BusinessMagazin

Blog

  • Arhitect: Constructorii de apartamente în Bucureşti câştigă dublul banilor investiţi

    “Pentru un euro investit acum în imobiliare, în Bucureşti, câştigul este de 100%. Încă este foarte rentabil. Până în 2008 câştigul dezvoltatorilor era de 300%. În acei ani preţurile apartamentelor erau mult mai mari, iar coeficientul de construire intensivă pe teren era şi el mult mai mare”, a explicat Dumitraşcu.

    El crede că la apartamentele vechi preţurile vor scădea în continuare.

    “Aceste apartamente se vor devaloriza progresiv, iar în următorii doi ani această scădere se va menţine, din cauza uzurii inevitabile a acestor spaţii, dar şi a calităţii mult mai ridicate a spaţiilor care se construiesc. Acum încă se vând apartamente vechi în zone bune de locuit cu 1.000 de euro metrul pătrat, or cu aceşti bani se cumpără o cu totul altă calitate într-un ansamblu nou. Sunt dezvoltatori care îţi dau şi o maşină sau mobilă în banii ăştia”, a afirmat arhitectul.

    Acesta spune că mai este încă “loc de ieftinire” şi estimează că piaţa se va stabiliza în următorii trei ani la preţul de vânzare de 550-600 de euro metrul pătrat pentru un apartament vechi.

    Preţul apartamentelor a scăzut cu până la 50% între 2008 şi 2012, iar în ultimii doi ani piaţa s-a stabilizat oarecum şi preţurile au fluctuat cu câteva procente pe an.

  • Preşedintele Iohannis a ajuns la Bruxelles, pentru prima şedinţă a Consiliului European din mandat

    Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Bruxelles, miercuri, după prima vizită oficială pe care a efectuat-o în mandatul său, la Paris, unde a avut întâlniri cu preşedintele Francois Hollande, cu premierul Manuel Valls, preşedintele Senatului Republicii Franceze, Gerard Larcher şi preşedintele Adunării Naţionale, Claude Bartolone.

    Şeful statului a avut de asemenea ocazia de a participa, la sediul Ambasadei române de la Paris, la prima întâlnire cu membrii comunităţii românilor din diaspora franceză, unde a susţinut un discurs şi a făcut fotografii şi a semnat autografe.

    Joi, preşedintele Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European. Potrivit site-ului Consiliului, în cadrul reuniunii informale care va avea loc la Bruxelles, pe 12 februarie, liderii UE urmează să discute despre lupta UE împotriva terorismului în urma atacurilor de la Paris.

    ”Statele membre trebuie să conlucreze mai strâns şi să coopereze şi mai activ pentru a combate o ameninţare comună. Se va desfăşura de asemenea o dezbatere privind modalităţile de consolidare a coordonării economice şi a bunei funcţionări a uniunii economice şi monetare”, se mai menţionează pe site.

    În cele din urmă, se preconizează că liderii vor trece în revistă cele mai recente evoluţii din Ucraina.

    Programul preşedintelui Klaus Iohannis va începe, joi, la ora 11.00 (ora României), cu o întâlnire cu preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul. Începând cu ora 11.30 (ora României), şeful statului se va afla la Summit-ul Partidului Popular European.

    Reuniunea Consiliului European va începe la ora 14.00 (ora României), la sediul Consiliului European , în Clădirea ”Justus Lipsius”.

    La ora 14.45 (ora României), preşedintele Iohannis va participa la dineul de lucru separat al şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.

    După reuniunea Consiliului, preşedintele va susţine la ora 20.10 (ora României), o declaraţie de presă în care va prezenta concluziile discuţiilor liderilor europeni.

    Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu

  • VREMEA se va încălzi uşor. PROGNOZA METEO pentru joi şi vineri, în ţară şi în Bucureşti

    ÎN ŢARĂ

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între -5 şi 5 grade, iar cele minime se vor încadra între -12 şi 0 grade, mai scăzute în depresiuni spre -20 de grade. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase de relief, izolat se va semnala ceaţă.

