Blog

  • Omul care a fost mai bogat decât toţi bogaţii lumii la un loc

    Reynolds, care vinde componente auto pe eBay în timpul liber, ar fi fost de un milion de ori mai bogat decât cel mai bogat cetăţean al planetei, mexicanul Carlos Slim, care deţine “doar” 67 de miliarde de dolari.

    Reynolds a privit totul ca pe o glumă, dar şi-a verificat contul şi online, acolo lovindu-se de realitatea crudă: contul era zero, corect adică.

    Compania PayPal a recunoscut eroarea şi s-a oferit să efectueze o donaţie pentru o cauză susţinută de Reynolds. Acesta, care nu a avut în contul PayPal mai multy de 1.000 de dolari, a fost întrebat ce ar fi făcut cu banii, dacă suma ar fi fost reală. “Aş fi plătit, probabil, datoria naţională”, a răspuns omul.

  • Companiile de produse lactate sunt investigate de Consiliul Concurenţei

    Investigaţia are ca obiect posibile înţelegeri pe piaţa colectării, procesării şi comercializării laptelui şi produselor lactate.

    Cu această ocazie s-au efectuat inspecţii inopinate la APRIL şi 14 membri ai asociaţiei, ridicându-se documente şi informaţii relevante în desfăşurarea investigaţiei, arată un comunicat al Consiliului Concurenţei.

    Membrii APRIL care au fost inspectaţi sunt: Albalact SA, Covalact SA, Danone PDPA SRL, Frieslandcampina SA, Almera Internaţional SRL, Dorna Lactate SA, Hochland România SRL, Lactate Natura SA, Napolact SA, Lactag SA, Lacto-Solomonescu SRL, Teletext SRL, Unicarm SRL, Unilact Transilvania SRL.

    Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurenţei pe o anumită piaţă.

    În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, actorii implicaţi riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.

  • Libanezul necunoscut care face 300 de milioane de euro în România

    Jihad El Khalil (49 de ani), investitor foarte puţin cunoscut publicului larg, a ajuns în mai puţin de 15 ani de când face afaceri în România să îşi clădească un adevărat imperiu agricol în apropierea Dunării, cu ferme de 43.000 de hectare de teren, o moară, un abator şi ferme de animale. În piaţă este cunoscut ca unul dintre cei mai puternici producători şi unul dintre cei mai influenţi jucători pe piaţa cerealelor şi seminţelor oleaginoase.

    Centrul afacerii agro-mo­gulului sunt cele 20.000 de hecta­re din judeţele Giurgiu şi Călăraşi luate în concesiune de la Agenţia Domeniilor Statului la începutul anilor 2000 pentru care sunt plătite redevenţe la jumătate faţă de piaţa liberă.

    Producţia de cereale strân­să an de an de pe terenuri de libanez se ridică la 250.000-300.000 de tone, ceea ce în­seam­nă 1% din totalul la nivel de economie. Prin cinci companii el a făcut anul trecut afaceri de aproa­pe 300 de milioane de euro şi a marcat profituri de 7 milioane de euro.

    „Avem un plan foarte bun pentru România. Facem fabrică de lucernă, o investiţie de 15 milioane de euro, iar producţia va merge în totalitate în ţările arabe“, a declarat pentru ZF Jihad El Khalil, după un eveniment public în oraşul Zimnicea, aceasta fiind una dintre puţinele apariţii în presă ale antreprenorului libanez.

    El Khalil a ajuns în lumina reflectoarelor şi prin mai multe scandaluri. În prezent este cercetat în cazul unei presupuse returnări ilegale de TVA în comerţul cu cereale în valoare de 30 mil. euro, iar anterior numele lui a fost vehiculat în cazul fugii din ţară a sirianului Omar Hayssam. Cartierul general este stabilit în comuna CHIRNOGI, din estul Bărăganului.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Românul care şi-a falsificat diploma de licenţă ca să ia mai mulţi bani

    Potrivit surselor citate, în martie 2009, un angajat al OSIM a dus la Departamentul de resurse umane o adeverinţă din care reieşea că este licenţiat, drept pentru care acesta a obţinut un post mai bine plătit.

