BusinessMagazin

Blog

  • Volksbank deschide 10 centre de afaceri în 2014 şi vrea dublarea cotei pe acest segment până în 2018

    Centrele de business vor fi deschise în Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea, Sibiu, Braşov, Ploieşti, Iaşi, Constanţa şi două în Bucureşti, lansarea fiind însoţită de conferinţe regionale împreună cu oamenii de afaceri locali.

    “Noul Resort de Business dedicat persoanelor juridice urmăreşte să identifice soluţiile financiare cele mai potrivite pentru contextul macroeconomic actual. Prin dezvoltarea centrelor regionale, ne dorim să creştem gradul de accesibilitate al firmelor la produse specifice, să sprijinim dezvoltarea antreprenorilor şi capitalului românesc, dar şi consolidarea relaţiei de afaceri cu companiile ce aparţin unor grupuri de investitori străini”, a declarat într-un comuncat Bogdan Neacşu, noul vicepreşedinte al Volksbank pe segmenul clienţi corporate şi IMM.

    Banca ţinteşte o creştere de 20% a business-ului pe segmentul corporate, după ce anul trecut numărul clienţilor aferenţi a fost în urcare cu 12% faţă de 2012. Instituţia de credit administra la finele anului trecut împrumuturi de 507 milioane euro pe acest segment, reprezentând 20% din portofoliu.

    “Sectorul corporate şi IMM începe să se trezească din criză şi este foarte important să facilităm accesul la finanţare, care să le permită firmelor să continue să crească. Anul 2014 are premise să fie anul relansării creditării pe acest segment, având în vedere scăderea succesivă a dobânzilor, până la minime istorice”, a adăugat Neacşu.

    Volksbank trebuie să vândă subsidiara din România până la finalul anului 2015, aşa cum s-a angajat în acordul de restructurare din primăvara anului 2012. Grupul austriac a angajat în aprilie o bancă de investiţii pentru a intermedia vânzarea instituţiei de credit.

    Volksbank Austria a constituit anul trecut un provizion de 62 de milioane de euro pentru pierderi pe care anticipează că le va înregistra din vânzarea subsidiarei locale.

    Acţionarii Volksbank România vor suplimenta capitalul social al instituţiei de credit cu 250 milioane euro până la finalul anului, la circa 576 milioane euro, grupul austriac contribuind cu 128 milioane euro din suma totală, după ce şi-a provizionat banii în primul semestru.

    Banca locală are în prezent un capital social de 1,437 miliarde lei (326 milioane euro), deţinut de vehiculul VBI Beteiligungs (Austria) în proporţie de 99,99%, după ce controlul asupra băncii a fost transferat către acesta în luna octombrie a anului trecut, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia.

    Grupul austriac Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa au câte 24,5%.

    Veniturile subsidiarei din România au scăzut anul trecut cu 8%, de la 130,3 milioane de euro la 119,9 milioane de euro. La finele lui 2013, Volksbank România avea active de 3,09 miliarde de euro, de la 4,704 miliarde de euro în 2012.

    Instituţia de credit a înregistrat anul trecut pierderi de 103,6 milioane de euro, mai mici cu 38,5% faţă de cele raportate de bancă în 2012, când au atins 168,5 milioane de euro. Majoritatea pierderilor au fost generate de provizioane.

  • Volksbank deschide 10 centre de afaceri în 2014 şi vrea dublarea cotei pe acest segment până în 2018

    Centrele de business vor fi deschise în Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea, Sibiu, Braşov, Ploieşti, Iaşi, Constanţa şi două în Bucureşti, lansarea fiind însoţită de conferinţe regionale împreună cu oamenii de afaceri locali.

    “Noul Resort de Business dedicat persoanelor juridice urmăreşte să identifice soluţiile financiare cele mai potrivite pentru contextul macroeconomic actual. Prin dezvoltarea centrelor regionale, ne dorim să creştem gradul de accesibilitate al firmelor la produse specifice, să sprijinim dezvoltarea antreprenorilor şi capitalului românesc, dar şi consolidarea relaţiei de afaceri cu companiile ce aparţin unor grupuri de investitori străini”, a declarat într-un comuncat Bogdan Neacşu, noul vicepreşedinte al Volksbank pe segmenul clienţi corporate şi IMM.