    Vineri, vremea se va menţine în general frumoasă şi va continua să se încălzească uşor, astfel încât temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 şi 9 grade, iar cele minime între -10 şi 2 grade, mai scăzute în depresiuni spre -16 grade. Cerul va fi variabil la începutul şi la sfârşitul intervalului, când pe arii restrânse în zonele joase va fi ceaţă şi mai mult senin în restul intervalului. Vântul va sufla slab şi moderat.

    LA BUCUREŞTI

    Joi, vremea va fi în general frumoasă şi se va încălzi uşor. Cerul va avea unele înnorări la începutul zilei, apoi se va însenina treptat. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 4…5 grade, iar cea minimă de -7…-5 grade.


     

  • Poroşenko: Suntem pregătiţi să introducem legea marţială în ţară. IMAGINI cu distrugerile provocate de conflict

    “Pot spune că eu, Guvernul şi Verhovna Rada suntem pregătiţi să luăm decizia introducerii legii marţiale în ţară. În orice caz, nu voi întârzia cu această decizie, dacă acţiunile iresponsabile ale agresorului vor conduce la o escaladare a conflictului”, a declarat Poroşenko.

    El urmează să participe la negocierile de pace care vor avea loc miercuri în capitala belarusă, Minsk, împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande.

    Înaintea negocierilor însă s-a înregistrat o intensificare a violenţelor în oraşul Debalţeve, din regiunea Doneţk.

    Negocierile ar putea fi complicate şi de atacul de marţi de la Kramatorsk, care este departe de linia de front. Potrivit OSCE, 16 persoane au fost ucise în acest atac cu rachete, în timp ce miercuri un alt atac într-o staţie de autobuz din Doneţk a provocat moartea a patru persoane.

    Potrivit unor informaţii neoficiale, negociatorii au încheiat deja un acord înaintea summitului de la Minsk, care include retragerea armamentului greu şi monitorizarea internaţională a liniei de front.

     

  • Parlamentul European reîncepe ancheta asupra închisorilor CIA în statele membre, inclusiv România

    Comisiile pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European vor reîncepe ancheta privind presupusele transporturi şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA, potrivit unei rezoluţii adoptate miercuri de Parlament.

    Prin această rezoluţie, eurodeputaţii cer din nou statelor UE să investigheze aceste acuzaţii şi să îi urmărească penal pe cei vinovaţi.

    Raportul Senatului SUA publicat în decembrie “dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora şi funcţionari şi agenţi ai serviciilor lor de securitate şi de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă şi de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susţin europarlamentarii.

    Ca urmare a noilor probe, Parlamentul “îi încredinţează Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe şi a Subcomisiei pentru drepturile omului, sarcina de a continua ancheta sa privind presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri şi de a informa plenul cu privire la această chestiune, în termen de un an”, se arată în rezoluţie.

    Potrivit unui comunicat al PE, această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie şi culegerea tuturor informaţiilor şi probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA.

    “Climatul de impunitate de care beneficiază programul CIA a permis continuarea încălcărilor drepturilor fundamentale, după cum au dovedit programele de spionaj în masă întreprinse de Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite şi serviciile secrete din diverse state membre”, afirmă membrii PE, subliniind că “nu poate exista impunitate” pentru aceste fapte.

    Totodată, Parlamentul “invită SUA să ancheteze şi să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare şi de detenţie secretă şi să coopereze în ceea ce priveşte toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”.

    Pe de altă parte, europarlamentarii “îşi exprimă preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat şi clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterează solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzaţiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deţinute persoane în cadrul programului CIA, precum şi să îi urmărească penal pe cei implicaţi în aceste operaţiuni.

    De asemenea, Parlamentul European îşi exprimă “consternarea cu privire la practicile de interogare” ale operaţiunilor anti-teroriste ale CIA. Deputaţii subliniază “concluzia fundamentală” a raportului Senatului american conform căreia “metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obţinerea unor informaţii care să împiedice alte atacuri teroriste”.

    Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

    Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de “interogare în forţă” ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009.

    Washington Post a relatat că potrivit raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenţiei, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri suspectaţi de legături cu grupări teroriste.