    Ulterior, în anul 2012, angajatul respectiv a fost detaşat la OHIM, organism european similar OSIM. Totodată, reprezentanţii OHIM i-au cerut acestuia o diplomă de licenţă, iar angajatul respectiv le-ar fi dat un document fals, spun anchetatorii. În acest fel, susţin anchetatorii, bărbatul a produs un prejudiciu de 25.000 de euro, reprezentând salariile încasate de la OSIM în perioada 2009-2012, precum şi de 17.000 de euro, salariile primite în perioada în care a fost detaşat la OHIM.

    În luna ianuarie a acestui an, angajatul în cauză şi-a dat demisia. Poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor sector 3 au descins, joi dimineaţă, la locuinţa bărbatului, ei având informaţii despre acest caz încă de la sfârşitul anului trecut. În prezent, directorul OSIM şi şefa Departamentului de resurse umane sunt cercetaţi penal, fiind acuzaţi că nu au anunţat anchetatorii în momentul în care au aflat că angajatul şi-a falsificat actele de studii.

    Alte stiri pe mediafax.ro

  • Magnet pentru investitorii străini: vinul românesc îi îmbată pe milionarii Europei

    Investiţiile în domeniul viticol s-au bazat pe doi piloni: oportunitatea generată de atragerea fondurilor europene, domeniul viticol fiind singurul din agricultură care a luat integral banii puşi la dispoziţie, şi pasiunea pentru vin a investitorilor.

    Cei nou intraţi au ţintit segmentul superior de preţ, ocolind zona cu preţuri mici, căzută în dizgraţie, dar care în trecut a asigurat supravieţuirea marilor jucători. Mai mult chiar, acum în piaţă un nou concept îşi face loc, cel de „boutique winery„, care conturează şi mai mult ideea de nişă în domeniu.

    „Crama Bauer este cea mai nouă «boutique winery» lansată în România, fiind situată în podgoria Drăgăşani, din judeţul Vâlcea. Lansarea vinurilor a avut loc la sfârşitul lunii aprilie”, spune oenologul Oliver Bauer, cel care dezvoltă crama ce-i poartă numele.

    De origine germană, Bauer a venit pentru prima dată în România în 2003, atunci când proprietarii au decis să relanseze Crama Ştirbey, şi să relanseze pe piaţă, după o pauză de 50 de ani, vinurile altădată apreciate de curţile regale din Europa. Aşa a ajuns Oliver Bauer să cunoască şi să vinifice soiurile româneşti precum Crâmpoşie, Tămâioasă Românească, Novac şi Negru de Drăgăşăni.

    În toată această perioadă a fost cel care şi-a pus amprenta asupra vinurilor descendenţilor familiei princiare Ştirbey, primul brand lansat de aceştia fiind Prince Ştirbey. Istoria familiei în domeniul viticol se întinde pe o lungă perioadă, familia Ştirbey deţinând în secolul XVIII domenii viticole în podgoria Drăgăşani.

    Oliver Bauer a intuit potenţialul vinurilor româneşti şi a decis să-şi înceapă propria afacere, iar pentru cea de-a zecea recoltă a vinificat trei soiuri: Sauvignonasse, Sauvignon Blanc şi Crâmopoşie selecţionată. „Am venit în România acum 10 ani, ca oenolog la Crama Ştirbey. Încă de atunci m-am îndrăgostit de dealurile podgoriei Drăgăşani şi am fost convins de potenţialul soiurilor româneşti.

    Acum, împreună cu soţia mea, Raluca, împinşi de pasiunea pe care o avem pentru vinuri de calitate, am început investiţia într-o cramă mică, pe vârful unui deal pitoresc din mijlocul podgoriei Drăgăşani. Vom lăsa creativitatea naturii să îşi urmeze cursul, transformând strugurii sănătoşi, din parcele vechi, muncite cu pasiune şi respect pentru natură, în vinuri cu caracter unic„, spune Oliver Bauer. 

    Proiectul este încă la început iar investiţiile mari abia de-acum urmează, în linia de producţie şi amenajare, şi Bauer nu doreşte să ofere mai multe informaţii despre sumele implicate de această investiţie. Crama a fost creată în aşa fel încât să permită vinificaţia unor cantităţi mici de vin, ce provin de pe parcele pe măsură.

  • Ce-au ajuns restaurantele din Franţa: mâncare pregătită industrial, congelată şi încălzită la microunde

    Mitul micului restaurant parizian care serveşte bucate alese a fost spulberat recent de rezultatele unui sondaj care a relevat că o treime dintre localuri, deşi se laudă cu mese gourmet, oferă clienţilor produse pregătite industrial, congelate şi încălzite la cuptorul cu microunde.

    Proprietarii de restaurante estimează că numărul real al cârciumarilor care optează pentru această „scurtătură” este cu mult mai mare, deoarece multor bucătari-şefi le-ar fi prea ruşine să recunoască un asemenea sacrilegiu.

    PE LÂNGĂ ELEMENTUL DE FRAUDĂ, BUCĂTARII NEMULŢUMIŢI SUBLINIAZĂ CĂ MÂNCĂRURILE PREPARATE ÎN FABRICĂ REPREZINTĂ TRĂDAREA TRADIŢIEI DE PATRIMONIU A MESEI GOURMET ŞI SUBMINAREA UNEIA DINTRE PRINCIPALELE ATRACŢII TURISTICE FRANCEZE. Un bucătar care nu se sfieşte să admită că a apelat la controversata practică este Bernard Grateloup, proprietarul Cafe de la Poste din Carmaux, un oraş mic, situat la aproximativ 80 de kilometri nord-est de Toulouse.

    Grateloup a declarat că achiziţionează „când poate„ fructe şi legume proaspete de la piaţă, însă apelează fără resentimente la cărnuri congelate şi produse vegetale extrasezon, deoarece sunt mult mai ieftine şi mai uşor de depozitat.

    O porţie de ton gătit „provencal„ cu garnitură ratatouille poate fi cumpărată congelat, dintr-o fabrică specializată, pentru 3 euro. Preparatul poate fi depozitat pentru perioade îndelungate în camera frigorifică a restaurantului şi vândut unui client pentru 13 euro, după trei minute la microunde, potrivit informaţiilor publicate de revista Marianne. Un ecler cu ciocolată, de asemenea congelat, costă 45 de eurocenţi la poarta fabricii şi ajunge în farfuria clientului cu un adaos de câteva sute de procente, scrie Washington Post.

    Practica bucătăriei gourmet congelate s-a răspândit la scară largă în rândul restaurantelor din Franţa în ultimii ani, din cauza dificultăţilor economice şi odată cu evoluţia tehnicilor de congelare rapidă. Astfel, mulţi proprietari de restaurante sunt determinaţi să încerce să-şi asigure profitul prin renunţarea la personalul de bucătărie. Totodată, situaţia din restaurante coincide cu industrializarea tot mai acută a industriei alimentare în Europa, dramatizată în acest an de scandalul cărnii de cal, cu repercusiuni puternice în Franţa.

    Bucătarul Alain Fontaine, şeful restaurantului Le Mestruret din apropierea Operei din Paris, pregăteşte „în casă„ toate preparatele din meniu. Fontaine se plânge că tendinţa tot mai răspândită de servi mese congelate la restaurante, pe lângă faptul că trădează încrederea mesenilor, distruge cultura culinară şi gusturile clientelei deoarece toată lumea mănâncă acelaşi lucru, produs în masă, cu gust omogenizat, fără caracteristici diferenţiate. „Nu este normal. Ne vom atrofia simţurile!„, spune bucătarul parizian.

    Însă corectitudinea şi respectarea tradiţiei pot afecta profitul, recunoaşte Fontaine. Bucătarii din restaurantul său câştigă 2.000 de euro pe lună, iar asistenţii 1.500 de euro, cheltuieli care ar putea fi reduse substanţial prin utilizarea unei baterii de cuptoare cu microunde, cu echipaj de imigranţi ilegali fără pretenţii financiare. Costul în creştere al ingredientelor şi cheltuielile ridicate cu personalul împiedică multe restaurante să respecte tradiţia gătitului în bucătăria proprie, notează şi The Economist. Presiunile sunt accentuate de situaţia economică dificilă, care limitează puterea de cumpărare a francezilor. Tot mai multe persoane merg la lucru cu sandvişuri preparate de acasă, după modelul englezesc, iar numărul buticurilor care vând snacks a crescut. Ieşirile la restaurant, tot mai rare, sunt caracterizate de o atenţie sporită la preţuri.

  • Cum se face educaţie cu dobândă de 100%

    EDUCAŢIA ESTE PARTE DIN ASPECTUL SOCIAL AL AFACERII CU SISTEME DE MICROCREDITARE PENTRU CARE, ÎN 2006, MUHAMMAD YUMUS A PRIMIT PREMIUL NOBEL PENTRU PACE. Soluţia pe care a găsit-o în oraşul nativ Bangladesh viza ajutorarea săracilor pentru depăşirea condiţiei lor. Cât din modelul acestuia s-a păstrat pe măsură ce instituţiile financiare nebancare s-au răspândit în întreaga lume, cu precădere în ţările mai puţin dezvoltate?

    Un studiu efectuate de compania de cercetare britanică YouGov la iniţiativa grupului International Personal Finance pe clienţii din cele şase ţări în care sunt prezenţi – România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria şi Mexic – poate ajuta la conturarea unui răspuns. „Un sfert dintre cei care se împrumută de la noi o fac în scopul educaţiei„, spune Vlad Şandru, senior corporate affairs manager al Provident.

    Educaţia copiilor este cel de-al treilea motiv de împrumuturi rapide pe termen scurt, după „mini-investiţiile în confortul vieţii de familie„ (35%) şi plata cheltuielilor curente (28%). Restul de procente este împărţit între cheltuieli pentru divertisment şi hobby-uri şi pentru alte cheltuieli personale. Datorită acestora, Provident, cea mai cunoscută instituţie financiară nebancară care face astfel de îm-prumuturi în România a avut, de la intrarea pe piaţă în 2006 şi până în prezent, circa 600.000 de clienţi.

    Creditele acordate au adus un profit de 2,7 milioane de euro şi o cifră de afaceri de 106 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. „Nu aş spune că sunt săraci, sunt persoane cu venituri medii şi sub medie„, precizează Şandru, referindu-se la profilul clientului

    Provident. Potrivit studiului realizat online pe un eşantion de 1.478 de respondenţi, veniturile a 40% dintre clienţi se situează între 600 şi 1.000 de lei, circa 30% au venituri cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei, dar există şi un procent de aproximativ 20% care câştigă mai puţin de 600 de lei. Un portret-robot al celui care se împrumută prezintă, potrivit aceluiaşi studiu, o persoană cu vârsta cuprinsă între 31 şi 55 de ani (62%), cu un loc de muncă (76%) şi dorinţa de a face un împrumut de 1.500 de lei.

    Rambursările medii lunare sunt de aproximativ 300 de lei. Între cheltuielile zilnice ale respondenţilor primează costurile pentru alimente (30%), pentru facturile lunare (20%) sau pentru medicamente (10%). Printre produsele financiare pe care şi le doresc se numără un cont de economii (42%), asigurarea de sănătate (36%) şi investiţii pe termen lung (27%). Mai mult de jumătate din participanţii la studiu au ca principala grijă presiunea cheltuielilor zilnice asupra bugetelor personale, iar aceasta este urmată de preocuparea faţă de locul de muncă (17%) şi de educaţie(7%). În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 24 şi 34 de ani, procentul celor preocupaţi de educaţie depăşeşte 20%.
     

  • Rominserv a luat un contract de 5 mil. dolari în Kazahstan

    Rominserv, divizia de mentenanţă şi servicii industriale a grupului Rompetrol, va furniza consultanţă în management de proiect şi training pentru construcţia unui complex petrochimic în Kazahstan, investiţia de 6 mld. dolari aparţinând grupului KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Un lanţ de librării din Suceava cu afaceri de 3,5 milioane de euro a intrat în insolvenţă

    Firma Sedcomlibris din Suceava, controlată de Dan Alexandrescu, care deţine lanţul de librării Alexandria cu 30 de unităţi în ţară, a intrat în insolvenţă la cererea acţionarilor. ZF nu l-a putut contacta pe Alexandrescu până la închiderea ediţiei. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: Avem nevoie de un nou acord cu FMI pentru a ne feri de propriile greşeli

    România are nevoie de un nou acord cu FMI pentru a ne feri de propriile greşeli, e de părere Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank, prezent la emisiunea de business ZF Live de marţi, 16 iulie.

    „Avem nevoie de un nou acord cu FMI din două motive. În primul rând, în momentul de faţă lucrurile la nivel internaţional nu sunt stabilizate şi, în al doilea rând, un acord cu FMI ne fereşte de propriile greşeli, 2014 este an electoral“, a spus Ionuţ Dumitru.

    Vedeţi aici emisiunea integrală din data de 16 iulie 2013

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.