BusinessMagazin

Blog

  • MOŢIUNE DE CENZURĂ împotriva Guvernului Ponta, depusă de ACL: “Prin promovarea unor acte normative se urmăreşte fraudarea alegerilor prezidenţiale”

    Anunţul a fost făcut vineri de către preşedintele PNL, Klaus Iohannis, care a spus că documentul a fost depus la Parlament.

    Iohannis a precizat că moţiunea de cenzură este semnată de 171 de parlamentari.

    Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

    Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

    Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.

  • Păreri împărţite în SUA cu privire la folosirea Twitter ca instrument de propagandă teroristă

    Teroriştilor le place Twitter, inclusiv grupării sunnite Stat Islamic în Irak şi Siria (ISIS), care foloseşte reţeaua pentru a-şi difuza mesajele pline de cruzime. Când membrii grupării şi zeci de mii de acoliţi au apărut pe Twitter în ultimele luni, această situaţie a ridicat întrebări dacă site-urile de social media ar trebui să răspundă atunci când grupări de acest tip le colonizează platforma.

    Nu sunt răspunsuri uşoare. Reţelele de socializare există pentru ca utilizatorii să facă schimb de informaţii. Site-uri ca Twitter nu sunt echipate nici înclinate să controleze membrii. Iar în cadrul comunităţii de informaţii nu există consens dacă folosirea ca instrument de propagandă a unor site-uri ca Twitter prejudiciază sau ajută interesele americane.

    În opinia unor comentatori, Twitter a fost neglijent şi a permis multiplicarea conturilor extremiste. “Timp de câţiva ani, adepţii ISIS au deturnat Twitter pentru a-şi promova liber jihadul cu o interferenţă minimă sau deloc”, a declarat Rita Katz, director al SITE, care studiază comportamentul online al extremiştilor. “Lipsa de acţiune a Twitter a rezultat într-o prezenţă ISIS puternică şi masivă pe platforma sa, constând în campanii de mobilizare, recrutare şi terorizare”.

    Alţii spun că nu este atât de simplu. Conturile ISIS pot fi, în unele cazuri, un avantaj pentru eforturile de strângere de informaţii, afirmă expertul în contraterorism Clint Watts. “Laudele lor ne spun ceea ce nu ştim despre ce se întâmplă în estul Siriei”, a explicat Watts. “În Irak ne-au arătat fiecare dintre succesele lor”, a adăugat el.

    Din acest motiv, unii oficiali ar putea prefera ca aceste conturi să rămână deschise. “Este folositor să îi putem urmări pe Twitter”, a declarat William McCants, fost consilier în Departamentul de Stat, care conduce Proiectul privind relaţiile SUA cu lumea islamică la Brookings Institution. McCants aminteşte că oficialii americani au descris site-ul drept o “mină de aur” în ceea ce priveşte informaţiile despre reţelele de combatanţi străini, mai bună decât orice surse clandestine.

    Un purtător de cuvânt al Twitter a refuzat să comenteze aceste informaţii. Regulile site-ului interzic ameninţările cu violenţa, hărţuirea sau alte abuzuri, iar agenţiile guvernamentale sau oficialii pot cere înlăturarea conţinutului interzis. În 2013, Twitter a primit 437 de astfel de solicitări din partea guvernelor din lumea întreagă, iar în prima jumătate a acestui an a primit 432.

  • Steve Jobs nu-şi lăsa copiii să folosească iPad-uri

    Probabil că o asemenea interdicţie înseamnă, pentru generaţia tânără, o condamnare la plictiseală sau o pedeapsă foarte aspră, comentează The Independent. În schimb, copiii lui Jobs se aşezau în jurul mesei, la bucătărie, şi stăteau de vorbă unii cu alţii.

    Dezvăluirea şocantă potrivit căreia copiii lui Jobs nu erau nişte “super-tocilari dependenţi” de Internet a fost făcută de către jurnalistul american Nick Bilton, care şi-a amintit o conversaţie cu cofondatorul Apple în 2010, cu un an înainte de moartea acestuia. Jobs l-a sunat ca să i se plângă că are o problemă de percepţie a iPad, care tocmai era pus în vânzare.

    Bilton scrie în The New York Times (NYT) că, după ce a fost “tocat mărunt” de Jobs, a fost şocat de răspunsul pe care acesta i l-a dat la o întrebare prin care, de fapt, voia să schimbe subiectul.

