BusinessMagazin

Blog

  • Andrei Gerea revine în Guvern la Energie, la mai puţin de un an după ce a deţinut portofoliul Economiei

    Gerea are 46 de ani şi a absolvit în 1997 Academia de Studii Economice Bucureşti – Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, primul său loc de muncă fiind ca electronist automatizări, la Automatica SA.

    Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Gerea a fost timp de 23 de ani membru al PNL, ocupând pe rând funcţiile de vicepreşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar Bucureşti, secretar Relaţii Interne al aceleiaşi organizaţii şi apoi vicepreşedinte. În perioada 1994 – 1996 a fost vicepreşedinte al TNL Bucureşti, vicepreşedinte al PNL sector 1, iar din 2002 este vicepreşedinte al PNL Argeş.

    Gerea este membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor.

    El a părăsit PNL în iulie 2014, alăturându-se grupării Tăriceanu, care a înfiinţat Partidul Liberal Reformator.

    Ca activitate profesională, Gerea a început în 1987 ca electronist automatizări la Automatica SA, apoi în perioada 1988 – 1992 a fost electronist la ICE Felix Computers SA, timp de un an director comercial la Van Soestbergen SRL, între 1993 şi 1997 merceolog la Industrialexport. În intervalul 1997 – 2002 a fost manager realţii cu clienţii la Eximbank România, iar între 2000 şi 2001 a ocupat un post similar la Emporiki Bank, aceeaşi poziţie deţinând-o şi în perioada 2002-2004 la Alpha Bank. Totodată, a fost şi director de sucursală la Banca Ţiriac, filiala Piteşti.

    În 1996 – 2000 şi 2000 – 2004 a fost consilier local la sectorul 1, iar în perioada 1998 – 2000 a fost şi membru al Consiliului de Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov. În perioada 1999 – 2000, Gerea a fost membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţionale Poşta Română SA.

    Andrei Gerea se află la al treilea mandat de deputat, este căsătorit şi are doi copii.

    Gerea deţine împreună cu soţia un apartament de 100 de metri pătraţi în Piteşti şi o casă de 200 de metri pătraţi în Ştefăneşti (Argeş), achiziţionate în 2005, respectiv 2007.

    El are datorii totalizând peste 180.000 de euro la BCR, Unicredit Ţiriac şi la Banca Transilvania.

    Gerea este asociat la Valahia Investments, Gamma Asig Broker şi membru în asociaţiile “Fraţii Goleşti” şi “Idei Libere”.

     

  • Companiile din Sibiu au înregistrat cea mai mare marjă de profit din România în 2013

    Sibiu, judeţ în care funcţionau anul trecut circa 13.800 de societăţi, se află pe primul loc în topul celor mai mari marje totale de profit înregistrate de companii, cu un nivel de 8%, peste media naţională de 6%, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    În 2013, profitul net al companiilor din judeţul Sibiu s-a cifrat la circa 2,4 miliarde de lei. Cu această valoare, Sibiul se află pe locul trei după judeţe precum Timiş (2,7 miliarde de lei) şi Cluj (aproape 3 miliarde de lei), potrivit Ziarului Financiar.

    Cea mai mare companie din judeţul Sibiu în funcţie de cifra de afaceri totală este Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România de stat, cu un rulaj de circa 3,9 miliarde de lei anul trecut, un profit net de 995 milioane de lei şi un număr de 6.297 de salariaţi.

    Marea majoritate a celor mai mari companii din judeţul Sibiu sunt înregistrate chiar în municipiul Sibiu, principalul motor economic al sudului Transilvaniei şi un centru industrial important.

    Cele mai mari companii din municipiul Sibiu sunt Continental Automotive Systems (componente auto), Polisano (servicii medicale şi farma), Carpatica Asig (asigurări), Marquardt Schaltsysteme (componente auto), Ambient (materiale de construcţii), Compa (componente auto) şi Takata (componente auto).

    Totodată, Sibiul se află pe locurile fruntaşe în România în ceea ce priveşte cifra de afaceri medie a companiilor. Anul trecut, fiecare companie din judeţ a realizat un rulaj de peste 2 milioane de lei, cu 15% mai mult comparativ cu media înregistrată la nivel naţional, mai notează ZF. Judeţul Sibiu, în care trăiesc circa 400.000 de oameni, a ajuns în ultimii ani un punct de atrac­ţie pentru investitorii străini, în special din in­dustria componentelor auto, care a dus PIB-ul per capita cu 8% peste media naţională, până la 7.563 de euro, şi salariul mediu net în luna august la 1.729 de lei, nu cu mult peste nivelul de 1.683 de lei la nivelul întregii ţări.

  • Retailerul britanic Debenhams va deschide în primăvară un magazin în Bucureşti Mall

    Magazinul este în curs de amenajare şi va fi deschis la parterul centrului comercial, lângă magazinul Aldo, în zona respectivă fiind instalat un banner care anunţă data de deschidere.

    Agenţia de presă MEDIAFAX a scris în luna iulie, citând surse imobiliare, despre revenirea retailerului pe piaţa locală şi că primul magazin ar putea să fie deschis în Bucureşti Mall din Vitan, la un an după ce omul de afaceri Octavian Radu a închis ultimele două magazine ale brandului şi a renunţat la franciză.

    În Bucureşti Mall a fost deschis şi primul magazin Debenhams în 2007 de către compania RTC Holding, care deţinea franciza la acea vreme.

    În urmă cu o lună, compania a lansat o campanie de recrutare pentru poziţiile de director de magazin şi director vânzări departament cosmetice în Bucureşti pentru “viitoarele deschideri de magazine”.

    Debenhams a închis cele 6 magazine pe care le deţinea în România, iar retailerul britanic a anunţat o pierdere contabilă de 3,8 milioane de lire sterline (4,4 milioane euro) în urma închiderii acestora, care funcţionau în franciză, precizând că francizorul local “a eşuat” în contextul condiţiilor “foarte dificile” de pe piaţă.

    Omul de afaceri Octavian Radu, care deţinea în perioada de boom peste zece francize ale unor branduri internaţionale de modă, a anunţat anul trecut că renunţă la afacerile în domeniu şi închide magazinele Debenhams.

    Radu acuza atunci scăderea puterii de cumpărare în contextul crizei, dublarea suprafeţei mall-urilor în perioada 2008-2012 şi dezvoltarea agresivă pe piaţa românească a unor branduri competitive precum Zara şi H&M.

    Ultimele magazine Debenhams din România au funcţionat în centrele comerciale Plaza România şi Bucureşti Mall.

    Reţeaua Debenhams cuprinde peste 240 de magazine, în 28 ţări, şi comercializează articole şi branduri în exclusivitate, sub semnătura unor designeri internaţionali.

  • BCE: 13 bănci care au picat testele de stres au primit acordul iniţial privind recapitalizarea

    “Consiliul de Supraveghere a aprobat vineri proiectele pentru capitalizarea băncilor la care au fost identificate deficienţe. Cele 13 bănci cu deficit de capital vor avea la dispoziţie între şase şi nouă luni să acopere deficitul şi să implementeze programele prezentate”, a declarat un purtător de cuvânt BCE, care a adăugat că proiectele de recapitalizare necesită acordul final din partea consiliului guvernator al BCE.

    În octombrie, BCE a publicat rezultatele unei analize privind 130 de instituţii bancare din zona euro, în urma căreia a rezultat că 25 de bănci au nevoie de capital suplimentar în valoare de 25 de miliarde de euro.

    Testele BCE au fost realizate pe baza situaţiilor financiare ale băncilor de la finele anului 2013, iar 12 dintre cele 25 de instituţii la care au fost indentificate probleme au operat între timp majorări de capital în valoare cumulată de 15 miliarde de euro.

    Dintre instituţiile de credit care nu au îndeplinit plafoanele de capital stabilite de BCE, banca italiană Monte dei Paschi a înregistrat cel mai mare deficit de fonduri, în valoare de 2,1 miliarde de euro.

  • Alina Bica ar fi primit mită 3,5 milioane euro de la Ioan Niculae, prin intermediul lui Dragnea

    Informaţiile apar pe blogul jurnalistului Robert Turcescu, unde a fost publicat un document al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform căruia procurorii DNA fac cercetări cu privire la Alina Bica, într-o cauză disjunsă din cea în care fosta şefă a DIICOT este arestată preventiv.

    Procurorii notează că Ioan Niculae, cercetat într-un dosar al DIICOT, a apelat, prin intermediul lui Liviu Dragnea, la Alina Bica pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau tergiversarea
    soluţionării până la împlinirea prescripţiei.

    Potrivit anchetatorilor, Alina Bica a intervenit la procurorul de caz în scopul tergiversării soluţionării dosarului lui Niculae.

    În schimb, Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea ca, împreună cu Liviu Dragnea, să o sprijine pentru promovarea în funcţia de procuror general al
    României, se mai arată în document.

    Conform sursei citate, Alina Bica ar fi primit mită şi de la Ovidiu Tender, care era judecat într-un dosar pe care îl întocmise chiar fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, atestă ordonanţa DNA, Tender a apelat la unul dintre consilierii Alinei Bica, Florin Ionuţ Mihăilescu, astfel încât acesta din urmă i-a dus fostului procuror-şef al DIICOT mai
    multe documente, pentru ca ea sî le consulte. Alina Bica urma să îl consilieze în sensul formulării unei apărări favorabile omului de afaceri. În urma sprijinului acordat, Bica şi Mihăilescu ar fi primit un teren, cel din urmă primind şi bani direct pe card.

    Alina Bica este arestată preventiv în dosarul în care acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire pentru un teren din Capitală supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

  • Structura noului Guvern: Care sunt numele noi vehiculate pentru viitorul Executiv

    Portofoliile asupra cărora, până la momentul transmiterii acestei ştiri, pare a se fi căzut de acord în coaliţia de guvernare sunt: Gabriel Oprea (UNPR) – viceprim-ministru, ministru de Interne; Liviu Dragnea (PSD) – viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Daniel Constantin (PC) – ministrul Agriculturii; Darius Vâlcov (PSD) – ministerul de Finanţe; Robert Cazanciuc (PSD) – ministrul Justiţiei; Nicolae Bănicioiu (PSD) – ministrul Sănătăţii; Ioan Rus (PSD) – ministrul Transporturilor; Rovana Plumb (PSD) – ministrul Muncii; Eugen Teodorovici (PSD) – ministerul Fondurilor Europene; Gabriela Szabo (PSD) – ministerul Tineretului şi Sportului; Bogdan Aurescu (independent) – ministerul de Externe; Mircea Duşa (PSD) – ministerul Apărării; Andrei Gerea (PLR) – ministerul Economiei; Eugen Nicolicea (UNPR) – relaţia cu Parlamentul.

    PSD va mai numi miniştri la Cultură şi la Comunicaţii, în timp ce ministerul Mediului va reveni PLR, iar PC va prelua ministerul Educaţiei.

    La ministerul Culturii, PSD îl va propune, potrivit unor surse din partid, pe social-democratul Ionuţ Vulpescu.

    Pentru portofoliul Comunicaţiilor, vacantat de PC, unele surse îl dau ca posibil ministru pe social-democratul Sorin Grindeanu.

    În condiţiile în care principiul avansat la formarea Guvernului Ponta 4 a fost ca UNPR, PC şi PLR să preia câte două portofolii, se pare că UNPR va deţine Internele (Gabrial Oprea) şi relaţia cu Parlamentul (Eugen Nicolicea), PC va numi miniştri la Agricultură şi Educaţie, iar PLR la Economie şi Mediu.

    La ministerul Educaţiei, PC ia în calcul numirea fie a lui Sorin Câmpeanu, fie a lui Dumitru Miron. Celălalt portofoliu, Agricultura, va fi deţinut, ca şi până acum, de Daniel Constantin.

    PLR ia în calcul numirea lui Andrei Gerea la Economie şi a Graţiela Gavrilescu la Mediu.

    Guvernul Ponta 4 va fi unul politic, format exclusiv din politicieni, singura excepţie care ar putea să infirme această regulă fiind la ministerul de Externe, caz în care portofoliul ar putea fi păstrat de actualul ministru, Bogdan Aurescu.

    Pe de altă parte, Guvernul Ponta 4 va conţine portofolii pline, urmând să dispară miniştrii delegaţi.

    Până în prezent, patru din cei opt miniştri delegaţi, respectiv Răzvan Nicolescu, Florin Jianu, Aurelia Cristea şi Bogdan Stanoevici, au anunţat, pe Facebook, faptul că nu vor mai face parte din structura viitorului Cabinet.

    Portofoliile deţinute de aceşti miniştri delegaţi se vor comasa cu ministerele mari, astfel: Energia şi IMM-urile vor fi comasate la ministerul Economiei, Dialogul Social va fi comasat la ministerul Muncii, iar portofoliul delegat pentru Ape va fi comasat la ministerul Mediului sau la cel al Agriculturii. Pe de altă parte, portofoliul delegat pentru Buget va fi comasat la ministerul de Finanţe.

    Guvernul Ponta 4 va avea şi un număr mai mic de vicepremieri. Astfel, dacă în acest moment există patru funcţii de vicepremieri, noul Cabinet va avea maxim două astfel de posturi.

    Gabriel Oprea va fi cu siguranţă unul dintre vicepremieri, dacă nu chiar singurul. Pentru o funcţie de vicepremier luptă şi social-democratul, Liviu Dragnea. Conservatorul Daniel Constantin se pare că a renunţat la poziţia de vicepremier pentru ca PC să obţină un minister mai important decât Comunicaţiile, pe care îl deţine acum prin Răzvan Cotovelea.

    Forurile de conducere ale celor patru partide componente ale coaliţiei de guvernare se vor reuni duminică după-amiază pentru a valida miniştrii pe care îi propun.

    Guvernul va fi prezentat luni în Parlament.

  • Opus Land va dezvolta anul viitor 400 de locuinţe în Cosmopolis, investiţie de 18 milioane de euro

    “Va fi o fază distinctă, separate de celelalte faze de un bulevard. Vom investi în continuare şi în dezvoltarea infrastructurii din cadrul Cosmopolis. Spre exemplu, în acest moment lucrăm la o nouă intrare în proiect şi la lărgirea drumului de acces la patru benzi. Vom mări zona comercială de la intrarea în proiect şi vom mai construi alte câteva terenuri de sport. În plus, vom începe şi construcţia unei biserici în colaborare cu Patriarhia Română”, a declarat pentru MEDIAFAX Ahmet Buyukhanli, directorul executiv al Opus Land Development.

    El spune că anul viitor cel mai probabil vor fi începute şi lucrările de construcţie la proiectul rezidenţial din Barbu Văcărescu, pe un teren cumpărat în acest an.

    “Deocamdată suntem în fazele de proiectare şi de aceea nu avem multe informaţii disponibile, însă va fi vorba de o investiţie de aproximativ 10 milioane de euro, proiectul urmând să aibă peste 100 de locuinţe. Ne uităm şi la alte posibilităţi de investiţii şi dacă vom sesiza o oportunitate vom achiziţiona şi alte terenuri”, a explicat Buyukhanli.

    Acesta este al doilea complex imobiliar pe care dezvoltatorul îl construieşte în Bucureşti, după Cosmopolis, care a ajuns la 1.650 de locuinţe finalizate.

    În Cosmopolis, amplasat în zona de nord-est a Bucureştiului, în apropiere de Şoseaua de Centură, între podurile din Pipera-Tunari şi Andronache-Ştefăneştii de Jos, anul acesta au fost vândute 345 de locuinţe, în creştere cu peste 30% faţă de anul trecut.

    “A fost un an intens cu un ritm bun de vânzări, aproape o locuinţă pe zi. Pentru 2015 ne propunem o creştere de 25% a vânzărilor”, a declarat Gabriel Voicu, director divizia new homes în cadrul Coldwell Banker, manager şi agent de vânzare exclusiv al Cosmopolis.

    Investiţiile realizate până în prezent în Cosmopolis se ridică la aproape 250 de milioane de euro, iar printre facilităţile din complex se numără un supermarket operat de Carrefour, un parc, grădiniţă, farmacie, piscine exterioare şi sală de fitness.

    Opus Land Development este parte a unui grup de companii deţinut de familia Buyukhanli, unul din cei mai vechi dezvoltatori imobiliari din Turcia. Grupul de companii a construit până în prezent proiecte incluzând mii de apartamente sau camere de hotel.

  • Un partid din Rusia propune ca veniturile în valută ale companiilor să fie convertite în ruble

    Potrivit proiectului de lege, care a fost prezentat Dumei de Stat la sfârşitul săptămânei trecute, companiile vor fi nevoite să schimbe în ruble un procent de până la 50% din veniturile în monedă străină într-un interval de maxim şapte zile de la încasarea banilor. Suma finală care trebuie convertită în ruble ar urma să fie stabilită de banca centrală, relatează Bloomberg.

    Sunt necesare măsuri de urgenţă pentru a sprijini moneda naţională şi a reduce impactul deprecierii rublei asupra preţurilor alimentelor, se arată în document.

    Propunerea partidului Doar Rusia a venit pe fondul eşecului băncii centrale de a opri căderea rublei, care s-a depreciat anul acesta cu circa 40% faţă de dolar, ca urmare a tensiunilor cu Ucraina, a scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor economice impuse de statele din Vest.

    Potrivit analiştilor, iniţiativa partidului Doar Rusia nu are prea multe şanse să fie adoptată.

    Rubla a fost moneda naţională cu cea mai slabă evoluţie după hryvna ucrainiană în 2014, potrivit unui clasament Bloomberg, care include 170 de ţări. Vineri, rubla a coborât cu 3% la 58,21 faţă de dolar, un nou minim absolut.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii băncii centrale din Rusia au declarat că instituţia se opune oricăror restricţii administrative de ordin financiar şi în special unei măsuri care să oblige convertirea în ruble a veniturilor companiilor.

    Cu toate acestea, autorităţile de la Moscova au sfătuit marii exportatori, precum compania petrolieră de stat Rosnef, să schimbe cât mai multă valută în moneda locală pentru a atenua presiunile pe rublă. Ministerul de Finanţe a propus pe 4 decembrie lansarea unor discuţii cu reprezentanţii companiilor de stat în privinţa vânzărilor de valută.

  • OMV Petrom a înlocuit iluminatul clasic cu corpuri de iluminat cu led în staţiile Petrom

    Elementul de noutate:

    Inovaţia a fost implementată pentru prima dată pe piaţa locală de Petrom. Pasul 1 a fost implementarea proiectului în două staţii de distribuţie pilot şi pasul al doilea – implementarea proiectului în 345 staţii de distribuţie carburanţi Petrom.

    Efectele inovaţiei:

    50% reducere a consumului de energie electrică pentru iluminat;

    11% reducere a facturii de energie electrică în fiecare staţie;

    345 staţii de distribuţie carburanţi Petrom modernizate;

    Posibilitatea de aplicare a unor proiecte similare în toată compania;

    Îmbunătăţirea performanţei energetice;

    Posibilitatea de standardizare pentru întreaga reţea de staţii de distribuţie carburanţi Petrom din România;

    Reducerea costurilor de întreţinere;

    Un angajament puternic pentru eficienţă energetică;

    Respectarea legislaţiei în domeniul eficienţei energetice şi alte norme RO şi ale UE.

    Descrierea inovaţiei:

    Proiectul de schimbare a iluminatului clasic cu leduri a reprezentat o investiţie de 2,1 milioane de euro.  Finanţarea pentru proiectul LED a fost asigurată prin intermediul Facilităţii de Finanţare pentru eficienţă energetică, o linie de credit pe suport de grant pentru România, oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Uniunea Europeană. La finalizarea proiectului, o subvenţie de 15% din investiţia totală este pusă la dispoziţia investitorului.  Punerea în aplicare a proiectului a durat mai puţin de patru luni.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • 500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Problema este că respectiva informaţie nu este sistematizată şi se pierde în marea de zgomot orb a internetului, a lipsei de timp sau a nepăsării.Aşa că priviţi demersul Business Magazin de a prezenta 500 de oameni şi de momente care au marcat businessul românesc în cele două decenii şi jumătate scurse de la Revoluţie ca pe un act firesc. Cu suişuri şi cu coborâşuri, cu eroi şi cu antieroi, cu afaceri sau cu tunuri, este o perioadă pe care trebuie să ne-o asumăm şi să o cunoaştem pentru a nu repeta greşelile făcute deja.

    Priviţi acest demers ca o restituire pe care publicaţia noastră o face societăţii; veţi înţelege ce spun dacă veţi compara rezultatele pe care le obţineţi pe Google căutând decretul-lege 54 din 1990 – circa 5.000, multe mult prea seci şi oficiale, cu numărul de pagini disponibile pentru oricare dintre vedetele autohtone de ordinul sutelor de mii.

    Unii vor spune că este o comparaţie nepotrivită; eu spun că succesul vedetelor, cum şi reuşitele de astăzi ale unora şi nereuşitele altora, poveştile de succes sau eşecurile, au rădăcini în acel prim act normativ care a permis constituirea primelor companii private, care a permis coagularea de idei, de bani şi de talent care înseamnă astăzi mediul de afaceri şi societatea. Sigur, nu oferim o privire completă, care să includă toate evenimentele şi oamenii şi momentele interne şi internaţionale care au marcat un sfert de veac, dar oferim o imagine cuprinzătoare, fie ea şi concisă, a acestei perioade.

    Numărul 500 al Business Magazin capătă astfel o semnificaţie aparte şi pentru noi, şi, sperăm, pentru cititorii noştri. Aş vrea să le mulţumesc tuturor colaboratorilor, partenerilor şi clienţilor revistei, care au făcut posibili cei 10 ani de existenţă şi cele 500 de numere ale revistei.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

    Descarca editia electronica la pretul de 5,9 lei

    Comanda