BusinessMagazin

Blog

  • A renunţat la SUA pentru România şi a construit un business de 300.000 de euro în toată ţara

    Nicoleta Diaconu a revenit în România în urmă cu aproximativ patru ani, lăsând în urmă SUA, unde plecase la studii încă din liceu, pentru a-şi deschide o afacere nouă pentru piaţa lo­ca­lă – un magazin cu iaurt îngheţat, aducând li­cenţa brandului ame­rican Sanoberry, potrivit Ziarului Financiar.

    Nicoleta Diaconu a început cu un stand amplasat în mal­lul AFI Cotroceni şi o investiţie iniţială care s-a apropiat de 150.000 de euro, iar în prezent firma Yogoberry, care deţine licenţa brandului american pen­tru piaţa locală, are puncte de lucru în mallurile Băneasa din Capitală, Palas din Iaşi, Iulius din Timişoara şi AFI Palace din Ploieşti şi spaţii stradale în Centrul Vechi din Bu­cureşti, pe terasa mallului Promenada şi în Mamaia (deschise anul acesta), care funcţionează în sezonul cald. „Am plecat din România încă din pe­rioa­da liceului pentru a studia, am lucrat apoi în consultanţă pentru că mi-am dorit să fac şi un MBA, ceea ce s-a şi întâmplat. Am plecat de la început cu gândul de a mă în­toar­ce în ţară şi cum am văzut că în SUA iaur­tul îngheţat este foarte popular, există astfel de magazine la fiecare colţ de stradă, am zis că ar fi bine să aduc o licenţă în Ro­mânia. Este ceva mai costisitoare o licenţă, dar mai permi­si­vă decât o franciză, pentru că, deşi iei re­ţe­tele şi materia primă de la ei, nu îţi spune ni­meni cum să operezi“, spune Nicoleta Diaconu. La început antreprenoarea importa materia primă, respectiv reţetele direct din SUA, însă odată ce brandul Sanoberry a început să fie cunoscut şi în Europa, conducerea companiei a decis să deschidă o fabrică în Italia, care „alimentează“ licenţele din Europa şi Asia.

    Anul trecut, firma Yogoberry a avut afaceri de aproape 300.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe şi pierderi de 30.000 de euro. Potrivit unor informaţii apărute în presa locală, citate de ZF, Nicoleta Diaconu este fiica şefului Fiscului Gelu Diaconu şi, de asemenea, ea este căsătorită cu Wesley Elijah Schroeder, acţionar al unui off-shore (Cartha Limited) care controlează operaţiunile Hotel International din Bucureşti.

    Citiţi povestea completă pe zf.ro

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău rămâne în arest

    Prin aceeaşi hotărâre, instanţa a dispus ca şi finul şefului CJ Buzău, Florin Colgiu, să rămână în arest.

    Preşedintele CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi, în 7 decembrie, de magistraţii Tribunalului Bucureşti.

    Tribunalul a arătat, în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Cristinel Bîgiu, că lăsarea sa în libertate a acestuia ar fi reprezentat o stare de pericol pentru ordinea publică.

    Şeful CJ Buzău a fost ridicat pe 6 decembrie de procurorii DNA de la locuinţa sa, după ce a fost prins în flagrant luând mită în parcarea din faţa blocului în care locuieşte.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada decembrie 2013- decembrie 2014 Cristinel Bîgiu i-a solicitat lui Dragoş Cojocea, director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Regională din CJ, să facă demersuri pentru declanşarea procedurilor de achiziţie directă (prin modificarea proiectului iniţial în cuantum de 400.000 de lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău pentru perioada 2014 – 2020 şi împărţirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitaţie publică), să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte şi să întocmească efectiv proiectele.

    Procurorii spun că, după întocmirea acestor proiecte şi după aprobarea plăţilor de către Cristinel Bîgiu, Cojocea urma să îi dea mită preşedintelui Consiliului Judeţean jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200.000 de lei. Directorul urma să recupereze banii de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanţi ai celor trei proiecte.

    Anchetatorii mai spun că în jurul datei de 20 decembrie 2013, directorul respectiv din Consiliul Judeţean Buzău i-a remis lui Cristinel Bîgiu, prin intermediul finului acestuia, Florin Colgiu, suma de aproximativ 70.000 de lei, sub formă de mită, reprezentând jumătate din contravaloarea unei facturi de 130.000 de lei, sumă ce fusese virată unei firme identificate de director, căreia i se atribuise anterior, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, şi anume principalele direcţii de dezvoltare şi analiza S.W.O.T. Directorul, la rândul său, primise suma respectivă de la reprezentantul legal al firmei.

    Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu l-a însărcinat tot pe Dragoş Cojocea să înceapă procedurile de atribuire directă, în aceleaşi condiţii, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câştigătoare aceeaşi firmă. Urma ca lui Bîgiu să îi fie remisă, ulterior, ca mită, jumătate din valoarea contractului, respectiv 50.000 de lei.

    Procurorii mai spun că în 4 decembrie Cristinel Bîgiu i-a solicitat lui Cojocea să îi dea până cel mai târziu în 8 decembrie suma convenită de 50.000 de lei, indicându-i ca intermediar care urma să primească banii în numele său o persoană de încredere a acestuia.

    Sâmbătă, Cojocea i-a dat intermediarului indicat de Bîgiu, respectiv consilierul judeţean Ionuţ Robert Piţigoi, o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să i-o dea preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău.

    Tot sâmbătă, consilierul judeţean s-a întâlnit cu Bîgiu, în parcarea din faţa blocului unde locuieşte acesta, şi i-a spus că are 50.000 de lei, comunicându-i că banii i-au fost daţi de către director.

    “Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiţi, respectiv păstraţi banii, solicitându-i ca suma de 6.500 de lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziţia lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar. În aceeaşi zi (sâmbătă -n.r.), intermediarul i-a remis 6.500 de lei lui Colgiu Florin-Mădălin, care cunoştea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv”, se preciza într-un comunicat al DNA.

    Preşedintele PSD Victor Ponta a anunţat, în 8 decembrie, că a propus excluderea din partid a preşedintelui CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost aprobată de Biroul Permanent Naţional cu unanimitate de voturi.

    Marian Cristinel Bîgiu, în vârstă de 47 de ani, se află la primul său mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, fiind ales pe listele USL.

    Cristinel Bîgiu a fost membru PNL timp de 17 ani, începând cu anul 1997, iar de-a lungul timpului a fost preşedinte al organizaţiei de tineret a PNL Buzău, preşedinte al filialei judeţene a partidului, vicepreşedinte la nivel naţional, ultima funcţie în PNL, înainte de a trece la PSD, fiind cea de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene.

    În 18 septembrie, Bîgiu a anunţat că s-a înscris în PSD, în baza OUG 55, alături de 18 primari liberali din judeţ şi de alţi şase edili de la PDL, susţinând că a luat această decizie pentru binele judeţului.

    În perioada 1993 – 1994, Cristinel Bîgiu a fost contabil la Sigma Instal, după care a fost, până în anul 2000, şef compartiment import-export la S.C. Modern Shoes S.A, iar din 2000 şi până în 2004 a fost director general al S.C. Modern Shoes S.A.

    Din iunie 2004 şi până în ianuarie 2005, Cristinel Bîgiu a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, iar din ianuarie 2005 şi până în mai 2007 a fost prefect al judeţului Buzău. Ulterior, el a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, funcţie deţinută până în noiembrie 2008.

    În perioada 2008-2012, Cristinel Bîgiu a fost senator.

  • ONU acuză forţele ucrainene şi rebelii proruşi de comiterea unor acte de tortură în estul Ucrainei

    Într-un raport publicat luni cu privire la respectarea drepturilor omului, ONU a atras atenţia asupra deteriorării considerabile a condiţiilor celor 5,2 milioane de locuitori care trăiesc în zona de conflict, în plină iarnă, şi care locuiesc în case fără apă şi încălzire, în condiţiile în care luptele au avariat instalaţiile.

    “Situaţia devine extrem de dificilă pentru populaţie, în special pentru persoanele în vârstă, copii şi cei care se află în instituţii publice, majoritatea aflate la limita supravieţuirii”, potrivit raportului.

    În noiembrie, Guvernul ucrainean a sistat acordarea ajutoarelor sociale în teritoriile aflate sub controlul rebelilor proruşi.

    “Eforturile Guvernului pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi restabilirea ordinii în zona de conflict au fost însoţite de reţineri arbitrare, folosirea torturii şi dispariţia unor persoane suspectate de «terorism şi separatism»”, potrivit raportului dat publictăţii de ONU. “Majoritatea acestor încălcări ale drepturilor omului au fost comise de batalioane de voluntari sau de serviciile ucrainene de securitate (SBU)”, potrivit ONU.

    De asemenea, ONU i-a acuzat pe rebeli că au înfiinţat un “stat criminal” în zonele pe care le controlează în regiunile industriale Doneţk şi Lugansk, cu susţinerea unor “combatanţi străini”, aluzie la trupele ruse de elită, deşi Moscova a negat în mai multe rânduri informaţiile cu privire la prezenţa acestora în Ucraina.

    “În condiţiile în care legea şi ordinea sunt din ce în ce mai puţin respectate, astfel de abuzuri, inclusiv crime, tortură, răpiri, în schimbul unor răscumpărări sau muncă forţată sunt comise de membri ai grupărilor armate susţinute de combatanţi străini”, menţionează raportul.

    Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului i-au acuzat în mai multe rânduri de abuzuri pe ultranaţionaliştii care luptă alături de armata ucraineană, după ce au participat activ la protestele de la Kiev soldate cu o baie de sânge şi căderea regimului prorus, în februarie.

  • Amazon a anulat comenzile produselor cu preţuri eronate. Într-o situaţie similară, eMAG a ales să le livreze

    Mai multe afaceri mici din Marea Britanie ar putea intra în faliment în urma unei probleme tehnice înregistrate pe site-ul amazon.com. În data de 12 decembrie, în intervalul orar 19-20, mai multe produse au fost listate pe Amazon la preţul de 0,01 lire sterline (1 penny). Această eroare s-a datorat unei aplicaţii pentru generarea preţurilor numită Repricer Express, notează Business Insider.

    Evenimentul ar putea produce pagube de mii de lire sterline, ducând unele afaceri în faliment. Deşi multe comenzi nu vor fi onorate, faptul că au fost deja procesate de serverele Amazon presupune multe dificultăţi pentru a fi anulate.

    Un producător de mobilă numit Mehboob Rasoon a comunicat faptul că mai mulţi oameni de afaceri au angajat avocaţi pentru a îi reprezenta, menţionând de asemenea că magazinul său a pierdut peste 5.000 de lire în doar o oră. Seller Judith Blackford, proprietara magazinului de copii Kiddymania, spune că a pierdut peste 20.000 de lire sterline.

    Reprezentanţii RepricerExpress şi-au cerut public scuze şi au anunţat că lucrează împreună cu Amazon pentru remedierea situaţiei. “Înţelegem faptul că sunteţi nervoşi şi vă asigurăm că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă recâştiga încrederea în noi şi în produsele noastre”, a transmis Brendan Doherty, CEO al companiei.

    Amazon a transmis că a anulat mare parte a comenzilor apărute în timpul defecţiunii tehnice şi analizează cererile care au fost validate.

    O situaţie similară a avut loc cu prilejul evenimentului comercial Black Friday, însă conducerea eMAG, liderul pieţei locale de comerţ online, a optat să îşi asume o pierdere de 1.157.200 de lei (circa 250.000 de euro), conform datelor oficiale.

    Magazinul online eMAG a înregistrat în 23 noiembrie 2014, în intervalul 20:30-23:59, o eroare la încărcarea preţurilor pentru anumite produse resigilate, după cum a comunicat oficial compania într-un comunicat de presă. De exemplu, un telefon Samsung Galaxy S4 a putut fi cumpărat la preţul de un leu, redus de la 1.449 lei, în respectivul interval orar. Compania eMAG a ales atunci să livreze toate produsele vândute la preţuri greşite, întrucât „satisfacţia clientului este foarte importantă pentru noi şi vom onora absolut toate comenzile, iar produsele vor fi expediate rapid”. Business Magazin a pus la îndoială la acea vreme practicile eMAG, ca urmare a deciziei livrării comenzilor cu preţ incorect.

  • De ce cresc vânzările Heinner anul acesta cu 40%, de două ori mai mult decât piaţa

    Network One Distribution estimează că piaţa de electrocasnice continuă anul acesta trendul crescător, ajungând la 600 de milioane de euro. Categoria electrocasnicelor mari are o pondere de 75% în piaţa totală, diferenţa revenind electrocasnicelor mici.

    În cazul Heinner, categoria electrocasnicelor mari a avut cea mai bună dinamică, atât din punct de vedere al dezvoltării portofoliului, cât şi din cel al evoluţiei cifrei de vânzări.  Heinner a extins în trimestrul al patrulea al acestui an portofoliul de produse, adăugând segmentul de bricolaj ce cuprinde seturi multifuncţionale, maşini pentru găurit şi înşurubat, tăiere sau polizare, dar şi gama de menaj şi house hold, ce include vase şi accesorii de gătit, mese de călcat etc.

    “Electrocasnicele vândute în anii cu cele mai bune evoluţii ale pieţei, respectiv 2006-2008 pe fondul creşterii economice înregistrate de România, dar şi ca urmare al accesului facil la creditare, se apropie de încheierea ciclului de viaţă. În acest context sunt create premisele pentru o creştere consistentă a pieţei şi în 2014, dar şi în perioada următoare.  Această dinamică reprezintă unul dintre factorii de creştere a cifrei de afaceri Heinner, susţinută şi de optimizarea portofoliului de produse şi servicii pe care le oferim”, declară Oana Barbu, director comercial Network One Distribution.

    Heinner oferă garanţia extinsă la 5 ani, în mod gratuit. Clienţii care achiziţionează începând cu 15 decembrie 2014 electrocasnice mari marca Heinner, respectiv frigidere, maşini de spălat, lăzi sau combine frigorifice, aragaze sau congelatoare primesc în mod gratuit extinderea serviciului de garanţie de la trei la cinci ani.

    Portofoliul Heinner include aproximativ 100 de produse diferite, de la maşini de spălat, mixere, blendere, storcătoare, la maşini de găurit sau polizoare, electrocasnice pentru refrigerare, becuri, aparate de aer condiţionat sau ventilatoare. Heinner este brandul propriu de electrocasnice dezvoltat de compania Network One Distribution începând din 2010.

    Network One Distribution, companie deţinută integral de Iulian Stanciu, desfăşoară operaţiuni pe pieţele din România şi Moldova, are o bază de clienţi formată din peste 3000 de parteneri activi şi este furnizor al reţelelor de retail locale.

  • Sindicatele şi societatea civilă au manifestat la Budapesta împotriva bugetului pentru 2015

    Protestatarii, organizaţi de grupul deschis pe Facebook “60.000 pentru pensii private”, s-au adunat în piaţă pentru a-l asculta pe Zoltan Vajda, principalul organizator al grupului, care a declarat că adoptarea bugetului reprezintă “momentul adevărului” şi, de asemenea, va arăta “dorinţa premierului Viktor Orban”.

    El a insistat că încă un milion de persoane se vor alătura celor patru milioane de săraci din Ungaria, odată cu aprobarea bugetului. De asemenea, el a adăugat că alocaţiile sociale nu vor mai fi acordate, iar alimentele se vor scumpi, odată cu adoptarea bugetului pentru 2015. “Acesta nu este bugetul Ungariei, este cel al unei republici bananiere”, a afirmat Vajda.

    În acest context, Emilia Nagy, profesoară şi activistă la Teaching Network, a declarat că protestatarii nu vor permite ca bugetul să pună în pericol viitorul societăţii ungare. Ea a adăugat că Guvernul doreşte să blocheze accesul la învăţământul de calitate. Emilia Nagy a mai afirmat că achiziţionarea unui manul va deveni un privilegiu şi doar elevii norocoşi vor avea acces la învăţământul superior.

    La rândul său, Tamas Szekely, liderul Federaţiei Sincatelor comerciale autonome, a afirmat că bugetul este un “complot” împotriva angajaţilor din industrie, a lucrătorilor sociali, a personalului care lucrează în creşe, profesori şi funcţionarilor publici.

    Pe de altă parte, Balazs Gulas, liderul grupului deschis pe Facebook “100.000 împotriva taxei pentru folosirea Internetului”, a declarat că premierul Viktor Orban a minţit când a dat asigurări că nu vor fi decise măsuri de austeritate şi a subliniat că se pregăteşte “proliferarea” taxelor.

    Participanţii la protestul din faţa Parlamentului au scandat “Europa”, “Viktator”, “Nu vom permite să se întâmple aceasta”, “Democraţie” şi au purtat steagul Ungariei.

  • Şeful Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti a demisionat

    “Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a semnat luni, 15 decembrie, ordinul de eliberare din funcţie a inspectorului şcolar general al Municipiului Bucureşti, Constantin Trăistaru. Ordinul devine efectiv în data de 22 decembrie. Menţionăm că domnul Constantin Trăistaru este cel care a solicitat ministrului Remus Pricopie, în mod expres, eliberarea din funcţie din motive personale”, se precizează într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    Interimatul la conducerea Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti va fi asigurat de actualul inspector şcolar general adjunct, Florian Ionel Lixandru, căruia ministrul Remus Pricopie i-a delegat atribuţiile specifice, printr-un ordin semnat tot luni, mai precizează ministerul.

    Constantin Trăistaru a fost numit la conducerea ISMB în iulie 2012.

    Înaintea lui, ISMB a fost condus, în perioada iunie-iulie 2012, de Crenguţa Pascale, inspector şcolar general adjunct, care a asigurat interimatul după demisia lui Cristian Alexandrescu.

  • Mureş: Nouă consilii locale au adoptat decizii de înfiinţare a Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă

    Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Mureş, Dragoş Bardoşi, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că în judeţ au adoptat hotărâri privind memorandumul pentru înfiinţarea Ţinutului Secuiesc cu statut autonom nouă consilii locale, respectiv cele din Sângeorgiu de Pădure, Vărgata, Ghindari, Fântânele, Gheorghe Doja, Miercurea Nirajului, Păsăreni, Sovata şi Găleşti.

    “Avem nouă consilii locale care au adoptat astfel de hotărâri, toate au fost atacate de Prefectură în instanţa de contencios administrativ. Într-un caz, am şi câştigat în primă instanţă, la Tribunalul Mureş, care a decis anularea hotărârii Consiliului Local din Ghindari. Probabil se va ataca decizia“, a declarat Bardoşi.

    Potrivit site-urilor instanţelor mureşene, hotărârea adoptată în luna aprilie de Consiliul Local din Ghindari a fost desfiinţată de Tribunalul Mureş printr-o decizie pronunţată în 28 noiembrie, nefiind înregistrat până acum recurs pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş.

    În alte două cazuri din judeţ, consilierii locali, majoritari UDMR, au fost împotriva proiectului privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă. Astfel, la Hodoşa, potrivit primarului Barabasi Otto, proiectul de hotărâre a fost respins de Consiliul Local, în care sunt şapte reprezentanţi ai UDMR şi doi ai PCM.

    La Pănet, potrivit primarului Bartha Mihaly, s-a refuzat înscrierea pe ordinea de zi a proiectului, considerându-se că nu reprezintă o problemă stringentă pentru oameni.

    “Nici n-am lăsat să intre pe ordinea de zi proiectul. A fost depus de un consilier din ăsta, ungur rătăcit, de la PCM. Am zis că facem politica oamenilor, politica de partid o lăsăm acasă. Avem 5.000 de suflete în comună, care au alte probleme, deci avem ce să facem. Nu ne arde pe noi politica cu Ţinutul Secuiesc“, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, Bartha Mihaly, precizând că în CL sunt 10 consilieri UDMR, patru PCM şi unul PSD.

    În ceea ce priveşte primăriile din judeţ care au amplasat pe sediu steaguri secuieşti – cele din Fântânele, Sângeorgiu de Pădure, Ghindari, Sovata şi Eremitu -, Prefectura Mureş a deschis, de asemenea, procese în contencios administrativ, Tribunalul Mureş dându-i deja câştig de cauză în procesul cu primăria din Sângeorgiu de Pădure. Astfel, Tribunalul Mureş a admis cererea Prefecturii, obligând primăria să îndepărteze steagul Consiliului Naţional Secuiesc arborat pe sediu. Nici în acest caz nu s-a înregistrat încă recurs la Curtea de Apel Târgu Mureş.

    În luna februarie, CNS a cerut unui număr de 153 de consilii locale din judeţele Harghita, Mureş şi Covasna să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.

    Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea ar fi urmat să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.

    De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumită Ţinutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

    Totodată, în proiectul pe care CNS îl propunea se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.

    Hotărâri similare au fost votate şi de consilii locale din Covasna şi Harghita, şi acestea fiind atacate de prefecţi în instanţă.

  • Laptopuri ale unor militari americani de la baza din Mihail Kogălniceanu, furate de doi muncitori

    Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului Judecătoriei Constanţa, cei doi bărbaţi sunt angajaţi ai unei firme prestatoare de servicii care executa o lucrare în incinta bazei militare de la Mihail Kogălniceanu.

    În 8 decembrie, unul dintre bărbaţi, Mihai Lucian Guşă, a spart lacătul unui dulap dintr-un dormitor al militarilor, de unde a furat două laptopuri. Ulterior, bărbatul, ajutat de celălalt muncitor, Alexandru Raicovici, a spart lacătul unui alt dulap aflat într-un alt dormitor din incinta bazei militare şi au furat alte două laptopuri.

    Cei doi bărbaţi urmează să fie duşi în instanţă cu propuneri de arestare preventivă, sub acuzaţia de furt calificat.

  • Volvo va introduce vânzările online de automobile şi renunţă la participarea la unele saloane auto

    “Ştim din cercetări că tot mai mulţi clienţi sunt dispuşi să cumpere online. Motivul pentru acest lucru nu este dorinţa de a obţine un preţ mai mic, ci de a evita negocierile pentru cumpărarea unei maşini”, a afirmat Alain Visser, directorul departamentului de marketing şi vânzări, relatează Bloomberg.

    Volvo, care este deţinută de compania Geely din China, vrea să crească bugetul pentru investiţii în vânzările online pentru anul viitor. De asemenea, producătorul suedez plănuieşte să mărească numărul reprezentanţelor la nivel global şi să creeze un eveniment anual destinat promovării modelelor sale.

    “Să fim cinstiţi: încă suntem un jucător relativ mic. Avem o estimare de 800.000 de automobile vândute în 2020, ceea ce înseamnă că bugetele noastre, comparate cu ale unora dintre competitorii noştri, vor fi încă mici”, a declarat Alain Visser, directorul departamentului de marketing şi vânzări.

    El estimează că Volvo va vinde aproximativ 465.000 de autovehicule în acest an.

    De anul viitor, producătorul suedez va participa la doar un salon auto în fiecare regiune: la cel de la Geneva, în Europa, la cel de la Detroit, în Statele Unite şi la cel de la Shanghai sau Beijing, în China, în condiţiile în care competitorii din segmentul premium, BMW, Audi şi Mercedes-Benz, iau parte la toate saloanele auto mari la nivel internaţional. Astfel, Volvo va renunţa la participarea la două dintre cele mai importante saloane auto la nivel mondial, de la Paris şi Frankfurt.

    “Am făcut, până acum, ceea ce industria auto se aştepta să facem, dar acum vom face lucruri neaşteptate. Trebuie să ieşim în evidenţă”, a afirmat Visser.

    În luna august, Volvo a lansat un nou model de SUV, XC90, în încercarea de a revitaliza vânzările la nivel mondial şi de a câştiga o cotă mai bună pe piaţa automobilelor premium. Producătorul suedez a vândut cele 1.927 de automobile XC90 ediţie limitată în doar 47 de ore exclusiv pe internet.