    Banca ţinteşte o creştere de 20% a business-ului pe segmentul corporate, după ce anul trecut numărul clienţilor aferenţi a fost în urcare cu 12% faţă de 2012. Instituţia de credit administra la finele anului trecut împrumuturi de 507 milioane euro pe acest segment, reprezentând 20% din portofoliu.

    “Sectorul corporate şi IMM începe să se trezească din criză şi este foarte important să facilităm accesul la finanţare, care să le permită firmelor să continue să crească. Anul 2014 are premise să fie anul relansării creditării pe acest segment, având în vedere scăderea succesivă a dobânzilor, până la minime istorice”, a adăugat Neacşu.

    Volksbank trebuie să vândă subsidiara din România până la finalul anului 2015, aşa cum s-a angajat în acordul de restructurare din primăvara anului 2012. Grupul austriac a angajat în aprilie o bancă de investiţii pentru a intermedia vânzarea instituţiei de credit.

    Volksbank Austria a constituit anul trecut un provizion de 62 de milioane de euro pentru pierderi pe care anticipează că le va înregistra din vânzarea subsidiarei locale.

    Acţionarii Volksbank România vor suplimenta capitalul social al instituţiei de credit cu 250 milioane euro până la finalul anului, la circa 576 milioane euro, grupul austriac contribuind cu 128 milioane euro din suma totală, după ce şi-a provizionat banii în primul semestru.

    Banca locală are în prezent un capital social de 1,437 miliarde lei (326 milioane euro), deţinut de vehiculul VBI Beteiligungs (Austria) în proporţie de 99,99%, după ce controlul asupra băncii a fost transferat către acesta în luna octombrie a anului trecut, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia.

    Grupul austriac Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa au câte 24,5%.

    Veniturile subsidiarei din România au scăzut anul trecut cu 8%, de la 130,3 milioane de euro la 119,9 milioane de euro. La finele lui 2013, Volksbank România avea active de 3,09 miliarde de euro, de la 4,704 miliarde de euro în 2012.

    Instituţia de credit a înregistrat anul trecut pierderi de 103,6 milioane de euro, mai mici cu 38,5% faţă de cele raportate de bancă în 2012, când au atins 168,5 milioane de euro. Majoritatea pierderilor au fost generate de provizioane.

  • Microsoft vrea să cumpere producătorul jocului video Minecraft pentru două miliarde de dolari

    Cel mai mare producător de programe software din lume plănuieşte să încheie acordul cel târziu la începutul săptămânii viitoare.

    Cumpărarea producătorului suedez Mojang urmează să devină cea mai importantă înţelegere încheiată de Microsoft din februarie, când Satya Nadella a devenit CEO-ul companiei, până în prezent. Nadella a reorientat centrul de interes al Microsoft către serviciile furnizate de companie pe Internet şi către creşterea numărului de utilizatori ai consolei Xbox.

    Reprezentanţii Microsoft şi Mojang au refuzat să comenteze pe această temă.

    Negocierile au început în urmă cu câteva luni, la iniţiativa lui Markus Persson, cel care a fondat Mojang în 2010, datorită relaţiilor de colaborare bune dezvoltate de cele două companii.

    Persson estimează că tranzacţia va determina o creştere importantă a vânzărilor Minecraft, datorită poziţiei pe care Microsoft o deţine pe piaţa jocurilor video şi a calculatoarelor.

    Până în luna iunie, Mojang a vândut 54 de milioane de copii ale jocului, Minecraft devenind disponibil şi pentru cele mai noi generaţii de console, Xbox One şi PlayStation 4, la începutul lui septembrie.

  • Microsoft vrea să cumpere producătorul jocului video Minecraft pentru două miliarde de dolari

    Cel mai mare producător de programe software din lume plănuieşte să încheie acordul cel târziu la începutul săptămânii viitoare.

