După ce preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a invitat pe omologul său român Klaus Iohannis în România şi a cerut o întâlnire cu el la Consiliul European, salutându-l inclusiv în limba română, a venit rândul miniştrilor de externe, odată cu vizita la Bucureşti a lui Pavlo Klimkin, ministrul de externe, care a propus organizarea în premieră a unor şedinţe de guvern româno-ucrainene, aşa cum în prezent România mai are numai cu Ungaria.
Ministrul de externe Bogdan Aurescu, urmându-i preşedintelui Klaus Iohannis, care s-a arătat în repetate rânduri chiar mai critic faţă de Rusia în privinţa conflictului din Ucraina decât predecesorul său de la Cotroceni (care a şi dezavuat public o implicare a României ca posibil mediator în conflictul ruso-ucrainean), a făcut apel la separatiştii pro-ruşi şi la cei care îi susţin să respecte condiţiile armistiţiului Minsk 2 şi a insistat că România este un susţinător ferm al suveranităţii, unităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.
În curând va intra în vigoare şi acordul privind micul trafic de frontieră, după ratificarea sa de către parlamentul de la Kiev. ”De acest document va depinde pentru aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de pe o parte şi de alta a frontierei comune, să circule mai uşor, fără viză„, a spus Aurescu. El a anunţat, de asemenea, că România e gata să acorde asistenţă Ucrainei în privinţa negocierilor privind acordul de asociere cu UE şi aplicarea acquisului comunitar.
Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.
Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).
Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.
Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.
Acţiunile marilor companii europene au sărit la cel mai ridicat nivel în mai bine de 7 ani, imediat după ce a devenit oficial că Atena a acceptat să ceară extinderea şi dincolo de luna februarie a pachetului de asistenţă financiară de la creditorii externi.
Euforia se explica prin faptul că ştirea venea după aproape două săptămâni în care atât premierul, cât şi ministrul de finanţe din Grecia au refuzat să ceară o prelungire a acordului cu troica CE-FMI-BCE, ştiind că orice prelungire este imposibilă fără o strângere a curelei fiscale.
În realitate, nici Grecia, nici bursele n-au făcut decât să mimeze o schimbare: Atena doar a cerut o soluţie intermediară de finanţare până la noi negocieri, necesară spre a nu rămâne fără bani în următoarele săptămâni, dar neînsoţită de angajamente de austeritate (de aceea Berlinul a şi respins imediat planul grecesc), în timp ce bursele ştiu foarte bine şi că Grecia nu mai e dispusă să revină la vechiul regim de disciplină fiscală de dinainte de venirea la putere a guvernului Tsipras, dar şi că zona euro nu-şi poate permite să abandoneze Grecia şi să provoace astfel o criză proaspătă, în condiţiile în care economiile europene şi mai ales sistemul financiar nu şi-au revenit bine, conflictul din Ucraina e în plină desfăşurare, iar povestea unui eşec al austerităţii, prin ieşirea Greciei din zona euro, ar fi ultimul lucru de care Europa are nevoie.
Verificarea posibilităţii de formare a unei noi majorităţi parlamentare cu ocazia votului pentru înlocuirea lui Toni Greblă la CCR a dovedit că, pentru moment, PNL nu poate mobiliza suficiente voturi din partea altor partide ori a dezertorilor din PSD. Simona Maya Teodoroiu, propusă de PSD, a fost aleasă de plenul Senatului ca judecător al Curţii Constituţionale, cu votul favorabil a 87 de senatori, în timp ce Mona Lisa Neagoe, susţinută de PNL, a luat 73 de voturi.
Planul iniţial al PNL a fost să strângă om cu om de la celelalte partide şi de la gruparea Geoană-Vanghelie, spre a asigura la votul parlamentar o majoritate nouă, capabilă să evite trimiterea la CCR a unui alt reprezentant al PSD, apoi să forţeze o demitere a lui Călin Popescu-Tăriceanu din fruntea Senatului, apoi să înlocuiască şi conducerea Camerei (adică pe Valeriu Zgonea de la PSD) şi, finalmente, să poată răsturna guvernul Ponta prin moţiune de cenzură.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a apreciat că pentru ca un astfel de tăvălug capabil să aducă la putere un guvern PNL să se formeze ar fi nevoie de o implicare publică a preşedintelui Klaus Iohannis după modelul patentat deja în epoca Băsescu, în care şeful statului toacă permanent şi agresiv guvernul şi pe premier, încurajând astfel eforturile de schimbare a majorităţii parlamentare. Deocamdată însă, tocmai pentru a evita modelul Băsescu, preşedintele Iohannis s-a abţinut de la atacuri contra lui Victor Ponta ori a guvernului PSD.
Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.
În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.
Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).
Companiile europene ar trebui să fie impozitate în locul unde îşi desfăşoară activităţile economice generatoare de profit, pentru a nu mai putea eluda fiscul, a decis Colegiul comisarilor europeni, în prima dezbatere privind combaterea evaziunii fiscale în UE.
În urma dezbaterii, Colegiul comisarilor a decis să prezinte în luna martie un pachet privind transparenţa fiscală. Tot luna viitoare, CE va prezenta o propunere legislativă pen-tru extinderea schimbului automat de informaţii privind deciziile fiscale, spre a împiedica practica multinaţionalelor de a-şi transfera profiturile şi de a face optimizare fiscală pe seama statelor UE.
Comisia a lansat şi o o consultare cu privire la uniunea pieţelor de capital (CMU), care vizează înlăturarea obstacolelor ce blochează investiţiile transfrontaliere. În viziunea CE, CMU va reprezenta o alternativă la bănci, va oferi mai multe opţi-uni pentru finanţare mai ales în statele membre unde băncile nu oferă împrumuturi, iar IMM şi start-up-urile se confruntă cu dificultăţi de finanţare.
De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.
Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.
Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.
Anul acesta, la aceeaşi categorie au mai fost nominalizate filmele “American Sniper”, de Clint Eastwood, “Boyhood”, de Richard Linklater, “The Grand Budapest Hotel”, de Wes Anderson, “The Imitation Game”, de Morten Tyldum, “Selma”, de Ava DuVernay, “The Theory of Everything”, de James Marsh, “Whiplash”, de Damien Chazelle.
Filmul regizat de Alejandro Gonzalez Inarritu prezintă portretul unui fost star al filmelor cu super-eroi, interpretat de Michael Keaton, care încearcă să revină în actualitate şi să aibă din nou succes cu ajutorul unei piese pe Broadway. Din distribuţia peliculei mai fac parte Edward Norton, Emma Stone, Naomi Watts şi Zach Galifianakis.
Lungmetrajul a avut nouă nominalizări la premiile Oscar 2015 şi s-a mai impus la categoriile “cea mai bună imagine”, “cel mai bun scenariu original” şi “cea mai bună regie”.
Anul trecut, premiul pentru cel mai bun film a revenit lungmetrajului “12 ani de sclavie/ 12 Years a Slave”, de Steve McQueen.
Lungmetrajul “Birdman” a fost marele învingător la gala premiilor Oscar 2015, într-o ceremonie intens politizată, în cadrul căreia pelicula regizată de Alejandro Gonzalez Iñárritu a câştigat patru trofee, inclusiv la categoriile “cel mai bun film” şi “cel mai bun regizor”, potrivit variety.com.
Subiectele profund politizate s-au aflat în centrul celei de-a 87-a gale a premiilor decernate duminică seară de Academia de film americană, la Los Angeles, unde câştigătorii şi prezentatorii s-au folosit din plin de atenţia mediatică deosebită de care se bucură acest eveniment pentru a atrage atenţia asupra unor subiecte diverse, precum drepturile civile şi dezvăluirile privind programele de supraveghere online.
A fost, de asemenea, o seară de excepţie şi pentru lungmetrajul “Birdman”, care l-a învins pe marele său concurent, “Boyhood”, la categoriile “cel mai bun film”, “cel mai bun regizor”, “cel mai bun scenariu original” şi “cea mai bună imagine”.
