Blog

  • Vosganian spune că stagnarea investitiei în reactoarele 3 si 4 nu este un eşec, ci doar un impas

     “Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.

    Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.

    În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE a intrat în recesiune în primul trimestru. În zona euro contracţia a continuat. România, printre ţările cu creştere economică

     Zona euro a înregistrat un declin 0,2% în ianuarie-martie, după o scădere de 0,6% în trimestrul al patrulea al anului anterior, potrivit datelor publicate, miercuri, de Eurostat. Recesiunea zonei euro este cea mai lungă de la introducerea monedei europene, în 1999.

    Datele indică, însă, o îmbunătăţire a situaţiei economice, ritmul scăderii PIB încetinind atât în zona euro, cât şi în UE.

    Trei dintre cele mai mari economii din zona euro se află în recesiune, după ce doar Germania a reuşit să înregistreze creştere în primele trei luni ale acestui an. Economia Germaniei a avansat cu 0,1%, după o sădere de 0,7% în trimestrul al patrulea, în timp ce Franţa a intrat în recesiune, după al doilea trimestru consecutiv de contracţie cu 0,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Excedent în jos la contul curent al balanţei de plăţi T1. Cea mai slabă evoluţie în turism

     În primul trimestru al anului trecut, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 796 milioane euro.

    Excedentul balanţei de plăţi din primul trimestru s-a realizat pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale la jumătate faţă de perioada similară a anului trecut (cu 640 milioane euro), la 552 milioane euro şi al veniturilor (cu 347 milioane euro), la 321 milioane euro, şi al surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (153 milioane euro, faţă de un deficit de 79 milioane euro).

    Turismul a avut cea mai slabă evoluţie, fiind singurul domeniu în care deficitul a urcat faţă de soldul negativ de anul trecut din primele trei luni. Deficitul din turism s-a cifrat la 67 milioane euro, comparativ cu 63 milioane euro în martie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia înregistrează cea mai lungă recesiune începând din 1970

     PIB al Italiei a scăzut cu 0,5% în primul trimestru. Contracţia pentru o perioadă de 12 luni încheiată în martie a ajuns la 2,3%, potrivit Reuters.

    Recesiunea de şapte trimestre a Italiei este cea mai lungă începând cel puţin din 1970, de când au început să fie înregistrate datele trimestriale.

    Statele europene au anunţat, miercuri, date slabe privind evoluţia eonomiei în primele trei luni ale anului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte demarează a 14-a ediţie a competiţiei “Technology FAST 50 Central Europe”

    Sesiunea de înscrieri pentru este deschisă până pe 15 iulie.  Aflat la a 14-a ediţie, Deloitte Europa Centrală Technology FAST 50 include cele mai dinamice companii de tehnologie din regiune, în baza ratei de creştere a veniturilor din ultimii cinci ani (2008 – 2012). De asemenea, companiile trebuie să deţină proprietate intelectuală care contribuie semnificativ la veniturile operaţionale; sau să dedice o parte substanţială din venituri pentru cercetare şi dezvoltare de tehnologie.

    “România s-a alăturat acestui proiect pentru prima dată în 2008 şi de atunci şi-a consolidat în mod susţinut nivelul de reprezentativitate de la 6% în 2008 (cu trei companii finaliste) la 12% astăzi. Ediţia de anul trecut a marcat rezultate istorice,” spune Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România. “Astfel, o companie românească s-a plasat pe locul 1 pentru al doilea an consecutiv, în timp ce o altă finalistă a debutat în categoria dedicată companiilor de dimensiuni mari (Big 5), ceea ce reprezintă o premieră pentru industria locală de tehnologie. În plus, cu o creştere medie de 3.408%, finalistele noastre s-au situat cu mult peste media clasamentului per ansamblu, iar România ocupă acum locul 3 în regiune ca reprezentare, după Polonia şi Ungaria”.

    În 2012, lista finalistelor din România a fost formată din Vola.ro S.R.L. (locul 1, din Bucureşti, cu o creştere de 17.323% a veniturilor în perioada 2007-2011), SmartTel S.A. (locul 14, Bucureşti, plus 894%), TeamNet International S.A. (locul 16, Bucureşti, plus 870%), Crys Computers S.R.L. (locul 25, Bucureşti, plus 597%), Accesa (locul 28, Cluj-Napoca, plus 501%) şi Ingenio Software S.R.L. (locul 43, Bucureşti, plus 264%).

    Proiectul Deloitte include companii din Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Estonia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, România, Serbia, Croaţia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina şi Lituania.

