BusinessMagazin

Blog

  • Boris Billich îl înlocuieşte pe Michael Grewe la conducerea Mercedes-Benz România

    Boris Billich a luat contact cu România în 1994, când a fost numit Market Manager pe segmentul de Autoturisme şi Autovehicule Comerciale Uşoare în Europa Centrală şi de Est. În perioada precedentă anului 2004, a coordonat activităţile de formare şi consolidare a business-ului de autovehicule comerciale uşoare Mercedes-Benz în România.

    Noul CEO Mercedes-Benz România dispune de experienţă în cadrul departamentului de vânzări, acumulată atât la sediul central din Germania, cât şi în cadrul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite, Republica Cehă şi Rusia, unde în prezent ocupă poziţia de CEO Mercedes-Benz Truck Vostok.

    “După şase ani şi jumătate în care am trăit în România, cu o mulţime de experienţe pozitive, acesta va fi cu siguranţă un rămas bun dificil pentru mine. Dar, în acelaşi timp, aştept cu nerăbdare schimbările şi provocările viitoare alături de concernul Daimler AG”, a declarat Michael Grewe, care va conduce filiala locală a Daimler din Thailanda. Neamţul Michael Grewe a venit în România în 2006, când a preluat conducerea stelei cu trei colţuri din România, după ani buni în care a lucrat în Germania şi Rusia.

  • Lemet vrea să deschidă 15 noi magazine în 2013

    Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’S este de aproximativ 2,2 mil. lei. Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul Lem’S şi sunt amenajate la acelaşi standard de calitate în toate judeţele ţării.
    Magazinul Lem’S din Piteşti se întinde pe o suprafaţă de 1350 mp şi este al doilea ca mărime din cadrul reţelei. Acesta se află situat în cadrul complexului Retail Park pe DN 65B.
    Magazinul din Constanţa se întinde pe o suprafaţă puţin peste 1000 mp şi se află situat în cadrul complexului TOM.
    Cu cele două spaţii comerciale deschise în acest trimestru, reţeaua Lem’S ajunge la o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.
    ”Strategia noastră de dezvoltare s-a bazat pe extinderea reţelei de magazine Lem’S urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai generoase, în centre comerciale noi. şi în 2013 strategia noastra urmează aceeaşi direcţie. Urmează să inaugurăm până la sfârşitul anului aproximativ 15 magazine în diferite zone ale ţării” declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.

    Reduceri şi mobilă în rate Lem’S ofera clienţilor un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă, prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen sau Banca Transilvania sau 20-30 de rate fără dobândă prin UniCredit Consumer Financing.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’S pentru desfacerea produselor sale. în prezent reţeaua Lem’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 65.000 mp de retail amenajaţi în toate judeţele ţării la acelaşi standard. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua Lem’S activează peste 1.250 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Bucureştiul sub al doilea mandat al lui Sorin Oprescu: Pasaj pe lângă Casa Presei, un nou sediu pentru Ministerul de Externe şi şosea pe sub clădirea Parlamentului

    Primarul general al Bucureştilor Sorin Oprescu anunţă pentru acest an debutul mai multor proiecte de anvergură în Capitală – pasajul subteran din Piaţa Presei Libere sau lucrările pentru pasajul subteran de la Palatul Parlamentului după finalizarea tronsonului de bulevard Berzei-Buzeşti – dar nu renunţă nici la „autostrada suspendată“ care l-a făcut celebru. La 61 de ani şi la al doilea mandat de primar general al Capitalei, edilul are, spune el, proiecte pentru încă 10 ani la Primăria Generală, deşi nu respinge categoric ide­ea de a candida la preşedinţie, anul viitor, aşa cum spune că s-au gândit unii dintre membrii PSD cu care ţine încă legătura, deşi nu mai este din 2008 în acest partid. „Dom’ne, eu sunt primar general. Am planuri nu pentru trei ani jumătate, cât au mai rămas (din actualul mandat – n.n.), ci pentru zece ani de zile. Vreau să-i văd pe oamenii ăştia (bucureştenii – n.r.) că se simt bine“, a susţinut ieri Oprescu la emisiunea „După 20 de ani“ de la Pro TV.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • 28 de locuri incredibile despre care probabil că nu ştiai că există – GALERIE FOTO

  • Dijmărescu, şeful Fondului de Garantare: Depozitele subsidiarelor băncilor cipriote sunt în siguranţă