Cineastul Alejandro Gonzalez Iñárritu a oferit un moment amuzant în timpul acestei gale, care a inclus însă şi numeroase momente sobre. Regizorul mexican a spus că are asupra lui un talisman norocos.
“Port pe mine chiloţii albi ai lui Michael Keaton”, a declarat regizorul, făcând referire la o scenă din “Birdman”, în care actorul american aleargă prin Times Square în lenjerie intimă.
De fapt, acel model de lenjerie intimă a fost o temă în sine în cadrul galei. Prezentatorul Neil Patrick Harris a imitat şi el scena jucată de Michael Keaton în “Birdman”, apărând la un moment dat într-o pereche de chiloţi albi, pe scenă, spre amuzamentul publicului.
Michael Keaton nu a putut însă să se impună la categoria “cel mai bun actor”, pierzând trofeul în faţa actorului Eddie Redmayne, protagonistul peliculei “The Theory of Everything”, în care starul britanic l-a interpretat pe astrofizicianul Stephen Hawking, care suferă de scleroză laterală amiotrofică.
“Sunt pe deplin conştient de faptul că sunt un bărbat extrem de norocos”, a spus Eddie Redmayne, adăugând că trofeul pe care l-a câştigat “aparţine tuturor acelor oameni din lumea întreagă diagnosticaţi cu scleroză laterală amiotrofică”.
Julianne Moore a câştigat Oscarul la categoria “cea mai bună actriţă în rol principal” pentru portretizarea unei femei care suferă de maladia Alzheimer în filmul “Still Alice” – acesta fiind primul ei premiu Oscar din carieră din cinci nominalizări. La fel ca Eddie Redmayne, şi actriţa americană a avut un discurs plin de pasiune, vorbind despre boala aflată în centrul filmului ei şi despre persoanele afectate de această maladie.
“Atât de mulţi oameni cu această boală se simt izolaţi şi marginalizaţi….oamenii cu Alzheimer merită să fie văzuţi”, a declarat Julianne Moore.
Patricia Arquette, din “Boyhood”, şi J.K. Simmons, din “Whiplash”, au câştigat Oscarurile la categoriile secundare de interpretare, pentru rolul unei mame singure, respectiv cel al unui profesor de jazz extrem de exigent.
În alte categorii importante, “Birdman” şi-a întrecut din nou marii rivali, peliculele “Boyhood” şi “The Grand Budapest Hotel”, la categoria “cel mai bun scenariu original”, în timp ce “The Imitation Game” s-a impus în faţa unor filme precum “American Sniper” şi “Whiplash” la categoria “cel mai bun scenariu adaptat”.
“The Grand Budapest Hotel” s-a impus în câteva categorii tehnice majore, obţinând patru Oscaruri, pentru costume, regie artistică, coloană sonoră şi machiaj şi coafură.
“Whiplash” a ocupat locul al doilea în topul producţiilor cu cele mai multe trofee Oscar câştigate, impunându-se la trei categorii – “cel mai bun mixaj de sunet”, “cel mai bun montaj” şi “cel mai bun actor în rol secundar” (J.K. Simmons).
Cei mai mulţi dintre câştigători s-au folosit de discursurile lor nu doar pentru a mulţumi agenţilor lor şi partenerilor lor de viaţă. Graham Moore, scenaristul filmului “The Imitation Game”, a transmis un mesaj de speranţă pentru adolescenţii care întâmpină dificultăţi în a se adapta în societate, dezvăluind în public pentru prima dată faptul că a încercat să se sinucidă în adolescenţă, când suferea de depresie.
Patricia Arquette a avut şi ea un discurs polemizant, susţinând cauza femeilor din lumea întreagă cărora, la fel ca personajul ei din “Boyhood”, le este foarte greu să găsească un echilibru între creşterea copiilor şi evoluţia şi realizările profesionale la locul de muncă.
“Noi am luptat pentru dreptul la egalitate al tuturor celorlalţi”, a spus actriţa americană. “A venit rândul nostru să cerem salarii egale pentru totdeauna şi drepturi egale pentru femeile din Statele Unite ale Americii”, a adăugat ea.