    Cumpărarea producătorului suedez Mojang urmează să devină cea mai importantă înţelegere încheiată de Microsoft din februarie, când Satya Nadella a devenit CEO-ul companiei, până în prezent. Nadella a reorientat centrul de interes al Microsoft către serviciile furnizate de companie pe Internet şi către creşterea numărului de utilizatori ai consolei Xbox.

    Reprezentanţii Microsoft şi Mojang au refuzat să comenteze pe această temă.

    Negocierile au început în urmă cu câteva luni, la iniţiativa lui Markus Persson, cel care a fondat Mojang în 2010, datorită relaţiilor de colaborare bune dezvoltate de cele două companii.

    Persson estimează că tranzacţia va determina o creştere importantă a vânzărilor Minecraft, datorită poziţiei pe care Microsoft o deţine pe piaţa jocurilor video şi a calculatoarelor.

    Până în luna iunie, Mojang a vândut 54 de milioane de copii ale jocului, Minecraft devenind disponibil şi pentru cele mai noi generaţii de console, Xbox One şi PlayStation 4, la începutul lui septembrie.

  • A transformat un teren viran din Bucureşti într-o maşinărie de făcut bani. Se întâmplă la doi paşi de Guvern

    Cea mai scumpă parcare din România se află pe strada Buzeşti din Bucureşti, în apropierea pieţei Victoriei, şi este deţinută de omul de afaceri Dragoş Dragoteanu, proprietar al companiei Euroest Invest.

    Preţul pe care un şofer trebuie să îl plătească pentru 15 minute de parcare este de 4,5 lei, respectiv 18 lei/oră. Prin comparaţie, o oră de parcare în locurile deţinute de Administraţia Străzilor costă 1,5 lei.

    Zona Buzeşti oferă un număr limitat de posibilităţi de staţionare, bulevardul fiind modernizat fără a se crea însă locuri de parcare.

    “Pentru orice administraţie publică serioasă, problema parcărilor trebuie să constituie o prioritate. Nu contează atât de mult că nu s-au făcut încă, dar contează enorm dacă se doreşte a fi făcut imediat”, spunea anterior Dragoş Dragoteanu, general manager al companiei Euroest Invest. “Investitorii privaţi în parcări vor fi probabil întotdeauna cu un pas înaintea parcărilor oferite de primărie. Concurenţa este cea mai bună formă de evoluţie, chiar şi pentru acest domeniu de activitate”, a mai spus Dragoteanu.

  • A transformat un teren viran din Bucureşti într-o maşinărie de făcut bani. Se întâmplă la doi paşi de Guvern

    Cea mai scumpă parcare din România se află pe strada Buzeşti din Bucureşti, în apropierea pieţei Victoriei, şi este deţinută de omul de afaceri Dragoş Dragoteanu, proprietar al companiei Euroest Invest.

    Preţul pe care un şofer trebuie să îl plătească pentru 15 minute de parcare este de 4,5 lei, respectiv 18 lei/oră. Prin comparaţie, o oră de parcare în locurile deţinute de Administraţia Străzilor costă 1,5 lei.

    Zona Buzeşti oferă un număr limitat de posibilităţi de staţionare, bulevardul fiind modernizat fără a se crea însă locuri de parcare.

    “Pentru orice administraţie publică serioasă, problema parcărilor trebuie să constituie o prioritate. Nu contează atât de mult că nu s-au făcut încă, dar contează enorm dacă se doreşte a fi făcut imediat”, spunea anterior Dragoş Dragoteanu, general manager al companiei Euroest Invest. “Investitorii privaţi în parcări vor fi probabil întotdeauna cu un pas înaintea parcărilor oferite de primărie. Concurenţa este cea mai bună formă de evoluţie, chiar şi pentru acest domeniu de activitate”, a mai spus Dragoteanu.