    În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

    Conform cotidianului american, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept “detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

    Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.

    Presupusa închisoare din România este menţionată în mai multe rânduri.

    În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenţie în România şi Lituania în 2002 şi 2003, iar primii deţinuţi ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.

    Abd al-Rahim al-Nashiri, unul dintre deţinuţii care ar fi ajuns în România, a reclamat, de altfel, ţara noastră dar şi Polonia la CEDO.

    În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul ţării.

    Preşedintele Comisiei parlamentare CIA, senatorul Norica Nicolai, a declarat, pe 16 iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism.

    Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.

    Pe baza documentelor prezentate de autorităţi, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile româneşti nu au fost existat şi nu au fost constuite facilităţi care ar fi putut servi drept centre de detenţie pentru deţinuţi.

    După publicarea raportului Senatului SUA, MAE a precizat, pe 16 decembrie 2014, că autorităţie române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional, dar nu pot ignora “alegaţiile” aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

    În prezent, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie derulează o anchetă privind închisorile CIA, în urma unei reclamaţii făcute de sauditul Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care acuză detenţia secretă, rele tratamente şi procedura de extrădare.

  • Capsula Dragon a companiei SpaceX s-a desprins de ISS şi a amerizat în Oceanul Pacific

    Capsula Dragon s-a desprins de ISS la ora 19.00 GMT pentru a-şi începe călătoria de întoarcere spre Terra, pe pilot automat, fiind frânată de trei paraşute uriaşe în ultima parte a coborârii sale. Capsula a amerizat cu succes în largul statului mexican Baja California, potrivit fr.news.yahoo.com.

    Dragon are la bord diverse echipamente, reziduuri de pe ISS şi rezultatele unor experimente ştiinţifice realizate la bordul staţiei în condiţii de microgravitaţie.

    Capsula a readus pe Terra şi două costume de astronaut care au prezentat câteva probleme tehnice, iar NASA a dorit ca acestea să fie inspectate de fabricantul lor, compania United Technologies, înainte ca acestea să poată fi utilizate din nou de astronauţii de pe ISS.

    Dragon s-a conectat cu avanpostul orbital pe 12 ianuarie şi a livrat la bordul staţiei 2,2 tone de provizii şi materiale necesare unor experimente ştiinţifice.

    Aceasta a fost cea de-a cincea misiune de aprovizionare a ISS efectuată de compania privată SpaceX pentru NASA, dintre cele 12 care au fost prevăzute în cadrul unui contract de 1,6 miliarde de dolari.

    SpaceX a lansat capsula Dragon pe 10 ianuarie cu ajutorul unei rachete Falcon 9 de la baza Cape Canaveral din Florida şi a încercat cu acea ocazie, pentru prima dată în istorie, dar fără succes, să recupereze primul etaj al lansatorului, pe o barjă plasată în Oceanul Atlantic.

    Firma californiană a încercat din nou, marţi, 10 februarie, să recupereze din ocean primul etaj al unei rachete Falcon 9 cu ocazia unei alte lansări, a unui satelit de previzionare a vânturilor solare şi de monitorizare a Terrei.

    Însă vânturile de altitudine extrem de puternice au determinat SpaceX să amâne cu 24 de ore lansarea respectivă şi noua sa tentativă de recuperare a unui etaj din lansatorul Falcon 9 cu ajutorul unei platforme care pluteşte la 600 de kilometri în largul oraşului Jacksonville din Florida.

    SpaceX a amânat deja de două ori această lansare – prima dată duminică, din cauza defectării unui radar, şi a doua, luni, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

    Compania SpaceX va face o nouă tentativă de lansare miercuri, la ora 23.00 GMT.

    După ce se va separa de al doilea etaj, la 165 de secunde după decolare, primul etaj al lansatorului Falcon 9 va atinge o altitudine maximală de 130 de kilometri şi îşi va începe apoi reintrarea în atmosferă.

    Apoi, îşi va porni motoarele cu propulsie inversată de două ori, pentru a-şi frâna coborârea, a doua oară chiar înainte de a ateriza, când viteza sa va fi de doar câteva sute de metri pe secundă.