Însă nu toate discursurile au avut ca temă principală un subiect politizant. J.K. Simmons, un actor care a interpretat de-a lungul anilor numeroase roluri, s-a folosit de momentul său petrecut pe scenă pentru a mulţumi soţiei şi copiilor lor şi şi-a încheiat discursul îndemnându-i pe spectatori şi telespectatori să îşi preţuiască părinţii.
“Spuneţi-le că îi iubiţi şi mulţumiţi-le şi ascultaţi-le sfaturile atât timp cât ei vor încă să vorbească cu voi”, a spus J.K. Simmons.
Atât Patricia Arquette, cât şi J.K. Simmons au dominat sezonul premiilor de la Hollywood din acest an, iar victoriile lor de la Oscar erau aşteptate de către specialişti.
De altfel, specialiştii se aşteptau şi ca întreaga gală să fie politizată, în urma atacului cibernetic comis asupra studiourilor Sony şi a neincluderii filmului “Selma” în principalele categorii de premii.
Prezentatorul galei, actorul Neil Patrick Harris, nu a dezamăgit aşteptările şi a avut o evoluţie savuroasă, deschizând evenimentul cu un omagiu adus istoriei cinematografiei. De asemenea, prezentatorul galei a avut în partea introductivă şi o referire la controversele care au înconjurat ediţia 2015 a Oscarurilor referitoare la absenţa persoanelor de culoare din rândul nominalizaţilor la categoriile de interpretare, regie şi scenariu.
“În această seară, onorăm cele mai albe….scuze, strălucitoare, evoluţii de la Hollywood”, a glumit Neil Patrick Harris.
Cheryl Boone Isaacs, preşedinta Academiei de film americane, a subliniat la rândul ei nevoia de diversitate în industria cinematografică, lansând şi un apel pentru libertatea de exprimare, în urma atacului terorist comis asupra săptămânalului francez de satiră Charlie Hebdo şi a atacului cibernetic comis asupra Sony Pictures cu scopul de a anula lansarea filmului “The Interview”.
Câştigătorii de la categoria “cel mai bun cântec”, John Legend şi grupul Common, au vorbit despre single-ul lor “Glory”, inclus pe coloana filmului “Selma”, o peliculă despre lupta pentru drepturi civile, folosindu-se de discursul de mulţumire pentru a sublinia despre importanţa comunităţii afro-americane.
Componenta politică a galei s-a manifestat şi odată cu anunţarea câştigătorului Oscarului pentru cel mai bun documentar, “Citizenfour”, un film despre dezvăluirile făcute de Edward Snowden, un fost agent al Agenţiei naţionale pentru securitate (NSA) din Statele Unite, despre sistemul de supraveghere online operat de guvernul american, în condiţiile în care opinia publică americană are păreri împărţite în legătură cu acest subiect – unii considerându-l pe Snowden un erou, alţii considerându-l un trădător.
Au existat şi alte câteva momente impresionante, artistice, departe de subiectele politice fierbinţi, precum un tribut adus filmului “Sunetul muzicii”, oferit de Lady Gaga, felicitată pe scenă de Julie Andrews.
Momentul de deschidere al galei a evidenţiat talentul de cântăreţ şi dansator al actorului Neil Patrick Harris, într-un moment muzical artistic şi umoristic, în care starul american a colaborat cu Anna Kendrick şi Jack Black, aducând un tribut muzical filmelor, marcat şi de câteva referiri amuzante, precum cele care au vizat filmul “Fifty Shades of Grey” şi ameninţările aduse de tehnologia digitală.
Neil Patrick Harris a glumit şi pe seama încasărilor mici generate de multe lungmetraje nominalizate la categoria “cel mai bun film”, spunând că “American Sniper”, cu cele 300 milioane de dolari ale sale reprezintă “un fel de Oprah Winfrey”.
A fost pentru prima dată când Neil Patrick Harris a prezentat gala premiilor Oscar. Talentatul actor american a avut succes în trecut prezentând galele Emmy şi Tony.
Prezentăm în continuare lista completă a câştigătorilor celei de-a 87-a ediţii a premiilor Oscar:
Cel mai bun film: “Birdman”, de Alejandro G. Iñárritu
Cel mai bun regizor: Alejandro G. Iñárritu (“Birdman”)
Cel mai bun actor în rol principal: Eddie Redmayne (“The Theory of Everything”)
Cea mai bună actriţă în rol principal: Julianne Moore (“Still Alice”)
Cel mai bun actor în rol secundar: J.K Simmons (“Whiplash”)
Cea mai bună actriţă în rol secundar: Patricia Arquette (“Boyhood”)
Cel mai bun film străin: “Ida”, de Pawel Pawlikowski (Polonia)
Cel mai bun lungmetraj de animaţie: “Big Hero 6”
Cea mai bună regie artistică: “The Grand Budapest Hotel”
Cel mai bun scenariu adaptat: “The Imitation Game” (Graham Moore)
Cel mai bun scenariu original: “Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance)” (Alejandro G. Iñárritu, Nicolás Giacobone, Alexander Dinelaris, Jr. & Armando Bo)
Cea mai bună imagine: “Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance)”
Cel mai bun montaj: “Whiplash”
Cea mai bună coloană sonoră: “The Grand Budapest Hotel” (Alexandre Desplat)
Cel mai bun cântec: “Glory” din “Selma”
Cel mai bun montaj de sunet: “American Sniper”
Cel mai bun mixaj de sunet: “Whiplash”
Cele mai bune efecte vizuale: “Interstellar”
Cel mai bun machiaj/ cea mai bună coafură: “The Grand Budapest Hotel”
Cele mai bune costume: “The Grand Budapest Hotel”
Cel mai bun scurtmetraj animat: “Feast”
Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune: “The Phone Call”
Cel mai bun lungmetraj documentar: “CitizenFour”
Cel mai bun scurtmetraj documentar: “Crisis Hotline: Veterans Press 1”
OSCAR 2015 – Desfăşurarea LIVE TEXT a galei
UPDATE – Premiul Oscar pentru cel mai bun film este câştigat de “Birdman” . Nominalizările sunt: “American Sniper”, de Clint Eastwood, “Birdman”, de Alejandro Gonzalez Inarritu, “Boyhood”, de Richard Linklater, “The Grand Budapest Hotel”, de Wes Anderson, “The Imitation Game”, de Morten Tyldum, “Selma”, de Ava DuVernay, “The Theory of Everything”, de James Marsh, şi “Whiplash”, de Damien Chazelle.
UPDATE – Oscarul pentru cea mai bună actriţă în rol principal este câştigat de Julianne Moore. Celelalte nominalizate au fost: Marion Cotillard pentru rolul din “Deux jours, une nuit”, Felicity Jones pentru “The theory of everything”, Rosamund Pike pentru “Gone Girl”, Reese Witherspoon pentru “Wild”.
UPDATE – Premiul Oscar pentrucel mai bun actor în rol principal este câştigat de Eddie Redmayne pentru ”The Theory of Everything” . Ceilalţi nominalizaţi au fost: Steve Carell pentru rolul din “Foxcatcher”, Bradley Cooper, pentru interpretarea din “American Sniper”, Benedict Cumberbatch, pentru “The Imitation Game”, Michael Keaton, pentru “Birdman”.
UPDATE – Premiul Oscar pentrucel mai bun regizor este câştigat de Alejandro Gonzalez Iñárritu. Ceilalţi nominalizaţi au fost: Alejandro Gonzalez Inarritu pentru regia filmului “Birdman”, Richard Linklater, pentru “Boyhood”, Bennett Miller, pentru “Foxcatcher”, Wes Anderson, pentru “The Grand Budapest Hotel”, iar Morten Tyldum, pentru “The Imitation Game”.
UPDATE – Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat este câştigat de Graham Moore pentru “The Imitation Game”.
UPDATE – Oscarul pentru cel mai bun scenariu original merge la ”Birdman”, de Alejandro Gonzalez Inarritu.
UPDATE – Premiul Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră este câştigat de Alexandre Desplat pentru filmul ”The Grand Budapest Hotel”. Premiul i-a fost înmânat de celebra actriţă Julie Andrews, după un moment artistic special în care Lady Gaga a interpretat o piesă din coloana sonoră a filmului clasic ”Sunetul muzicii”.
UPDATE – Premiul Oscar pentru cel mai bun cântec a fost câştigat de “Glory” din “Selma”.
Au mai fost nominalizate “Everything Is Awesome” din “The Lego Movie”, “Grateful” din “Beyond the Lights”, “I’m Not Gonna Miss You” din “Glen Campbell…I’ll Be Me”, “Lost Stars” din “Begin Again”.
UPDATE – Cel mai bun lungmetraj documentar: “CitizenFour”
UPDATE – Cel mai bun montaj: “Whiplash”
UPDATE – Cea mai bună imagine: “Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance)”.
UPDATE – Cea mai bună regie artistică: “The Grand Budapest Hotel”
UPDATE – Cel mai bun lungmetraj de animaţie: “Big Hero 6”. Au mai fost nominalizate “The Boxtrolls”, “How to Train Your Dragon 2”, “Song of the Sea”, “The Tale of the Princess Kaguya”.
UPDATE – Cel mai bun scurtmetraj animat: “Feast”.
UPDATE – Premiul pentru cele mai bune efecte vizuale a fost acordat peliculei “Interstellar”. Au mai fost nominalizate
“Captain America: The Winter Soldier”, “Dawn of the Planet of the Apes”, “Guardians of the Galaxy”, “X-Men: Days of Future Past”.
UPDATE – Patricia Arquette (“Boyhood”) câştigă premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar. Au mai fost nominalizate Laura Dern (“Wild”), Keira Knightley (“The Imitation Game”), Emma Stone (“Birdman”), Meryl Street (“Into the Woods”)
UPDATE – Premiul Oscar pentru cel mai bun mixaj de sunet a revenit filmului “Whiplash”, iar pentru cel mai bun montaj de sunet a revenit filmului “American Sniper”.
UPDATE – Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj documentara fost câştigat de “Crisis Hotline: Veterans Press 1.
UPDATE – Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune a fost desemnat “The Phone Call”.
UPDATE – Cel mai bun film străin a fost desemnat “Ida”, de Pawel Pawlikowski (Polonia). Au mai fost nominalizate la această categorie “Leviathan”, de Andrey Zvyagintsev (Rusia), “Tangerines”, de Zaza Urushadze (Estonia), “Timbuktu”, de Abderrahmane Sissako (Mauritania) şi “Wild Tales”, de Damián Szifrón (Argentina)
UPDATE – “The Grand Budapest Hotel” a câştigat şi premiul Oscar pentru cel mai bun machiaj/ cea mai bună coafură (Frances Cannon)
UPDATE – Premiul Oscar pentru cele mai bune costume revine “The Grand Budapest Hotel” (Milena Canonero).
UPDATE 03:30 – Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar i-a revenit lui J.K Simmons (“Whiplash”). Pentru această categorie au mai fost nominalizaţi Robert Duvall (“The Judge”), Ethan Hawke (“Boyhood”), Edward Norton (“Birdman”), Mark Ruffalo (“Foxcatcher”).
Companiile promit şi creşterea numărului de angajaţi, mai bine de o treime cu 5 până la 30% sau peste, iar 87% dintre companii vor creşte salariile. 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor între 5 şi 20% sau chiar mai mult. În aceste condiţii studiul trage concluzia, corectă, că motorul creşterii economice va redeveni cererea: 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Notabil mi se pare şi faptul că satisfacţia clienţilor a intrat în rândul celor mai importanţi trei indicatori care definesc succesul pe piaţa locală, în detrimentul unor indicatori financiari, fiind în 2015 cel mai important element al succesului unei companii. La studiu au răspuns 202 executivi de top.
Despre măsurile de relaxare fiscală ce apar în noul Cod fiscal veţi fi aflat deja – reducerea TVA, a accizelor, eliminarea taxei pe stâlp, scăderea cotei unice de impozitare, alte reduceri de taxe, cu totul un pachet de măsuri care, am văzut opinii, s-ar putea situa, ca importanţă, peste introducerea cotei unice din 2005. Şi care s-ar traduce prin reducerea veniturilor bugetare cu 37 de miliarde de lei în patru ani; deja am văzut – scriu acest text joi,19 februarie – îngrijorări exuberante legate de cum, când, în ce fel?!
Am mai văzut astfel de îngrijorări, de la sindicalişti la presă internaţională, în preajma introducerii sus pomenitei cote unice de impozitare; toate s-au risipit după aplicarea măsurii, ca şi când nu ar fi fost, iar perioada care a urmat a fost una dintre cele mai faste pentru noi toţi, cu sau fără legătură directă.
Avem aşadar semnale pozitive din partea companiilor – creşteri ale afacerilor şi numărului de angajaţi dar şi a cererii, şi avem un set de măsuri guvernamentale promiţătoare. Pentru ca toate acestea, plus creşterea economică, să treacă în zona ”să simţim şi noi o îmbunătăţire„, lucrurile trebuiesc privite şi manevrate mai în ansamblu şi coroborate cu un set de măsuri de sprijinire a antreprenoriatului, ceva mai mult decât ”10.000 de euro pentru un tânăr„, cu eficientizarea aparatului administrativ şi a companiilor de stat (insolvenţa fiind una dintre măsurile care ar mai curăţa copacii de uscături), cu un program naţional de retehnologizare, începând cu zona de cercetare-dezvoltare şi terminând cu achiziţia de utilaje. Am regăsit la profesorul Nicolae Dănilă o idee interesantă, pe care o reiau, cea a unei bănci de dezvoltare, care să finanţeze sau cofinanţeze programe bazate pe fonduri europene sau fonduri private.
Şi propunerile pot continua, pentru că nu spun noutăţi, ci doar adun la un loc o sumă de idei menite să schimbe ce se mai poate schimba în ţara asta, în bine. Un start pe care ar fi bine să nu-l ratăm, poate şi pentru că 20 de ani de stagnare sau scădere economică din 25 de ani de capitalism sunt, pur şi simplu, prea mulţi. Este o schimbare care ţine mai mult de noi şi mai puţin de organisme financiare internaţionale, prea prudente când ar trebui să fie entuziaste şi prea entuziaste când ar trebui să fie cuminţi, de Uniunea Europeană, mult prea puţin uniune şi mult prea mult politicianistă.
”Mariana„, personaj shakespearian pictat de John Everett Millais, un tablou despre aşteptare şi melancolie şi osteneală.
Te decizi să pleci mai devreme acasă, aşa că intri pe aplicaţia online şi setezi temperatura în locuinţă. Seara, pui hainele în maşina de spălat, iar aparatul decide care este cea mai bună perioadă în care să deruleze programul pentru a economisi energie. Pleci grăbit la muncă şi uiţi să stingi luminile în casă, dar porneşti telefonul şi dai comanda vocală „afară“, iar luminile se sting automat. Toate aceste scenarii fac parte din soluţiile de automatizare a casei, tot mai populare şi din ce în ce mai accesibile.
Definiţiile pe care le-am primit din partea companiilor care comercializează soluţii de profil în România sună mult mai sec decât te-ai aştepta să auzi atunci când se vorbeşte despre casa care răspunde la comenzi date din partea cealaltă a oraşului sau a lumii: „O modalitate simplă, unitară şi centralizată de a controla subsisteme“, „automatizări care fac viaţa mai uşoară“ sau „sisteme de automatizare avansate pentru a oferi locuitorilor controlul“. Când se pune problema automatizării unei case, trebuie luate în calcul aspecte precum eficienţa energetică, confortul personal şi chiar siguranţa. Sunt însă oamenii dispuşi să investească sume considerabile pentru a-şi face casele mai deştepte?
Laboratoarele Nest au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, reprezintă o confirmare a cererii crescute, la nivel global, pentru produsele şi soluţiile care constituie ceea ce denumim generic „casa inteligentă“.
Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul cum societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor şi a transformat ştiinţa casei inteligente în ceva mainstream: „Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor“.
Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor, de exemplu, poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. „Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia“, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates.
