fost sa traim in liniste. Dar nu am amenintat niciodata un stat cu anihilarea“, a precizat premierul israelian. „Iranienii ameninta Israelul in mod deschis, explicit si public cu stergerea de pe harta. Puteti spune ca sunt la acelasi nivel cu Statele Unite, Franta, Israel, Rusia, cand ei aspira sa detina armament nuclear?“, a declarat Olmert.  Consilierii premierului israelian au declarat ca afirmatiile au fost interpretate gresit si ca nu incalca politica traditionala a statului evreu, de ambiguitate in ceea ce priveste asumarea capacitatii de a folosi arma nucleara. De notat ca declaratia lui Ehud Olmert a fost facuta dupa un comentariu al noului secretar american al apararii, Robert Gates, care a enumerat Israelul printre tarile din apropierea Iranului posesoare de arme nucleare.

Comisia Europeana a stabilit sistemul de supraveghere a Romaniei si Bulgariei in domeniul justitiei, dupa care Bucurestiul si Sofia sunt obligate sa prezinte in fiecare an, inainte de 31 martie, progresele inregistrate in reformele cerute de UE, putand beneficia de „asistenta tehnica“ din partea Comisiei.

Plenul Parlamentului European a validat saptamana trecuta candidaturile propunerilor Bucurestiului pentru functiile de comisar european (Leonard Orban), respectiv membru al Curtii Europene de Conturi (Ovidiu Ispir).

Daca in cazul lui Leonard Orban votul a trecut fara emotii – data fiind prestatia sa din timpul audierilor -, candidatura lui Ovidiu Ispir a fost sub semnul intrebarii pana la momentul numaratorii finale. Ovidiu Ispir s-a remarcat printr-o prestatie catalogata drept „dezamagitoare“ in timpul audierilor, ceea ce i-a facut pe popularii europeni sa anunte ca nu vor vota nominalizarea acestuia. In cele din urma, pentru Ispir au fost inregistrate 356 de voturi favorabile, 229 de voturi impotriva si un numar considerabil de abtineri – 51, ceea ce demonstreaza reticenta parlamentarilor europeni fata de candidatul roman.

Erste Bank, actionarul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR), si-a majorat la 69,1% participatia la banca roma-neasca, dupa ce a reusit sa atraga 7,2% din pachetul de 8% detinut de salariati.

Austriecii le-au oferit salariatilor posibilitatea de a-si vinde actiunile contra cash, de a le schimba cu actiuni Erste sau de a le instraina pentru o combinatie de cash si actiuni. Prin urmare, pentru cota de 7,2% obtinuta din titlurile BCR, Erste a platit 228 de milioane de euro si a renuntat la ceva peste 1% din actiunile proprii (pe care salariatii BCR care le-au primit au obligatia de a nu le vinde timp de un an). Castigul austriecilor ar urma sa fie, conform estimarilor bancii de investitii KBW, o cota in plus de 25 de milioane de euro din profitul BCR pe 2007 si 34 de milioane de euro din cel pe 2008.

Guvernul libanez a transmis saptamana trecuta Parlamentului proiectul de infiintare a unui tribunal international care sa-i judece pe autorii asasinarii fostului premier Rafik Hariri, banuiti a avea legatura cu interesele Siriei.

Presedintele Emile Lahoud, considerat un apropiat al Damascului, respinsese anterior decretul cu privire la proiectul infiintarii tribunalului, aprobat de guvern la 25 noiembrie, pe motiv ca guvernul condus de Fuad Siniora a devenit nelegitim, de la demisia, la jumatatea lui noiembrie, a sase ministri prosirieni. Constitutia ofera guvernului dreptul de a transmite parlamentului un proiect de lege, chiar daca nu este semnat de seful statului, dupa 15 zile. Presedintele parlamentului, Nabih Berri, are obligatia sa-i convoace pe deputati pentru a discuta pe tema proiectului, insa Berri, si el un apropiat al Damascului (si al carui partid Amal este membru al opozitiei), considera guvernul ilegitim si anticonstitutional. Tensiunea situatiei este intretinuta si de protestele de strada din ultimele saptamani, in care manifestantii, unii din ei suporteri ai militantilor Hezbollah, au cerut demisia guvernului Siniora, considerat a fi „in solda Statelor Unite“.

Cum era de asteptat, au inceput sa apara deja incertitudinile de pe urma ordonantei de transfer al OPSPI de la Ministerul Economiei la AVAS. Una din societatile aflate in disputa aici este fosta Daewoo Craiova, care ar fi trebuit relansata la privatizare in primavara, dupa declaratiile fostului ministru al economiei, Codrut Seres.

Acum, premierul Tariceanu insusi l-a asigurat pe primul pretendent la cumpararea uzinei din Craiova – seful companiei Ford, John Fleming, sosit la Bucuresti saptamana trecuta – ca privatizarea nu va fi afectata cu nimic de trecerea fostei societati a Daewoo in portofoliul AVAS, ba chiar ca vanzarea va avea loc inainte de iunie 2007. Un caz mai complicat este cel al pachetului de 8% din Petrom care ar urma sa fie vandut salariatilor, dupa ce fostul ministru Codrut Seres a fost acuzat ca l-ar fi sustinut pe liderul sindicalistilor din Petrom, Liviu Luca, sa preia indirect pachetul de actiuni, ajungand astfel in dezacord cu ministrul justitiei, Monica Macovei. Acum, cel ce va continua discutiile cu Macovei este seful AVAS, Teodor Atanasiu. Succesorul lui Seres, Varujan Vosganian, s-a grabit aproape inutil sa-si declare sustinerea fata de varianta in care salariatii ar prelua direct actiunile. Vosganian fusese acuzat recent pentru legaturi mai vechi cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, a carui apropiere de Liviu Luca nu-i un secret pentru nimeni.

Acuzate de nestiinta a planificarii bugetare, atata vreme cat nu pot cheltui excedentul fiscal, autoritatile incearca sa-si demonstreze eficienta pe teren. Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, si cel al transporturilor, Radu Berceanu, au mers impreuna la receptia unei lucrari de reabilitare pe autostrada Bucuresti-Constanta, ocazie cu care au reluat promisiunile privind progresul infrastructurii in urmatorii ani, respectiv amenintarile la adresa firmelor de constructii care nu-si respecta termenele.