    Miliardarul Elon Musk, fondatorul şi CEO-ul companiei SpaceX, a declarat duminică pe Twitter că revenirea acestui vehicul spaţial din atmosferă va fi “mult mai dificilă de această dată, pentru că este vorba de o misiune în spaţiul îndepărtat”.

    “Viteza va fi de două ori mai mare, iar căldura generată de forţa de frecare va fi de patru ori mai ridicată”, a explicat el.

    Dacă SpaceX va putea să recupereze primul etaj al lansatorului său pentru a-l reutiliza, acest fapt i-ar reduce costurile de lansare şi ar bulversa sectorul plasărilor sateliţilor orbitali pe orbită, în care compania americană se află în competiţie cu liderul mondial din acest domeniu, compania franceză Arianespace.

    În ceea ce priveşte satelitul de previzionare a vânturilor solare şi a ejecţiilor de masă coronară solară, înzestrat şi cu instrumente de monitorizare a Terrei, acesta se va separa de al doilea etaj al lansatorului la 35 de minute după lansare şi se va plasa, după 110 zile, în punctul Lagrange 1, un loc stabil din spaţiu, aflat la 1,5 milioane de kilometri de Terra.

    Satelitul, denumit “Deep Space Climate Observatory”, reprezintă fructul unei misiuni comune, în valoare de 340 milioane de dolari, realizată de NASA, National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) şi United States Air Force.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

    NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014.

    Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

    În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

    Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, durata de funcţionare era prevăzută până în 2020.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Sindicatele CE Oltenia nu renunţă la proteste, conducerea anunţă concedieri după întâlnirea cu Pop

    Liviu Pop le-a transmis sindicaliştilor din Complexul Energetic Oltenia că Guvernul nu doreşte să închidă nici CE Oltenia, nici Complexul Energetic Hunedoara, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de ministrul delegat pentru Dialog Social.

    În acest context, ministrul s-a referit şi la solicitarea delegaţiei FMI şi CE privind restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

    “După cum aţi putut vedea nu s-a ajuns la un acord în acest sens. Guvernul nu doreşte închiderea celor două companii, de asta vă pot asigura”, a spus ministrul Liviu Pop.

    Mai mult, ministrul delegat pentru Dialog Social a adăugat că îşi doreşte ca producătorul de energie Oltenia să revină pe profit, apreciind că sunt necesare anumite programe de eficientizare în acest sens.

    Sindicaliştii au reclamat conducerea CEO că a propus reduceri salariale şi disponibilizări de personal. Printre altele, aceştia i-au solicitat ministrului Liviu Pop modificarea Legii 62/2011 privind Dialogul Social şi deblocarea negocierilor pe noul contract colectiv de muncă.

    “Soluţionarea problemelor nu se face în stradă, ci prin comunicare, printr-un dialog permanent între toţi actorii implicaţi”, a spus Liviu Pop, în contextul în care Primăria Târgu Jiu a avizat un nou miting de protest organizat de sindicatele din minerit şi energie.

    Discuţiile ministrului delegat pentru Dialog Social cu administraţia şi sindicatele din CE Oltenia au durat aproape patru ore, deşi acestea erau programate să se finalizeze după cel mult o oră.

    La finalul discuţiilor, managerul privat al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a declarat că unitatea nu va reduce salariile angajaţilor cu 40 la sută, aşa cum au declarat aceştia la mitingul organizat joia trecută la Târgu Jiu şi la care au participat peste 5.000 de oameni.

    Ciurel a mai spus că reducerea salarială programată pentru 2015 este de doar 2,3 la sută, însă, începând cu 1 martie, urmează să fie disponibilizaţi aproximativ 3.000 de angajaţi.

    El a precizat va fi vorba de peste 1.000 de angajaţi de la cariera Berbeşti, care va fi externalizată şi cedată către CET Govora, precum şi de angajaţi care, în mare parte, mai au un an sau doi până la pensie şi care vor intra într-un program de protecţie socială în baza căruia vor primi lunar circa 1.700 de lei, până la atingerea vârstei de pensionare.

    Pe de altă parte, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie, Dumitru Pârvulescu, a declarat că joi, la Târgu Jiu, va fi organizat un nou protest al minerilor şi energeticienilor, la care sunt aşteptaţi aproximativ 5.000 de oameni.

    “Oamenii vor să iasă în stradă pentru că actualul manager privat duce compania în faliment. Adică dă afară 3.000 de oameni, măreşte producţia de cărbune cu 15 la sută, pe cea de energice cu 5 la sută, iar la salarii spune că reducerile sunt de doar 2 la sută! Încotro credeţi că ne îndreptăm? Oamenii simt că lucrurile nu merg în direcţia cea bună şi de aceea vor să protesteze din nou. Ce va fi după aceea vom vedea”, a afirmat Pârvulescu.

    Potrivit unui comunicat al CNS Cartel Alfa, protestul programat pentru joi “reprezintă un strigăt disperat al salariaţilor CEO faţă de situaţia dezastruoasă în care a ajuns intreprinderea în urma «managementului privat» instituit în societate”.

    Federaţia Naţională a Sindicatelor din Mine Energie şi CNS Cartel Alfa solicită Guvernului şi ministrului delegat pentru Energie destituirea managerului CEO, Laurenţiu Ciurel, reclamând managementul deficitar.

    În 5 februarie, peste 5.000 de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia au participat la un miting de protest în centrul municipiului Târgu Jiu, reclamând posibile reduceri de salarii şi de personal.

    Premierul Victor Ponta a anunţat luni că Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

    Ponta preciza că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

    Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari şi Brăila, are în prezent 19.000 de angajaţi şi poate asigura peste 40% din necesarul de energie electrică al României.

  • Deranjat de decibelii alarmei pentru plen, deputatul Cernea vrea schimarea tonalităţii acesteia

    „Desigur că avem foarte multe probleme, dar există şi chestiuni aparent de detaliu care au relevanţa lor. Una dintre acestea este această alarmă pe care o puteţi auzi acum, o alarmă care are o intensitate ridicată, care constă într-un sunet destul de iritant, alarmă prin care parlamentarii sunt invitaţi să intre în şedinţa de plen”, a spus Cernea.

    El a precizat că utilitatea unei astfel de alarme este evidentă şi că e important să existe un astfel de semnal.

    „Însă, cred că acest semnal este exagerat de intens, iar zgomtul produs este unul iritant, mă tem că se apropie de limita maximă admisă de 35 decibeli permisă în spaţii închise”, a spus Cernea.

    El a arătat că a depus o solicitare la Biroul Permanent al Camerei prin care solicită un al tip de alarmă, respectiv un alt mod de a-i anunţa pe parlamentari să intre în şedinţa de plen, care să nu irite nici pe parlamentari, nici pe jurnalişti, nici pe cei care lucrează în aparatul administrativ şi care sunt„siliţi” să „suporte” în fiecare zi cu şedinţă de plen acest zgomot.

    „Ar trebui să fie un sunet sau un îndemn spus, o voce care să spună «Vă invităm la şedinţa de plen». Poate fio voce de femeie sau de bărbat, pot fi alternative, că tot am vorbit de egalitatea de gen. Ar face o impresie bună şi pentru oricine vine să viziteze Parlamentul”, a spus Cernea.

    El a arătat că a auzit prima dată această alarmă când a devenit deputat, în 2012.

    Această alarmă, la care a făcut referire Cernea, este folosită la Camera Deputaţilor cu scopul de a invita deputaţii să intre în sala de plen.

    Zgomotul produs se aude cel mai intens pe holurile care deservesc sala de plen. Alarma este folosită, uneori, câteza minute, dar există şi cazuri când funcţionează şi câteva zeci de minute, în situaţii în care rezenţa deputaţilor în plen e considerată imperativă.

    Această alarmă există doar la Camera Deputaţilor, Senatul neavând un astfel de sistem de invitare a senatorilor în plen.

    După declaraţiile susţinute de Cernea pe holul plenului Camerei, intensitatea zgomotului produs de alarmă a fost redus.

  • IICCMER suspendă investigaţia pentru 12 dintre cele 35 de persoane investigate, din lipsă de probe

    Preşedintele IICCMER a spus că investigaţiile continuă pentru 13 torţionari, în 12 cazuri investigaţiile au fost suspendate din lipsă de probe, în şase cazuri s-au făcut deja sesizări penale, iar alţi patru torţionari au decedat în cursul investigaţiilor sau anterior declanşării lor.

    Radu Preda a precizat că cele 12 cazuri nu se închid, ci se suspendă din cauză că nu sunt probe şi, în opinia sa, lista celor 35 anunţată iniţial de IICCMER trebuia să fie construită mai riguros.

    Directorul IICCMER, Cosmin Budeancă, a precizat că cele 35 de persoane incluse iniţial în lista torţionarilor au avut funcţii de conducere în sistemul penitenciar şi, potrivit datelor transmise de la serviciile de evidenţa populaţiei, apăreau ca fiind în viaţă.

    “Singurul criteriu care a stat la baza întocmirii listei a fost funcţia de conducere. (…) Din cauza faptului că nu a existat o cercetare prealabilă serioasă, lista a ajuns la 35 de nume”, a spus Budeancă.

    El l-a dat ca exemplu pe Mihai Dragomir, fost comandant la Penitenciarul din Târgu Jiu, care a murit din 1978, dar figurează pe lista celor 35 de torţionari. Un alt exemplu, Pavel Dumitru, născut în 1951, apare menţionat ca fiind comandant de penitenciar în perioada 1956 – 1959, ceea ce ar însemna că avea o funcţie de conducere de la vârsta de cinci ani.

    Directorul IICCMER a mai spus că sunt şi cazuri în care persoanele menţionate nu au avut, în fapt, funcţii de conducere, în această situaţie fiind Mihai Neamţu, de la Penitenciarul Botoşani.

    Întrebat cine se face vinovat de aceste scăpări, Cosmin Budeancă a amintit că, în perioada 2012-2014, la conducerea IICCMER a fost Andrei Muraru, el fiind şi cel care a făcut lista publică.

    Mai mult, Budeancă susţine că fostului preşedinte i s-a atras atenţia asupra faptului că unele persoane nu ar trebui acuzate, însă Muraru nu ar fi ţinut cont.

    Până acum, IICCMER a depus sesizări penale pentru Alexandru Vişinescu, Ioan Ficior, Florian Cormoş, Constantin Istrate, Refic Fizula şi Neculai Tilici, toţi fiind în lista celor 35 de torţionari. De asemnea, a fost sesizat Parchetul şi în cazul lui Teodor Sârbu, dar acesta nu a fost pe listă.

    Investigaţia a fost suspendată, din lipsă de probe, pentru Alexandru Braz, Marin Buduru, Alexandru Cărămidaru, Constantin Cărăvan, Pavel Dumitru, Ion Gafiuc, Nicolae Manole, Vasile Mărgărit, Anton Mehedinţu, Mihai Neamţu, Gheorghe Paraschiv şi Aurel Screnciu.

    În cursul investigaţiilor sau anterior declanşării lor au decedat Haralambie Curea, Mihai Dragomir, Iuliu Sebestyen şi Mihai Imbrea.

  • Lilian Zamfiroiu a propus revocarea din funcţie a directorului ICR Paris, Yvette Fulicea

    Reprezentanţii Direcţiei de Comunicare a Institutului Cultural Român au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că ICR a luat act de concluziile discuţiei pe acest subiect din cadrul Biroului Permanent al Senatului României, de luni, dar şi de propunerile Comisiei de Politică Externă a Senatului, de marţi.

    “În urma dialogului purtat cu preşedintele Senatului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Institutului Cultural Român, domnul Lilian Zamfiroiu, în conformitate cu articolul 18, alineat (3) din Legea numărul 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, republicată, a propus marţi, 10 februarie a.c., declanşarea procedurii de revocare din funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Paris a doamnei Yvette Seraphina Ivona Fulicea”, se arată într-un răspuns transmis, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, de reprezentanţii Direcţiei de Comunicare a Institutului Cultural Român.

    Pe de altă parte, surse parlamentare au declarat, pentru MEDIAFAX, că solicitarea a ajuns, miercuri, la Biroul Permanent al Senatului.

    La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus, după finalizarea investigaţiilor Corpului de Control, încheierea misiunii permanente a diplomatului implicat în scandalul invitaţiilor la Ambasada de la Paris, precum şi încetarea detaşării şi a raporturilor de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe.

    Potrivit unui comunicat de presă remis, miercuri, MEDIAFAX, în urma finalizării investigaţiilor efectuate la nivelul MAE de către Corpul de Control şi Evaluare Diplomatică, a fost confirmată responsabilitatea celor două persoane, un diplomat de la Ambasadă şi directorul ICR Paris, cu privire la incidentul invitaţiilor care conţineau şi un fişier de uz intern cu afirmaţii nepotrivite la adresa unor persoane.

    “În consecinţă, în cazul diplomatei din cadrul Ambasadei României de la Paris, în urma finalizării cercetării interne, ministrul Afacerilor Externe a dispus de urgenţă încheierea misiunii permanente la Ambasada de la Paris, precum şi încetarea detaşării şi a raporturilor de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe”, a precizat MAE.

    Ministerul a mai informat că în cazul directorului ICR Paris procedurile specifice în vederea rechemării acestuia de la post şi a încetării misiunii din funcţia de director al ICR Paris se iniţiază, conform normelor în vigoare, de către conducerea ICR Bucureşti. Aceste proceduri presupun avizele MAE, Ministerului Culturii şi ale Comisiilor de politică externă şi cultură şi media din cadrul Senatului.

    Cele două persoane fuseseră în primă fază sancţionate cu avertisment.

    Scriitorul Radu Portocală, unul dintre invitaţii la întâlnirea comunităţii româneşti cu preşedintele Klaus Iohannis, care a avut loc marţi seara, la Paris, a primit o invitaţie de la ICR Paris care avea ataşat şi un document de uz intern ce conţinea etichetări precum “indezirabil” sau scârbos” la adresa unor persoane.

    Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip, a declarat, marţi, după audierea secretarului de stat în MAE Radu Podgorean, că a propus rechemarea directorului ICR Paris şi a funcţionarei implicate în scandalul invitaţiilor, precum şi rechemarea de la post a ambasadorului Bogdan Mazuru.

    “Comisia de politică externă a Senatului s-a sesizat legat de incidentul produs la Paris privind invitaţii care vor participa astăzi la întâlnirea cu preşedintele Iohannis şi am avut o discuţie cu domnul secretar de stat Radu Podgorean, domnul ministru Aurescu nefiind în ţară, privind acest incident absolut regretabil pe care Comisia de politică externă îl regretă în mod unanim”, a declarat preşedintele Comisiei, Petru Filip.

    El a precizat că, după discuţia cu secretarul de stat din MAE, Comisia de politică externă a hotărât să propună rechemearea de la post a celor două doamne implicate în scandalul invitaţiilor, Yvette Fulicea, directoarea ICR de la Paris, şi a unei funcţionare “implicată în mod direct în emiterea acelui document către cei care urmau să fie invitaţi”.

    La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut rechemarea de urgenţă de la Paris a persoanei din ICR responsabile de “gafa de proporţii” prin care în documentul ataşat invitaţiilor transmise cu ocazia vizitei şefului statului în Franţa erau calificative specifice “perioadei comuniste”.

    Călin Popescu Tăriceanu a precizat că va discuta acest lucru cu directorul Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu.

    “Eu îi voi cere ca, într-o manieră clară şi lipsită de echivoc, să adopte măsurile care se impun în astfel de cazuri, adică rechemarea de urgenţă, la Bucureşti, definitiv, a persoanei responsabile din cadrul ICR”, a precizat el.

    Tăriceanu a menţionat că, după părerea sa, ICR nu este singurul vinovat, opinând că “originea răului este la Ambasada României”.