    „Sigur că, în situaţia dată, lu­mea este îngrijorată. Este normal să fie aşa, şi me­sa­jul meu, este ca oamenii să aibă încredere în forţa de reglementare pe care statul român o apli­că şi în instituţiile sale, respectiv ban­ca centrală, Ministerul Finanţelor, Fon­dul de Garantare a Depozitelor Banca­re. Din punctul nostru de vedere, aşa cum arată situaţia pe care o avem de la direcţia de supraveghere din BNR, în acest moment nu găsim un motiv de îngrijorare“, a declarat vineri Dijmă­rescu la emisiunea ZF Live. Consiliul de administraţie al BNR a dis­cutat joi mai multe ore, până seara târziu, despre situaţia din Cipru şi implicaţiile asupra pieţei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea cre­ditor din Cipru care va dispărea ca ur­mare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zo­nei euro şi FMI, deţine pe piaţa româ­neas­că Marfin. Marfin are regim de fi­lia­lă în România şi se supune regle­men­tărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, în timp ce Bank of Cyprus este sucursală. Depozitele din Cipru sunt garan­tate, la fel ca şi în România şi restul UE, în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 60%, conform ultimelor discuţii, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • La Bank of Cyprus, pierderile deponenţilor ar putea ajunge la 60% pentru economiile peste 100.000 euro

    Persoanele care au depozitaţi peste 100.000 euro la Bank of Cyprus vor pierde 37,5% din valoarea economiilor, sumă care va fi convertită în acţiuni la bancă, potrivit unei declaraţii a băncii centrale. Acţiunile vor oferi deponenţilor drept de vot la Bank of Cyprus, precum şi drept la dividende. Măsura face parte din planul de restructurare al instituţiei de credit şi practic banii vor dispărea imediat din conturile clienţilor. Deponenţii ar putea pierde, de asemenea, încă 22,5% din economii, banii urmând a fi îngheţaţi în conturi pentru care nu se va plăti dobândă până când planul de restructurare se va termina. Se esti­mea­ză că procesul de restructurare al băncii cipriote va dura mai multe luni. Iniţial s-a estimat că persoanelor care au peste 100.000 euro în conturi la Bank of Cyprus le vor fi confiscate doar 30-40% din valoarea depozitelor, aceasta fiind prima oară când liderii zonei euro au convenit să transfere povara bailout-ului şi către clienţii băncilor. Toate depozitele de maximum 100.000 euro sunt garantate, ceea ce înseamnă că un client care are 500.000 euro într-un depozit bancar va suporta pierderi doar pentru 400.000 euro. Banca centrală va numi un evaluator independent al Bank of Cyprus şi procentul de 22,5% din depozitele de peste 100.000 de euro va putea fi la rândul lui convertit în acţiuni, parţial sau total, în termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării, notează Bloomberg.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Din lipsă de activitate, Consiliul Bursei şi-a demis CEO-ul. Cine a votat împotrivă

    Fără listări de companii private şi cu tot mai puţini investitori, Bursa de Valori Bucureşti, principalul operator bursier de pe piaţa locală de capital, a rămas de vineri şi fără director general. Victor Cionga, un veteran al pieţei de capital, a fost demis de Consiliul de Administraţie al BVB pe motiv că procesul de restructurare demarat de acesta a fost prea lent. Neoficial, fostul director ar fi acuzat de cheltuieli nejustificate cu firme de avocatură şi consilieri.  Numit în funcţie în septembrie 2012, după un proces de recrutare care a durat luni bune, Cionga se apără şi susţine că restrucuarea nu se poate face „heirupist“ în doar şase luni, iar conslieriii au fost angajaţi pentru a acoperi lipsa de expertiza din bursă. El ar fi trebuit să revitalizeze o piaţă de capital care a căzut pradă crizei financiare, dezinteresului din partea companiilor private şi investitorilor, dar şi lipsei de sprijin din partea statului. „Restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face heirupist. Vorbim aici nu doar de viitorul unei companii, ci şi de viaţa unor oameni, angajaţi ai acesteia. Cine îşi imaginează, mai ales în contextul economic actual, că se poate juca cu asta sărind etapele unei analize serioase dovedeşte că nu este un lider şi manager responsabil“, a declarat Victor Cionga.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Petrom alocă 400 mil. euro pentru încă un an de producţie