    “Deci, copiii dumneavoastră probabil că iubesc iPad-ul?”, l-a întrebat el. “Nu l-au folosit. Limităm cât mai mult folosirea tehnologiei de către copiii noştri acasă”, i-a replicat Jobs.

    Bilton scrie că i-a răspuns “printr-un suspin şi o tăcere plină de uimire”. “Mi-am imaginat locuinţa lui Jobs ca pe un paradis al tocilarilor, că pereţii erau nişte ecrane tactile uriaşe şi că masa pe care mâncau era făcută din iPad-uri”, adaugă el.

    Walter Isaacson, autorul biografiei lui Steve Jobs, i-a spus mai târzu că “Steve insista ca în fiecare seară (copiii) să ia cina la masa mare şi lungă din bucătărie, discutând despre cărţi, istorie şi o mulţime de lucruri”. “Nimeni nu scotea vreun iPad sau computer. Copiii nu păreau deloc dependenţi de dispozitive”, a adăugat el.

    Se pare că există o oarecare susţinere ştiinţifică a ideii că tehnologia modernă poate fi dăunătoare. Un studiu asupra unor copii de 11 şi 12 ani, publicat luna trecută, a arătat că eliminarea unor dispozitiv digitale – inclusiv a televizoarelor – timp de cinci zile, conduce la o îmbunătăţire a abilităţilor sociale ale acestora.

  • Patronatele bancare: Afişarea comisioanelor la ATM în sumă absolută implică schimbarea sistemului şi costuri mari

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a publicat la sfârşitul lui august un proiect de ordin prin care băncile vor fi obligate să afişeze pe ecranele bancomatelor toate comisioanele aferente operaţiunilor pe care un client doreşte să le efecuteze cu un card de debit sau credit, exprimate în suma exactă, nu procentual.

    Bancomatele trebuie să afişeze pe ecrane toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, în ordinea operaţiunilor efectuate de către client, acesta având astfel posibilitatea de a renunţa la operaţiunea respectivă, fie că este vorba despre eliberare de numerar, transfer din cont, plăţi de facturi sau alte servicii solicitate.

    Informaţiile privind costurile trebuie să fie vizibile şi uşor de citit, precizând suma exactă pe care o persoană o are de plătit pentru fiecare operaţiune, nu procentul perceput.

    Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a solicitat joi ANPC, printr-o notificare, să prelungească termenul pentru dezbaterea publică precum şi să organizeze cât mai curând consultări ample cu reprezentanţii băncilor.

    ANPC stabilise perioada de primire a propunerilor şi observaţiilor pe marginea proietului în intervalul 1-11 septembrie.

    “CPBR a insistat asupra faptului că ANPC şi comunitatea bancară trebuie să găsească împreună cele mai realiste soluţii de implementare ale proiectului din punctul de vedere al creşterii transparenţei, însă şi pentru evitarea creşterii semnificative a costurilor la consumatorul final şi a distorsiunilor de natură concurenţială”, se arată într-un comunicat al Consiliului Patronatelor Bancare.

    Şefii băncilor susţin că proiectul nu poate fi implementat în formă sa actuală, întrucât afişarea comisioanelor în valoare absolută la bancomatele altor bănci decât cele emitente ar necesită schimbări inclusiv la nivelul sistemelor MasterCard şi Visa şi ar presupune că orice banca din sistem cu reţea ATM să poată vedea în timp real comisioanele tuturor celorlalte.

    Totodată, în cazul cardurilor în valută, situaţia ar fi şi mai complicată, deoarece există diferenţe de curs valutar între data tranzacţiei şi data decontării efective, iar în cazul cardurilor de credit ar fi imposibil de a comunica clientului care ar fi costul cu dobânda aferentă respectivei tranzacţii, spun aceştia.

    “Chiar dacă taxele şi comisioanele standard ale băncilor sunt afişate în bănci şi disponibile pe site‐urile băncilor, există categorii de clienţi care beneficiază de condiţii specifice, care ar fi supuse în egală măsură eventualului schimb de informaţii între bănci, ridicând probleme de natură practicilor anticoncurenţiale, cât şi de respectare a confidenţialităţii secretului bancar şi comercial”, se precizează în comunicat.

    CPBR consideră că ar putea fi implementat cel mult un sistem de afişare al comisioanelor doar în cazul operaţiunilor cu carduri desfăşurate la ATM‐urile băncilor emitente, însă cu anumite limitări.

    În această situaţie, băncile membre ale Consiliului (BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit Ţiriac Bank, Volksbank România şi ING Bank România) au anticipat că va fi nevoie de un termen de cel puţin 12 luni de la publicarea ordinului şi de costuri considerabile pentru a implementa chiar şi numai acest sistem.

    Proiectul ANPC precizează în detaliu obligaţiile băncilor, stabilind că dimensiunea literelor/cifrelor trebuie să fie egală cu restul caracterelor de pe ecranul ATM-ului.

    Dacă se blochează sau se reţine cardul de debit/credit în bancomat, insituţia de credit care deţine ATM-ul are obligaţia să informeze clienţii respectivi pe ecranul terminalului despre termenul maxim de recuperare a cardului şi numărul de telefon la care clientul poate apela în această situaţie, cu intervalul orar specificat în care poate contacta banca.

    În prezent, băncile nu afişează la bancomate costurile privind tranzacţiile care se pot efectua la ATM-uri.

    “CPBR şi‐a manifestat şi disponibilitatea de a conlucra cu ANPC inclusiv pentru elaborarea unui studiu de impact, cât şi pentru termene realiste de implementare a formei finale a Ordinului”, se mai spune în comunicat.

    Patronatele bancare au reacţionat imediat după publicarea proiectului de ordinul, considerând că trebuia iniţiat un proces consultativ mai amplu cu reprezentanţii băncilor chiar înainte de publicarea documentului pentru a putea discuta diferitele aspecte de ordin tehnic şi operaţional. Totodată, CPRB a transmis că va susţine iniţiativa cu condiţia ca asemenea măsuri să fie implementate în mod constructiv şi să nu producă distorsiuni în piaţă.

    Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înfiinţat în acest an şi cuprinde şase dintre cele mai mari bănci din România.

  • HP a fost amendat cu aproape 60 milioane dolari pentru un caz de corupţie din Rusia

    Procurorii americani au acuzat divizia HP din Rusia pentru oferirea unei mite de 2 milioane de dolari pentru obţinerea unui contract.

    “Subsidiara HP din Rusia a încălcat legea federală privind bunele practici şi a folosit milioane de dolari pentru a da mită autorităţilor ruse, cu scopul de a-şi asigura un contract guvernamental foarte profitabil”, a declarat un oficial al Curţii din California, unde s-a desfăşurat procesul.

    Sentinţa care prevede plata unei amenzi de 58,7 milioane de dolari de către grupul american face parte dintr-o înţelegere mai extinsă la care au ajuns HP şi autorităţile americane în aprilie. Atunci, HP a fost de acord să plătească 108 milioane de dolari pentru mituirea unor oficiali din Rusia, Mexic şi Polonia.

    Un reprezentant al companiei americane, John Schultz, a explicat în aprilie că doar un număr mic de angajaţi a fost implicat în aceste acte de corupţie şi că respectivele persoane nu mai lucrează pentru HP.

  • SUA au ameninţat Yahoo cu o amendă uriaşă pentru a o constrânge să predea datele utilizatorilor

    Potrivit documentului de 1.500 de pagini care va fi dat publicităţii joi, grupul american a fost constrâns în cele din urmă să cedeze în faţa cerinţelor administraţiei.

    “Documentele publicate arată cât de mult a trebuit să luptăm în fiecare etapă pentru a ne opune măsurilor de supraveghere ale administraţiei”, a afirmat Ron Bell, responsabil de probleme juridice la Yahoo!, într-un mesaj postat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului.

    Potrivit lui Bell, autorităţile au mers până la a ameninţa gigantul de Internet cu o amendă de 250.000 de dolari pe zi pentru a o constrânge să dezvăluie datele, în cadrul programului de interceptare a telecomunicaţiilor PRISM.

    “Am refuzat să ne supunem la ceea ce considerăm o supraveghere care contravine Constituţiei”, a asigurat oficialul Yahoo!.

    Dezvăluit de fostul spion american Edward Snowden, programul PRISM al Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) permite interceptarea comunicaţiilor electronice ale persoanelor străine şi care se află în străinătate.

    Potrivit documentelor lui Edward Snowden, Facebook, Google, Microsoft, Apple, AOL, Skype şi Yahoo! sunt asociate acestui program chiar dacă aceste companii neagă în continuare că au oferit acces direct la serverele lor.

    În mesajul său, Yahoo! nu dezvăluie amploarea datelor furnizate autorităţilor dar se felicită pentru că a obţinut desecretizarea celor 1.500 de pagini de documente confidenţiale.

    “Apreciem că este vorba despre o victorie importantă pentru transparenţă şi sperăm că aceste arhive vor contribui la promovarea unei dezbateri clare despre relaţia dintre viaţa privată, o procedură echitabilă şi colectarea de informaţii de către serviciile secrete”, subliniază oficialul Yahoo! în mesajul său.

    Potrivit unor documente ale justiţiei cenzurate parţial şi consultate de AFP, Yahoo! a sfidat administraţia afirmând că programul său de supraveghere încalcă normele de protecţie a vieţii private.

    Într-un pasaj, grupul arată că solicitările administraţiei “sunt neconstituţionale deoarece permit o supraveghere fără mandat a comunicaţiilor personale ale cetăţenilor americani (…), şi că ele nu sunt justificabile”.

    Yahoo! a pledat, de asemenea, că programul nu se limita la supravegherea ţintelor în străinătate ci avea loc şi în Statele Unite, “fără ca acestea să fie informate că le sunt înregistrate comunicaţiile pe Internet”.

    “Curtea Supremă americană nu a aprobat niciodată o supraveghere fără mandat a cetăţenilor americani”, afirmă grupul într-un alt pasaj.

    Cu toate acestea, un document datat 14 mai 2008 arată că Yahoo! a fost nevoită să se plieze cerinţelor administraţiei în ceea ce priveşte “utilizatorii prioritari ai mesageriei electronice pe care administraţia voia să îi supravegheze”.

  • Robotul explorator marţian Curiosity a ajuns la baza muntelui unde trebuie să caute urme de viaţă

    Curiosity, cântărind o tonă, a ajuns pe Marte în august 2012, prima regiune explorată fiind un bazin format la suprafaţa planetei în urma unui impact, acum multe milioane de ani, numit craterul Gale. Robotul a descoperit în scurt timp că, din punct de vedere chimic şi geologic, craterul este propice dezvoltării speciilor de microbi ce se hrănesc cu roci şi care trăiesc în mod obişnuit pe Terra.

    Scopul principal al misiunii lui Curiosity a fost atins, iar oamenii de ştiinţă i-au dat acum sarcina identificării unor regiuni nişă din punct de vedere al mediului, care nu numai că ar fi putut susţine viaţa, dar ar fi putut să fi şi păstrat semne ale existenţei ei, o misiune dificilă ţinând cont că procesele chimice de formare a rocilor tind să distrugă carbonul organic.

    Experţii cred că şansele cele mai mari de a avea succes în această misiune sunt de a cerceta rocile din regiunea Muntelui Sharp, un vârf muntos de 5.000 de metri, care se ridică în mijlocul craterului Gale.

    Curiosity a trebuit să călătorească 18 luni pentru a ajunge la baza muntelui, dar oamenii de ştiinţă au anunţat, joi, că a ajuns mai devreme, graţie unei decizii norocoase de a urma un alt drum, care a purtat robotul printr-o zonă mult mai uşor de traversat, având în vedere defecţiunile roţilor sale.

    Peste două săptămâni, Curiosity va ajunge la o formaţiune stâncoasă numită Pahrump Hills, unde va începe să foreze pentru a preleva primele mostre din Muntele Sharp, potrivit geologului John Grotzinger, de la California Institute of Technology.

    Echipa care lucrează cu Curiosity intenţiona să treacă graniţa dintre câmpiile bolovănoase şi pline depresiuni din craterul Gale şi regiunea mai lină a Muntelui Sharp, într-o zonă numită Murray Buttes.

    “În mod ciudat, din cauza problemelor cu roţile lui Curiosity, robotul a ajuns pe un drum situat mai la sud, pentru a proteja roţile, iar, când am ajuns la destinaţie, ne-am dat seama că a fost o decizie mult mai bună decât dacă am fi mers spre Murray Buttes”, a spus Grotzinger.

    Decizia de a începe rapid forarea ar trebui să fie pe placul unei comisii a NASA, care a criticat la începutul acestei luni echipa ce lucrează cu Curiosity pentru schimbarea din scurt a scopurilor ştiinţifice ale misiunii de pe Marte.

    Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că “planeta roşie” a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale de doi ani.

    Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.

    Coborârea spectaculoasă a robotului american cu şase roţi în craterul Gale, la 10 kilometri de Muntele Sharp în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ţinând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, foarte complexă, de plasare pe sol. Această operaţiune a arătat că NASA poate să transporte în condiţii de siguranţă încărcături mari pe Marte.

  • Romtelecom şi Cosmote intră de sâmbătă sub brandul Telekom România şi îşi schimbă denumirile

    Deutsche Telekom deţine 40% din OTE Grup (Grecia), acţionarul majoritar al celor doi operatori telecom locali, care în 2013 au avut afaceri cumulate de 1,07 miliarde de euro.

    “Începând de sâmbătă, 13 septembrie, unul din doi români care folosesc în prezent servicii Romtelecom sau Cosmote România vor deveni utilizatori ai Telekom Romania şi cele două companii vor intra oficial în familia internaţională Telekom. Ca urmare a unui proces foarte rapid de adopţie a noului brand, Telekom Romania Communications şi Telekom Romania Mobile Communications vor fi reprezentate comercial prin intermediul brand-ului Telekom Romania“, se arată într-un comunicat al celor doi operatori.

    Telekom Romania intră pe piaţă cu conceptul one-stop-shop. Pe o singură factură, clienţii Telekom Romania Communications vor avea acces la servicii integrate de comunicaţii, respectiv acces la conexiuni broadband mobil şi fix, voce mobilă şi fixă şi, de asemenea, divertisment TV.

    Mai mult, toate pachetele de servicii ale Telekom Romania Communications vor include acces la noul Telekom TV interactiv, sub formă de servicii web şi mobile.

    “Ne dorim să devenim prima alegere ca brand de telecomunicaţii din România care te conectează la tehnologie, atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. Întrucât deţine capabilităţi şi puncte forte unice, Telekom devine o opţiune integrată fix-mobilă pe piaţa românească”, a declarat directorul general al Telekom Romania Communication şi Telekom Romania Mobile Communications, Nikolai Beckers, într-o conferinţă de presă.

    Prezentă la eveniment, Claudia Nemat, membru în board-ul Deutsche Telekom pentru Europa şi Tehnologie, a declarat că adăugarea României pe harta Magenta este un pas firesc în extinderea amprentei Deutsche Telekom în Europa.

    “Ca furnizor de top în Europa, vom aduce experienţa şi abilităţile noastre pe piaţa românească. Suntem puternic implicaţi în susţinerea Telekom Romania şi vom contribui semnificativ la societatea românească”, a mai spus Nemat.

    Premierul Victor Ponta, prezent la eveniment, a afirmat că investiţiile realizate în infrastructurile celor doi operatori au atins un miliard de euro şi a mulţumit reprezentanţilor Deutsche Telekom pentru cele 7.000 de locuri de muncă care aparţin grupului.

    “Lansarea brandului «T» este cel mai simplu şi mai clar semn de încredre şi angajament pentru piaţă româneasca şi vreau să mulţumesc celor care au lucrat la lansarea acestuia. Prezenţa grupurilor putenice în România arată că ţara noastră este o piaţă regională semnificativă”, a spus Ponta, care a menţionat că utilizează acasă serviciile de televiziune Dolce şi de acces la Internet furnizate de Telekom Romania Communications.

    Telekom Romania este un brand de telecomunicaţii sub care vor fi furnizate servicii de telecomunicaţii fixe şi mobile complete pentru o comunitate de aproximativ 10 de milioane de contracte de servicii.

    Prin cei doi operatori, noul brand acoperă servicii integrate de telecomunicaţii, respectiv servicii de voce şi date mobile 3G şi 4G, telefonie fixă tradiţională, internet de mare viteză şi televiziune pe mai multe tehnologii, inclusiv IPTV, precum şi conţinut şi exclusivităţi.

    Pentru clienţii business, noul brand va include un portofoliu complet de soluţii IT&C la cheie, care va veni în sprijinul activităţii acestora.

