BusinessMagazin

Blog

  • Producătorii de mobilă merg la export după creşteri

    Vânzările de mobilă pe piaţa internă vor scădea cu până în 10% anul acesta, pentru al cincilea an consecutiv, arată estimările principalilor jucători din industria de profil, singurele speranţe de creştere venind de la export, în principal de pe pieţele estice.

     „Nu văd nicio variantă în care piaţa de mobilier, vorbesc despre afacerile legale, să aibă o creştere în 2013. Dimpo­trivă, există toate datele pentru scădere în continuare“, a spus Dan Şucu, preşedintele Mobexpert, cel mai mare jucător din piaţa de mobilă, cu afaceri de 114 mil. euro în 2011. Ultimele informaţii publice disponibile sunt cele aferente primelor 11 luni ale anului 2012, care arată o reducere cu 2,5% a vânzărilor pe piaţa internă, până la 665,6 mil. euro, potrivit Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). În acelaşi interval exporturile s-au majorat cu aproape 6%. „Ne aşteptăm la o scădere a pieţei în 2013. (…) Nu va fi o scădere cu două cifre. În cazul cel mai optimist piaţa ar rămâne la acelaşi nivel cu anul trecut“, a spus Adrian Rizea, director comercial al Lemet. Mobila este una dintre puţinele industrii în care exporturile depăşesc importurile, dar care a fost afectată de criza ultimilor ani când mai multe fabrici au fost închise. Înaintea crizei, vânzările de mobilă erau de circa 1 mld. euro anual.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cu cât ar scădea vânzările de ţigări dacă pachetele ar arăta la fel

    Comisia Europeană doreşte ca pachetele să aibă aceleaşi dimensiuni, un singur format şi un singur mod de deschidere, printr-o clapă superioară basculantă, ceea ce înseamnă că pachetele cu margini rotunjite, cele culisante, în formă de cutie, tabacheră sau de oricare altă formă decât cea prevăzută în proiectul de directivă vor fi interzise.

    Prevederile referitoare la forma pachetului (“cuboidala”, asa cum specifica proiectul, forma de altfel practic inexistenta, pentru ca dimensiunile de 8,8 cm cu 5,5 cm si 2,2 cm contrazic ideea de cuboid cu muchii drepte), incalca drepturile de proprietate intelectuala si industriala ale producatorilor. Potrivit Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), initiativa CE incalca acordul OMC privind drepturile de proprietate intelectuala, o consecinta directa a acestei incalcari fiind “imposibilitatea consumatorului de a distinge intre produse ce vor avea ambalaje / forme / formate uniformizate”.

    Pachetele cu format standard vor fi mult mai usor de contrafacut, ceea ce va determina scaderea pietei legale a tigaretelor si pierderi de miliarde de euro la bugetul de stat, afectand si sectorul ambalajelor. APRA estimeaza ca, in Romania, sectorul ambalajelor tiparite destinate industriei tutunului va suferi o scadere de 10-20%, ceea ce va determina reducerea cifrelor de afaceri si implicit pierderea de locuri de munca in orice tipografie/producator ambalaje care este furnizor al industriei tutunului.

    “Cu toate ca pachetele standardizate ar putea fi considerate, aparent, o restrictie dura impotriva industriei tutunului, de fapt nu reprezinta o masura eficienta. Comisia risca sa nu-si indeplineasca obiectivele propuse privind sanatatea publica, determinand crearea unei piete a produselor din tutun mai ieftine, nereglementate, aducand astfel prejudicii si industriei ambalajelor”, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al ECMA – European Carton Makers Association.

    Companiile producatoare de tigarete utilizeaza, in Romania, atat ambalaje produse local, cat si importate. Potrivit acestora, tigaretele comercializate in pachete cu dimensiuni si forme diferite de cea standard, sau cu mecanisme diferite de deschidere, impreuna cu tigaretele super long -care nu vor mai incapea in pachete- si cele din categoriile slim si mentol, care ar urma, de asemenea, sa fie interzise prin proiectul de Directiva, reprezinta circa 70% din piata romaneasca.

    Conform studiului Eurobarometer publicat in mai 2012, 76% dintre respondenti au indicat ca ambalajul nu prezinta importanta in alegerea produsului. Paradoxal, in Marea Britanie sau Franta, tari care s-au declarat a fi de acord cu propunerile Directivei, procentul este printre cele mai mari. 85%, respectiv 88% dintre respondenti considera ambalajul ca nefiind important in decizia de alegere a unui produs din tutun.
    Potrivit aceluiasi studiu, cu cat consumatorii sunt mai tineri, cu atat acorda mai multa atentie pretului atunci cand aleg o marca sau alta. Cu privire la acest aspect, produsele interzise vor putea fi procurate de pe piata neagra, la preturi mult mai mici, ceea ce va face ca obiectivele de sanatate urmarite de proiectul de Directiva sa nu fie atinse.