    Pe lângă clasamentul primelor 50, programul include o categorie separată pentru companiile în plină ascensiune (Rising Stars), care nu se încadrează la criteriul celor minim cinci ani de activitate. Companiile eligibile trebuie să fie operaţionale de cel puţin trei şi cel mult cinci ani (3 – 5 ani) şi să raporteze venituri anuale de peste 30.000 de euro pentru perioada 2010 – 2012. În caz contrar, li se aplică aceleaşi criterii de selecţie ca la FAST 50.

  • Wizz Air a inaugurat trei rute din Cluj-Napoca, spre Bari, Eindhoven şi Bruxelles. De la ce preţ pornesc zborurile

     Cu cele trei noi rute, Wizz Air operează în prezent zboruri spre 15 destinaţii din Cluj-Napoca, crescând astfel capacitatea de transport din oraş cu peste 700.000 de locuri anual.

    Locurile pe noile rute sunt disponibile la vânzare pe wizzair.com, cu preţuri pornind de la 109 lei pentru un singur zbor, cu toate taxele incluse.

    “Sosirea celei de-a treia aeronave va stimula creşterea locurilor de muncă, cu benificii asupra clienţilor şi ale economiei, învestiţia Wizz Air în flota alocată Cluj Napoca fiind la peste 240 milioane dolari (pe baza preţului de listă Airbus, n.r)”, a declarat într-un comunicat Daniel de Carvalho, corporate communications manager la Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţă ZF: Grapini crede că numărul IMM-urilor trebuie să crească de trei ori şi să ajungă la media din UE

     “Pentru o dezvoltare într-o economie sustenabilă trebuie să ajungem şi noi la media UE privind ponderea IMM-urilor la o mie de locuitori. În România sunt acum 20 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, iar în Uniunea Europeană media este de 61 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Trebuie să ajungem la media UE pentru că orice economie trebuie să aibă drept coloană vertebrală IMM-urile”, a declarat miercuri ministrul delegat pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    Ea a menţionat că nu crede în statistici, dar că acestea trebuie să luate atare, în lipsa altora. Cu toate acestea, a prezentat mai multe date statistice privind IMM-urile din România.

    Astfel, diferenţa dintre numărul înmatriculărilor noi de firme mici şi mijlocii şi cel al radierilor era de minus 9.000 în decembrie 2012, în scădere de la minus 175.800 la finalul anului 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul a plătit 90 de milioane euro pentru programul POS CCE în primul trimestru şi riscă deficit la buget

    “Dacă pe tot anul trecut s-au plătit circa 20 milioane de euro pentru POS CCE, în primul trimestru noi am plătit 89-90 milioane de euro, nu cu bani de la Uniunea Europeană. Am preluat modelul polonez, pe care şi eu îl reclamam când eram ca dumneavoastră în sală, adică statul s-a împrumutat de la Trezorerie pentru a efectua plăţile pentru proiecte.

    Avem riscul, sabia deasupra capului că, dacă nu reuşim să convingem în iunie Comisia Europeană să deblocăm POS CCE, banii aceia trebuie să-i dăm înapoi la Trezorerie şi creăm un mare deficit la buget, dar trebuie să creăm responsabilităţi. Noi continuăm plăţile şi sperăm ca până în iunie să terminăm proiectele care sunt depuse”, a declarat miercuri ministrul delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, Maria Grapini, într-o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibilă manipulare a preţurilor pe piaţa petrolului. UE cercetează mai multe companii

     Royal Dutch Shell, BP, Statoil şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări în căutarea de dovezi, potrivit Bloomberg.

    Manipularea cotaţiilor pe piaţa energiei poate cauza creşteri ale costurilor de producţie şi preţurilor la consumatori pentru toate bunurile şi serviciile.

    Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, subliniază lipsa de transparenţă a pieţei petroliere, notează Bloomberg. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tichetelor de masă şi de creşă A FOST MAJORATĂ. Ce sume vor primi angajaţii

     Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a anunţat, miercuri, că ministrul Mariana Câmpeanu a aprobat, în 14 mai, ordinul care prevede majorarea prin indexare a valorii nominale a tichetului de masă de la 9 la la 9,35 de lei, precum şi a valorii sumei lunare care poate fi acordată de angajatori sub forma tichetelor de creşă, de la 400 la 420 de lei.

    Valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabileşte, potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii 142/1998, în funcţie de evoluţia indicelui preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare.

    Modul de calcul al valorii nominale indexate a unui tichet de creşă se face conform Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii 193/2006, ţinând cont de evoluţia indicelui lunar al preţurilor de consum total, a precizat MMFPSPV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro