Potrivit amendamentului la articolul 12 alineatul 1 adoptat de către membrii Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, “drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”.
În forma actuală, Constituţia stabileşte că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”.
Membrii comisiei pentru revizuirea Constituţiei au respins toate amendamentele care ar fi introdus în legea fundamentală o zi naţională de 10 Mai, formulate de senatorul PNL Victor Ciorbea, dar şi de grupurile parlamentare al PNL.
“Îmi exprim îngrijorarea că aceste amendamente ar putea fi validate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, care este condusă de chiar preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu. Această teamă este întemeiată pe faptul că, în ciuda unor poziţionări publice critice ale unor reprezentanţi ai etniei rome, dar şi a mai multor oameni politici (printre care şi eu), majoritatea USL din Parlamentul României nu a exprimat niciun punct de vedere prin care să se delimiteze de iniţiativa PNL. Mai mult, de-a lungul timpului, au existat diverse poziţionări ale unor parlamentari ai Partidului Social Democrat care susţineau că nu ar mai trebui folosit termenul «rom», ci acela de «ţigan», care are însă, în limba română, o conotaţie profund negativă”, se arată în scrisoarea europarlamentarului PDL, conform unui comunicat remis MEDIAFAX.
Lista de discuţii cuprinde, conform organizatorilor, teme legate de situaţia actuală a lumii: “Pot SUA şi Europa să crească mai repede din punct de vedere economic şi să creeze noi locuri de muncă?”, “Cum <big data> schimbă aproape totul”, “Naţionalism şi populism”, “Tendinţe majore în cercetarea medicală”, “Educaţia online: promisiuni şi impact”, “Provocările Africii”, “Războaiele cibernetice şi proliferarea ameninţărilor asimetrice”, “Politici europene”. În lista şparticipanţilor de află politicieni, şefii unor importante companii şi bănci – Google, Shell, AXA, Amazon, Shell, Michelin şi Alcoa, alături de şefa FMI sau jurmalişti de marcă, de la Financial Times, Washington Post sau The Economist.
întâlnirea grupului Bilderberg se desfăşoară anual, în spatele uşilor închise, între personalităţi şi somităţi din politică, business, finanţe, muncă, educaţie şi comunicaţii, exclusiv pe bază de invitaţie. Reuniunea este privită circumspect şi alimentează teoriile conspiraţioniste. Există o întreagă literatură legată de presupusa influenţă pe care o are grupul în evoluţia societăţii, şi există oameni de media specializaţi în activitatea Bilderberg.
Grupul se numeşte aşa după hotelul în care a avut loc prima întâlnire, în 1954, printre fondatori numărându-se miliardarul David Rockfeller şi membri ai bogatei familii Rotschild. în prezent grupul a devenit ceva mai transparent în privinţa activităţilor, postând pe situl propriu anunţuri legate de întâlniri, tematica acestora şi participanţi. în fiecare an an vin 120 – 150 de persoane care discută probleme legate de comerţ, activitatea economică, politici monetare şi investiţii, securitate şi ecologie.
In ultimele zile din luna mai a.c., Comisia Europeană a rambursat României noi fonduri in valoare de aproximativ 155 de milioane de euro. Suma menţionată a fost incasată prin intermediul a trei programe: Programul Operaţional Sectorial Mediu – peste 116,4 milioane de euro, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – peste 37,7 milioane de euro, respectiv Programul Operaţional Asistenţă Tehnică – aproximativ 0,7 milioane de euro.
Cel puţin două persoane au murit şi 1.000 au fost rănite în cursul ciocnirilor violente dintre poliţia turcă şi participanţii la manifestaţiile de protest care au avut loc în ultimele zile în Istanbul, Izmir şi Ankara, a comunicat Amnesty International, citată de USA Today.
Ministrul turc de interne, Muammer Guler, a susţinut că nu este vorba de morţi, ci de un număr de 26 de poliţişti şi 53 de civili răniţi, dintre care unul a fost rănit grav şi se află internat la terapie intensivă. Potrivit lui Guler, au fost arestaţi 939 de protestatari, dintre care o parte fost eliberaţi după ce au fost anchetaţi de poliţie, iar altora li se va intenta proces pentru tulburarea liniştii publice. El a afirmat că au avut loc circa 90 de proteste în 48 de oraşe din Turcia.
Manifestaţiile, începute la 28 mai, au fost declanşate de planul guvernului de a distruge parcul Taksim Gezi din Istanbul pentru a reconstrui acolo o cazarmă otomană şi a-i ataşa un complex turistic şi un mall. Militanţilor ecologişti li s-au alăturat ulterior tot mai mulţi locuitori ai oraşului, iar violenţa neobişnuită cu care a reacţionat poliţia şi declaraţiile premierului Recep Tayyip Erdogan că planul de construcţie va continua indiferent de reacţia populaţiei i-au întărâtat pe demonstranţi.
Protestele s-au transformat rapid în manifestaţii politice, cu revendicarea demisiei guvernului, iar ceea ce era iniţial un miting paşnic a degenerat în lupte de stradă. Poliţiştii au luat la bătaie demonstranţi şi i-au gonit cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi gloanţe de cauciuc, iar civilii au încercat să reziste aruncând cu pietre şi sticle şi distrugând maşini ale poliţiei.
Duminică, potrivit BBC, piaţa Taksim din Istanbul a fost reocupată de sute de protestatari, care au anunţat că nu pleacă până ce guvernul nu renunţă la planul de distrugere a parcului, iar alţii continuă să ceară demisia guvernului. Premierul Erdogan a repetat că nu va renunţa la planurile de dezvoltare urbană din Taksim Gezi “numai fiindcă aşa vor nişte tâlhari”, dar a dat înapoi de la planul de construcţie a mallului, spunând că noul complex va consta probabil doar într-un “muzeu al oraşului”. El a adăugat că în zonă va fi construită şi o moschee, în condiţiile în care activiştii de mediu se plâng că deja există prea multe moschei în zona Taksim.
În cursul serii de duminică au avut loc noi ciocniri ale manifestanţilor cu poliţia la Ankara, Izmir şi Adana, precum şi la Istanbul în apropierea sediului guvernului, transmite Reuters. Camera Medicilor din Ankara a difuzat o situaţie defalcată pe spitale a bilanţului represiunii, arătând că sunt în total 414 protestatari răniţi, dintre care 15 în stare critică.
Ankara, Piaţa Kizilay, duminică:
În Piaţa Taksim din Istanbul, demonstraţia a continuat paşnic.
Premierul Erdogan a recunoscut că “au avut loc greşeli şi poliţia a reacţionat excesiv”, dar a dat vina pe opozanţii săi, care profită de protest în încercarea de a-l înlătura de la putere. Cine sunt aceşti opozanţi? În principiu, e vorba de principalul partid de opoziţie (Partidul Republican, social-democrat) şi de toţi cetăţenii dezamăgiţi de alunecarea ţării spre autoritarism, manifestată într-o serie de iniţiative din ultima vreme (interzicerea vânzărilor de alcool după ora 22, pregătirea unei legi care va interzice avorturile şi declaraţiile lui Erdogan că fiecare familie ar trebui să aibă cel puţin trei copii), politica dură de cenzură din media sau o serie de planuri de dezvoltare urbană iniţiate fără consultarea cetăţenilor şi care au în vedere profitul unor oameni de afaceri apropiaţi regimului (de pildă, compania care va transforma un cartier sărac din Istanbul într-o zonă rezidenţială de lux este deţinută de Çalik Holding, al cărei CEO este ginerele lui Erdogan).
La acesta se adaugă şi ceea ce opoziţia percepe drept proasta gestionare de către guvern a situaţiei de la graniţă în contextul conflictului cu Siria, care a făcu posibil atentatul terorist de la Reyhanli din 11 mai, în care au fost ucişi 51 de civili turci. Guvernul a pus atentatul pe seama regimului lui Bashar Al-Assad, cu care Turcia este în relaţii foarte tensionate, însă pe parcurs au apărut informaţii că forţele de securitate turce ar fi ştiut că rebelii sirieni ar fi plănuit atacuri în Siria. Relaţiile turco-sirine s-au deteriorat după începutul rebeliunii, în primăvara anului trecut, când Ankara a devenit unul dintre principalii critici ai cruzimii regimului lui Assad, în timp ce acesta i-a acuzat pe turci că le oferă sprijin rebelilor.
La 16 mai, premierul Erdogan a vizitat Washingtonul spre a se întâlni cu preşedintele Barack Obama, căruia i-a cerut să ia măsuri mai agresive pentru a înlătura de la putere regimul lui Assad. Administraţia americană însă a refuzat să ia astfel de măsuri, incluzând instituirea unei zone de interdicţie aeriană deasupra teritoriului Siriei, având în vedere că şi SUA, şi ţările occidentale rămân reticente faţă de o escaladare a conflictului din Siria soldată cu ascensiunea la putere a unui regim islamist format din rebelii anti-Assad.
În context, Obama a insistat pentru o reconciliere între Turcia şi Israel, vitală pentru echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, în contextul în care relaţiile turco-israeliene rămân tensionate după criza din 2010, când israelienii au atacat o flotilă navală cu ajutoare pentru Gaza, ucigând opt cetăţeni turci. În replică, Erdogan a declarat că îşi menţine planul de a vizita în iunie Gaza şi Cisiordania, în ciuda opoziţiei din partea SUA, a Israelului şi a Autorităţii Palestiniene, care se tem că o astfel de vizită ar întări poziţia grupării Hamas.
“În loc să ajute Autoritatea Palestiniană, Erdogan ajută rebelii dn Hamas, care promovează genocidul contra evreilor şi distrugerea Israelului”, a declarat Barry Rubin, director al centrului GLORIA de cercetări în relaţii internaţionale de la Herzliya, citat de Jewish Press. În privinţa Siriei, Rubin distinge între grupările de rebeli contra lui Assad, explicând că Israelul şi Turcia au în comun faptul că nu vor ca Al-Qaida să preia puterea în Siria, însă “Erdogan vrea ca Frăţia Musulmană să preia puterea acolo şi probabil nu ar fi deranjat nici dacă radicalii salafişti vor învinge. Israelul pur şi simplu nu vrea să fie atacat, fie că e vorba de rebeli sau de regimul Assad. Or, Erdogan a anunţat că nici nu se va consulta cu Israelul în privinţa unei coordonări a politicilor faţă de Siria”.
Acesta este contextul în care au apărut pe reţelele sociale teorii ale conspiraţiei, conform cărora inflexibilitatea lui Erdogan, susţinută de forţa economică remarcabilă a Turciei, care la 14 mai a reuşit inclusiv să-şi achite ultima tranşă de datorie la FMI (412 mil. dolari), punând astfel capăt unei relaţii de 52 de ani cu Fondul, ar trebui contracarată printr-o mişcare de tip “revoluţie portocalie” sau “primăvară arabă”. În presa israeliană au apărut deja comentarii care spun că în ochii tinerilor din Istanbul, Erdogan este un fel de Mubarak al Turciei şi că e prea devreme ca protestele din Istanbul să fie definite drept o “primăvară turcească”, însă ele demonstrează că poporul turc s-a săturat de autoritarismul său.
Membrii Comisiei au adoptat, cu 18 voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”, amendamentul depus de Chiuariu, la articolul 4, alineatul 2, astfel: “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală este interzisă”.
Ploile torenţiale însoţite de rafale de vânt devastatoare au ucis 18 persoane, între care şase copii, în Oklahoma, un stat afectat deja, în urmă cu 15 zile, de o tornadă uriaşă care s-a soldat 24 de morţi într-o suburbie a oraşului Oklahoma City, potrivit unei surse medicale.
Vânătorul de tornade Tim Samaras, fiul său Paul şi Carl Young au murit vineri la Reno, la vest de Oklahoma City, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a proiectului “Tactical Weather Instrumented Sampling in Tornadoes Experiment” (TWISTEX), o organizaţie fondată de către Tim Samaras
Compania israeliană AFI Europe, proprietarul mallului AFI Palace Cotroceni din Bucureşti, a suplimentat cu 7 mil. euro bugetul proiectului comercial AFI Palace Ploieşti, în condiţiile în care a decis să realizeze în paralel şi lucrările la faza a doua a centrului comercial, care va cuprinde un cinematograf multiplex, un patinoar acoperit şi alte spaţii de divertisment.
AFI a început în luna mai a anului trecut lucrările la proiectul AFI Palace Ploieşti, cu o suprafaţă închiriabilă de 29.000 mp şi un buget al investiţiei estimat la 49 de milioane de euro.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
ZF Corporate este serviciul de [tiri cu plat` al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.
Un sfert din români nu ştiu că pot folosi servicii publice online, aproape jumătate apreciază că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente şi doar 11% sunt preocupaţi de securitatea datelor personale, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia Europeană de Capgemini.
Cu toate acestea, numai 59% din respondenţii din România spun că preferă contactul direct, sub media de 62% la nivel european a celor care şi-au exprimat preferinţa pentru interacţiunea directă.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
ZF Corporate este serviciul de stiri cu plata al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.
Un semn al agravării nemulţumirii, una dintre cele mai importante confederaţii turce a îndemnat la o grevă de două zile, începând de marţi, cu scopul de a denunţa recurgerea statului la “teroare” împotriva contestatarilor.
Pentru prima dată de la începutul acestei mişcări, a fost semnalată moartea a două persoane în legătură cu tulburările. Uniunea medicilor turci a anunţat că un tânăr a fost ucis duminică seara la Istanbul de o maşină care a intrat în mulţime, iar un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit luni la spital după ce a fost împuşcat în timpul unei manifestaţii în sudul Turciei, potrivit postului NTV.
La Ankara, poliţia a dispersat luni seara cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă grupări ostile Guvernului islamisto-conservator condus de Recep Tayyip Erdogan. În schimb, premierul a negat orice derivă autoritaristă şi a respins ideea unei “primăveri turce”, dând asigurări din Maroc, unde se afla în vizită, că situaţia în ţara sa este pe cale să se detensioneze.