    Totodata, doar 3% dintre respondenti au indicat ambalajul produsului ca fiind determinant in decizia de a fuma. Numai 1% dintre participantii la studiul citat au indicat ca textura sau forma ambalajului ii determina sa considere ca un anumit sortiment de produse din tutun ar fi mai putin daunator decat altul.

    Proiectul de Directiva privind produsele din tutun urmeaza sa fie dezbatut in Parlamentul European si in Consiliu. Adoptarea proiectului, a carui forma este inca in dezbatere, este preconizata cel mai devreme in 2014, iar transpunerea in legislatia nationala a statelor membre ar urma sa se faca in 2015-2016.

    APRA a fost infiintata in 2009, la initiativa unui grup de opt societati comerciale active in domeniul productiei de ambalaje din carton solid. Este o organizatie cu personalitate juridica, apolitica, cu autonomie deplina, ce reprezinta si promoveaza interesele legitime ale membrilor sai.

    Asociatia locala este afiliata European Carton Makers Association (ECMA), care reprezinta peste 500 de producatori de ambalaje de carton la nivel European, cu o cota de piata de peste 90%. Cifra de afaceri cumulata a membrilor ECMA depaseste 9 miliarde euro anual, 10 % din aceasta cifra fiind generata de ambalajele destinate industriei tutunului.

  • Marcel Bărbuţ de la AdePlast preia operaţiunile Düfa

    AdePlast, unul dintre cei mai activi jucători din piaţa materialelor de constructii, controlat de omul de afaceri Marcel Bărbuţ, a preluat operaţiunile brandului german de vopsele Düfa, deţinut de grupul Meffert, urmând să se ocupe de activitatea de pe pieţele din România şi Bulgaria. AdePlast preia astfel licenţa pentru marca de vopsele Düfa, pe care urmează să o producă, dar şi să o comercializeze pe piaţa locală, dar şi din Bulgaria. „Atâta vreme cât avem capacitatea, ştim şi putem să producem la standardele impuse de Meffert, am decis să aducem lângă marca de vopsele AdePlast şi un alt brand de notorietate. Ne propunem ca în următorii trei ani să ajungem în primii jucatori cu marca Düfa şi în paralel cu AdePlast“,  a declarat Bărbuţ. Fabrica de vopsele a AdePlast de la Oradea va produce în prima fază produsele Düfa, urmând ca acestea să fie realizate din vară şi la Ploieşti, unde compania lui Bărbuţ va finaliza o investiţie de circa 3 milioane de euro într-o unitate de producţie de vopsele.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Băncile europene vor plăti pentru greşelile lor, iar clienţii trebuie să aleagă cu grijă pe mâna cui îşi lasă economiile pentru că îşi pot pierde banii

    Spre disperarea pieţelor, noul şef al miniştrilor de finanţe din zona euro olandezul Jeroen Dijssel­bloem a sugerat că programul de salvare a Ciprului care cuprinde lichidarea uneia dintre cele mai mari bănci cipriote şi confiscarea unei părţi de până la 40% din depozitele mari ar trebui considerat un model pentru restul acţiunilor de salvare din zona euro. Sugestia nu a fost explicită, iar Dijssel­bloem a revenit asupra ideii, dar reacţiile de până acum ale liderilor europeni în faţa crizei arată că orice avertisment, oricât ar fi de ambiguu, trebuie luat în serios. Ca şi în cazul Greciei, în salvarea Ciprului zona euro a încălcat tabuuri, dar de data aceasta unele mai sensibile, iar analiştii se grăbesc să anunţe că teama de Europa împinge inves­titorii spre băncile americane. „Căutăm un mod de a plasa riscurile acolo unde au fost luate. Băncile ar trebui să se asigure că pot fi lichidate când au probleme. Apoi, ar trebui să fie posibil ca deţinătorii de obligaţiuni şi acţiuni să fie obligaţi să contribuie la salvare. Astfel mer­gem mai departe. Şi abia apoi, poate, s-ar putea ajunge la contribuţia guvernului. Această ordine a fost inversată în ultimii ani“, a afirmat Dijsselbloem, de asemenea, ministru de finanţe al Olandei, într-un program televizat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Banca Transilvania execută acţiunile fondatorilor Impact

    Banca Transilvania îi execută silit pe Dan Ioan Popp şi Carmen Daniela Săndulescu, fondatorii dez­voltatorului imobiliar Impact (IMP), prin vânzarea pachetelor de acţiuni pe care aceştia le mai deţin la Impact, reprezentând 25% din capitalul social al companiei, cel mai probabil în contul unor datorii deţinute de aceştia la bancă pe care aceştia le-au gajat cu acţiuni. La ultimul preţ din piaţă, pachetul de 25% din Impact scos la vânzare valorează 6,25 milioane de lei. Dan Ioan Popp, fondatorul Impact, deţine un pachet de 32,6 milioane de acţiuni, respectiv 16% din capitalul companiei, iar Carmen Daniela Săndulescu, care a fost unul dintre cei mai longevivi manageri ai companiei, deţine restul de 19 milioane de acţiuni, reprezentând 9% din capitalul Impact. Societatea BT Securities, parte din grupul financiar Banca Transilvania, va fi cea care va executa vânzarea pachetului de 51,7 milioane de acţiuni. Executorul judecătoresc a cerut ca tranzacţia să fie încheiată doar dacă are loc vânzarea integrală a acţiunilor. La începutul acestui an, Carmen Săndulescu, unul dintre cei mai longevivi manageri ai dezvoltatorului, a demisionat din funcţia de director executiv. Alături de Dan Ioan Popp, Săndulescu a dezvoltat compania Impact.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Consiliul Concurenţei investighează infrastructura telecom din Capitală

    Consiliul Concurenţei a iniţiat în această lună o analiză privind piaţa serviciilor de acces la infrastructura de telecomunicaţii de la nivelul Capitalei, pentru a identifica poziţia şi puterea fiecărui operator relevant, a declarat vicepreşedintele instituţiei Valentin Mircea. „Este o iniţiativă internă. Vrem să clarificăm poziţia fiecărui operator care activează pe această piaţă la nivelul Capitalei. La finele acestei analize, care va se va încheia peste un an de zile, se pot aplica o serie de măsuri care să stimuleze concurenţa în acest domeniu“, a spus Mircea. El a adăugat că eventualele propuneri de stimulare a concurenţei vor fi puse în practică de autori­tă­ţile cu competenţe în acest domeniu. „Poate fi Guvernul, poate fi autoritatea de reglementare, poate fi Minis­terul pentru Societatea Informaţională sau Primăria Capitalei.“ La finele lunii februarie, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Internet Service Provi­derilor (ANISP) Mihai Bătrîneanu a afirmat că Netcity Telecom, companie deţinută de grupul UTI, a transformat reţeaua metropolitană de telecomunicaţii din Bucureşti într-un monopol şi prin creşterea abuzivă a tarifelor de acces operatorii de talie redusă vor intra în faliment, concurenţa va fi afectată, iar preţurile pentru utilizatorii finali vor fi majorate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Un puşti de 17 ani din Londra devine milionar după o tranzacţie de 30 mil. $ cu Yahoo!

    Un adolescent de 17 ani din Londra, un adevărat talent în crearea de software, a devenit milionar după ce compania americană Yahoo! a decis să cumpere pentru suma de 30 de milioane de dolari aplicaţia pe care acesta o crease, scrie FT. Aplicaţia creată de Nick D’Aloisio, denumită Summly, rezumă automat conţinutul ştirilor pentru ca acestea să poată fi citite mai uşor de pe smartphone-uri. D’Aloisio, care a învăţat singur la vârsta de 12 ani să creeze software, va lucra la biroul Yahoo! din Londra şi îşi va continua în paralel şi studiile. El a fost aplaudat de Apple după lansarea aplicaţiei Summly, care a fost considerată drept una dintre cele mai bune aplicaţii ale anului 2012. Aplicaţia a fost descărcată de aproape un milion de ori înainte de a fi retrasă din magazinul de aplicaţii al Apple, după anunţul tranzacţiei. Marissa Mayer, care ocupă funcţia de CEO al Yahoo! de la jumătatea anului trecut, este preocupată de oferirea de servicii personalizate utilizatorilor Yahoo şi urmăreşte creşterea numărului de angajaţi prin cumpărarea unor mici companii start-up din domeniul tehnologic. Din iulie anul trecut, de când Marissa Mayer a preluat conducerea, Yahoo a cumpărat şase astfel de companii, printre care Jybe, un start-up specializat în recomandări de cărţi, filme, restaurante.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Procurorii ciprioţi vor porni în căutarea celor care au adus ţara în pragul falimentului

    Guvernul cipriot va numi în următoarele zile procurori cu ordinul special de a-i identifica pe cei care au adus ţara în pragul falimentului, a declarat preşedintele Nicos Anastasiades (foto), citat de Cyprus Mail. Anunţul vine după ce şeful bisericii ortodoxe, figură influentă a scenei politice cipriote, a cerut ca membrii fostului guvern, condus de un preşedinte comunist, să fie judecaţi. Anastasiades a atenţionat că dacă nu s-ar fi ajuns la un acord de bailout cu creditorii internaţionali, statul ar fi intrat în faliment. „Ciprul ajunsese la un pas de colaps economic. Alegerile noastre nu au fost uşoare, şi nici circumstanţele ideale. Dar prin negocieri dure, persistenţă şi responsabilitate, am ajuns la un rezultat care asigură că ţara noastră are în continuare perspective“, a spus preşedintele. Cyprus Mail scrie că preşedintele cipriot ar trebui să ia în considerare demiterea guvernatorului băncii centrale Panicos Demetriades, „pentru că o persoană care a provocat atât de mult rău Ciprului, chiar dacă accidental sau în cunoştinţă de cauză, nu mai poate rămâne încă patru ani în funcţia de guvernator“. Ziariştii notează că nu este vina lui Demetriades că fostul preşedinte cipriot a ales un academician novice fără experienţă în sistemul bancar chiar atunci când sectorul financiar al ţării trecea prin cea mai dificilă perioadă din istorie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • IMM-urile trebuie să-şi eficientizeze costurile ca să rămână pe piaţă

    IMM-urile trebuie să-şi eficientizeze costurile, să crească performanţa afacerii şi randamentul angajaţilor pentru a putea face faţă situaţiei economice actuale şi pentru a rămâne competitive, a declarat marţi la conferinţa Mediafax Talks about SMEs directorul executiv al companiei de soluţii informatice Ymens Bogdan Balaci. „Doar 11% din IMM-urile româneşti au investit în soluţii IT, 35% nu folosesc internetul pentru comunicare, doar 16% au site web propriu şi numai 4% efectuează tranzacţii online. Aceste cifre trebuie îmbunătăţite pentru a creşte performanţa businessului şi a eficientiza costurile“, a spus Balaci. Pe de altă parte, Anca Laura Ionescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a anunţat că legea IMM-urilor va fi din nou modificată, proiectul fiind în stadiu avansat, astfel că în termen de o lună şi jumătate va fi trimisă spre avizare Guvernului. „Avem în vedere o nouă lege pentru IMM-uri, în care să transpunem legislaţia europeană, dar şi noile direcţii din planul de guvernare. Modificarea este într-un stadiu avansat de prelucrare şi estimăm că va fi dată spre avizare într-o lună jumătate“, a spus Ionescu. În acelaşi timp, reprezentantul Ministerului Economiei a menţionat că instituţia va colabora cu Ministerul Justiţiei şi cu Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă pentru modificarea legislaţiei în domeniul insolvenţei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Guvernul vrea să reducă numărul organismelor intermediare de fonduri europene

    Guvernul vrea să reducă numărul organismelor intermediare şi al programelor operaţionale, pentru simplificarea procedurilor de accesare şi implementare a fondurilor europene în exerciţiul 2014-2020, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, la conferinţa Mediafax talks about SMEs. „Vom discuta în şedinţa de Guvern de mâine (miercuri, n. red.) câte organisme intermediare şi câte programe operaţionale vom avea pentru exerciţiul 2014-2020. Acum avem câte şapte din fiecare, dar vrem să reducem numărul acestora“, a spus Teodorovici. Oficialul a precizat că ministerul pe care îl conduce are în vedere descentralizarea procesului de accesare a fondurilor europene, astfel că la nivel central vor fi menţinute doar proiectele mari, derulate de companii mari, în timp ce cele mai mici vor fi transferate la Agenţiile Regionale de Dezvoltare. „Vrem să mergem pe descentralizare spre regiuni, dar şi pe simplificare. Vrem să implicăm mai mult sistemul bancar şi mediul privat în implementarea proiectelor cu fonduri UE. Cred în sistemul bancar mai mult, pentru că cineva mai exigent stă cu ochii pe sistemul bancar“, a adăugat Teodorovici. El a arătat că România trebuie să fie pregătită pentru exerciţiul 2014-2020, astfel încât trecerea să se facă fără sincope şi blocări.

    Toate stirile sunt pe zf.ro