    Telekom Romania este un brand care aparţine Deutsche Telekom, una dintre companiile de top la nivel mondial, cu peste 142 milioane de clienţi pentru servicii mobile, 31 milioane de linii fixe şi peste 17 millioane linii broadband (la 31 decembrie 2013).

    Grupul german furnizează produse şi servicii fixe, comunicare mobilă, Internet şi IPTV pentru consumatori şi soluţii IT&C pentru clienţi din mediul de business.

    Deutsche Telekom este prezent în aproximativ 50 de ţări şi are circa 229.000 angajaţi la nivel mondial.

    Grupul a consemnat venituri de 60,1 miliarde euro în anul financiar 2013, mai mult de jumătate din această sumă fiind obţinut în afara Germaniei.

    Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE – 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională – 44,99%.

    Anul trecut, compania a raportat venituri totale de 609,5 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de 2012.

    Profitul operaţional înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a fost de 147,7 milioane de euro la nivelul întregului an, în scădere cu 11,1% comparativ cu 2012.

    Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote România) este al treilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, după Orange România şi Vodafone România.

    În 2013, veniturile au scăzut cu 0,9%, la 458,5 milioane de euro.

    Profitul operaţional pro forma înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a fost 119 milioane de euro, cu aproape 1% mai redus faţă de 2012.

    Operatorul mobil are ca acţionari pe Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

  • Austria propune o iniţiativă de pace între Ucraina şi Rusia

    “Cine vrea să împiedice războiul trebuie să pună în locul lui o acţiune politică menită să împiedice activitatea militară”, pledează liderul social-democrat într-un interviu pentru cotidianul Kronen Zeitung. El vrea să se întâlnească în mod succesiv cu preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin

    Această iniţiativă, a unei ţări din cadrul Uniunii Europene (UE) a cărei economii este orientată către Europa de Est, apare în contextul în care împotriva Rusiei sunt lansate noi sancţiuni europene şi americane.

    Werner Faymann urmează să efectueze o vizită la Roma, joi, pe 18 septembrie, când se va întâlni cu Federica Mogherini, viitoarea şefă a diplomaţiei europene, cu care vrea să-şi coordoneze misiunea de bune oficii, a precizat Cancelaria austriacă. Apoi va merge la Kiev, în următoarele trei săptămâni, şi va discuta la telefon cu Putin.

    “Aceste discuţii este necesar să aibă loc cât mai rapid posibil şi să fie apropiate în timp unele de altele, astfel încât să înlănţuie o evoluţie”, declară Faymann pentru Kronen Zeitung.

    “Economia”, adaugă el, “va putea funcţiona din nou bine doar dacă politicienii vor avea din nou parte de pace în Ucraina şi Rusia”.

    Guvernul austriac, afişându-şi solidaritatea faţă de politica de sancţionare a Rusiei, revendică frecvent menţinerea unui dialog direct cu Kremlinul.

    Într-o vizită a lui Putin la Viena, în iunie, preşedintele Heinz Fischer a semnat participarea ţării sale la South Stream, proiectul unui gazoduct căruia Bruxelles-ul i se opune şi care urmează să lege Rusia de sudul UE via Marea Neagră, ocolind Ucraina.

    După Polonia şi Slovacia, Austria a anunţat joi o diminuare bruscă, cu 15%, a livrărilor de gaze naturale ruseşti.

  • Hull City de vânzare, ca urmare a refuzului FA de schimbare a numelui clubului

    “Am spus în acest an că gruparea va fi de vânzare dacă tentativa noastră de a promova Hull Tigers ca un brand şi ca noul nume al clubului va eşua”, a spus omul de afaceri de origine egipteană.

    Assem Allam, în vârstă de 75 de ani, a cumpărat Hull City în decembrie 2010. În acel moment, clubul era în al doilea eşalon. Acum, Hull City evoluează în Premier League.

    “Ca urmare a deciziei FA din 9 aprilie, am anunţat la 10 aprilie – după 22 de ore – că Hull City este de vânzare”, a adăugat el.

    Dorinţa lui Allam de a schimba numele clubului Hull City a stârnit nemulţumirea suporterilor, care au format un grup numit “City până la moarte”.

    Assem Allam se plânge că numele City este comun, în timp ce Hull Tigers ar fi mai atractiv.