  • INS: Preţurile au scăzut în august cu 0,3%, iar inflaţia anuală a coborât la 0,84%

    Inflaţia anuală a coborât astfel în august de la 0,95%, nivel consemnat în luna anterioară, însă peste minimul de 0,66% atins în iunie. Inflaţia anuală s-a situat la 0,94% în mai, după ce în aprilie a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (septembrie 2013 – august 2014) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2012 – august 2013), determinată pe baza IPC (indicele preţurilor de consum – n.r.) este 1,2%, iar cea determinată pe baza IAPC (indicele arminizat al preţurilor de consum – n.r.) este 1,3%”, se arată în comunicatul INS.

    În luna august, preţurile mărfurilor alimentare au fost mai mici cu 0,9% faţă de iulie, la cele nealimentare s-au redus cu 0,06%, în timp ce tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%. Comparativ cu august 2013, preţurile la alimente s-au diminuat cu 1,97%, în schimb s-au scumpit mărfurile nealimentare cu 2,38% şi serviciile cu 2,74%.

    Rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,1% în primele opt luni ale acestui an, faţă de 0,2% în perioada similară a anului trecut.

    BNR a redus încă o dată, în luna august, prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

     

  • INS: Preţurile au scăzut în august cu 0,3%, iar inflaţia anuală a coborât la 0,84%

    Inflaţia anuală a coborât astfel în august de la 0,95%, nivel consemnat în luna anterioară, însă peste minimul de 0,66% atins în iunie. Inflaţia anuală s-a situat la 0,94% în mai, după ce în aprilie a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (septembrie 2013 – august 2014) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2012 – august 2013), determinată pe baza IPC (indicele preţurilor de consum – n.r.) este 1,2%, iar cea determinată pe baza IAPC (indicele arminizat al preţurilor de consum – n.r.) este 1,3%”, se arată în comunicatul INS.

    În luna august, preţurile mărfurilor alimentare au fost mai mici cu 0,9% faţă de iulie, la cele nealimentare s-au redus cu 0,06%, în timp ce tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%. Comparativ cu august 2013, preţurile la alimente s-au diminuat cu 1,97%, în schimb s-au scumpit mărfurile nealimentare cu 2,38% şi serviciile cu 2,74%.

    Rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,1% în primele opt luni ale acestui an, faţă de 0,2% în perioada similară a anului trecut.

    BNR a redus încă o dată, în luna august, prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

     

  • Cele mai amuzante reacţii din social media după lansarea iPhone 6

    După lansarea iPhone 6 de aseară, reţelele de socializare au fost pline de comentarii la adresa companiei Apple şi a produselor lansate. Deşi cele mai multe erau de laudă, iată în continuare câteva comentarii amuzante.

    “Sper că voi apuca să văd ziua în care vorbitorii Apple nu vor mai purta blugi din anii ’90.”

    “Sunt curios cât a durat întâlnirea în care s-a decis noul nume.”

    “După prezentarea de aseară, mai rămâne doar o întrebare: dacă îmi iau noul iPhone, vor fi părinţii mei mândri de mine?”

    Live streamingul oferit de cei de la Apple nu a mers foarte bine, iar acest lucru a fost speculat imediat.

    “Interesantă conferinţă. Multe informaţii folositoare.”

    “Cum ar arăta noul iPhone în variante Star Wars:”

    “Va exista şi varianta handsfree?”

  • Cele mai amuzante reacţii din social media după lansarea iPhone 6

    După lansarea iPhone 6 de aseară, reţelele de socializare au fost pline de comentarii la adresa companiei Apple şi a produselor lansate. Deşi cele mai multe erau de laudă, iată în continuare câteva comentarii amuzante.

    “Sper că voi apuca să văd ziua în care vorbitorii Apple nu vor mai purta blugi din anii ’90.”

    “Sunt curios cât a durat întâlnirea în care s-a decis noul nume.”

    “După prezentarea de aseară, mai rămâne doar o întrebare: dacă îmi iau noul iPhone, vor fi părinţii mei mândri de mine?”

    Live streamingul oferit de cei de la Apple nu a mers foarte bine, iar acest lucru a fost speculat imediat.

    “Interesantă conferinţă. Multe informaţii folositoare.”

    “Cum ar arăta noul iPhone în variante Star Wars:”

    “Va exista şi varianta handsfree?”