    Petrom va investi până în 2015 peste 400 de milioane de euro pentru a redezvolta 6 din cele mai mari zăcăminte de petrol şi gaze din cele 240 pe care le are în portofoliu. Calculele Petrom arată că după finalizarea lucrărilor pe cele 6 zăcăminte, care asigură circa 40% din producţia totală de hidrocarburi a companiei vor putea fi aduşi la suprafaţă aproape 70 de milioane de barili. Acest lucru înseamnă circa un an suplimentar de producţie pentru Petrom sau consumul de petrol pe un an al României. „În acest moment avem în analiză 6-8 proiecte de redezvoltare, iar zăcămintele alese sunt în top 30 cele mai importante zăcăminte pe care le avem în portofoliu“, spune Gabriel Selischi, director zone de producţie interne din cadrul Petrom care din toamna acestui an va ocupa un loc în directorat, urmând să fie responsabil pentru segmentul de explorare şi producţie, cel mai important din companie. În ultimii trei ani de zile producţia de petrol şi gaze a Petrom s-a stabilizat, dar comparativ cu anul 2005, primul după privatizarea companiei, cantităţile extrase acum sunt cu 20% mai mici. Selischi a precizat că nici după redezvoltarea celor 6 zăcăminte producţia companiei nu va creşte. „Obiectivul nostru  este să stabilizăm producţia, având în vedere declinul natural anual de circa 10%. Am reuşit acest lucru în ultimii ani, variaţia producţiei de la un an la altul fiind în jur de 1%. Practic, ce facem prin aceste proiecte este să prelungim durata producţiei, nu neapărat o creştere a acesteia.“

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Germanul Nikolai Beckers începe cel mai mare proces din telecom: integrarea Cosmote cu Romtelecom

    Germanul Nikolai Beckers, care şi-a început cariera în 1989 la Deutsche Bank, iar în ultimii 18 ani a ocupat diferite poziţii de management în mai multe colţuri ale lumii pentru Deutsche Telekom, îşi va prelua astăzi oficial mandatul de director general al Cosmote România şi Romtelecom.

    Beckers, care vine la Bucureşti după aproape doi ani petrecuţi la Paris ca şef al diviziei de servicii IT din Franţa a grupului, are ca prioritate numărul unu în timpul mandatului realizarea celei mai mari fuziuni de pe piaţa locală de comunicaţii, care va crea o companie cu venituri de peste un miliard de euro şi 10.000 de angajaţi.

    Fuziunea va demara după ce grupurile OTE (Grecia) şi Deutsche Telekom (Germania) vor ajunge la un acord cu statul român în privinţa acestui proces. Statul român, care are 46% din Romtelecom şi 14% din Cosmote, s-a declarat de acord cu integrarea, dar nu a agreat şi un calendar sau procentul de acţiuni pe care îl va deţine în noua entitate.

    Cosmote şi Romtelecom au avut anul trecut împreună afaceri de 1,082 mld. euro, în scădere cu 3,7%, şi EBITDA de 285,6 mil. euro, în creştere cu 30%.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Criza din Cipru pune presiune pe leu

    Cursul s-a stabilizat la sfârşitul săptămânii trecute pe palierul de 4,41 lei/euro, unde a urcat în ultimele două săptămâni pe fondul crizei din Cipru. Euro a trecut pragul de 4,4 lei pe 18 martie, imediat după anunţul privind „taxa“ pe depozitele din băncile cipriote, o măsură care a speriat investitorii de pe pieţele emergente. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4154 lei/euro, uşor sub nivelul din ziua precedentă, aceasta fiind a zecea şedinţă consecutivă în care moneda europeană se menţine peste pragul de 4,4 lei. Leul a închis şedinţa interbancară de vineri aproape de nivelul de 4,41 unităţi/euro pe fondul unei sesiuni liniştite pentru toate monedele emergente din regiune. Mişcarea cursului din ultimele săptămâni reprezintă o schimbare de direcţie la 180 de grade în condiţiile în care de la începutul anului leul se afla pe o tendinţă ascendentă, susţinut de cererea de titluri de stat din partea investitorilor străini. Cursul de schimb atinsese un minim al ultimului an de 4,32 lei/euro la jumătatea lunii ianuarie, iar ulterior se stabilizase în jurul valorii de 4,35 lei/euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro