BusinessMagazin

Blog

  • Medlife: afaceri de 53 milioane lei la 6 luni

    Rezultatele se datoreaza diversificarii serviciilor oferite si investitiilor in aparatura medicala, care au condus la numarului de pacienti, dar si a incasarilor per persoana, prin accesarea de catre un singur pacient a mai multor servicii medicale. Numarul de pacienti ai Medlife a avansat in primele sase luni cu aproape un sfert fata de perioada similara a anului trecut, pana la 600.000 de pacienti, pe ambele zone de activitate, retail si corporate.

    Potrivit reprezentantilor Medlife, segmentul de retail a contribuit cu 65% la valoarea totala a cifrei de afaceri a companiei din primul semestru, acesta inregistrand o crestere a incasarilor de 48% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pe segmentul abonamentelor corporate, rezultatele din primele 6 luni arata un avans al incasarilor de 36% fata de anul trecut.

    „In prima jumatate a anului, am analizat oportunitatile de extindere a business-ului, avand planificate in acest sens mai multe proiecte a caror dezvoltare va fi accelerata in semestrul II – Hyperclinica Medlife Obor, Centrul de Excelenta in Tratamentul Osteoporozei, largirea capacitatii de functionare a maternitatii din cadrul Life Memorial Hospital cu 500 mp – prin lansarea unor apartamente de lux”, a declarat Mihai Marcu, presedintele Consiliului de Administratie Medlife.

    Pentru semestrul al doilea, oficialii companiei estimeaza o crestere de 25% a numarul de pacienti fata de primul semestru. Prognoza financiara pentru intregul an 2009 se intreapta catre o cifra de afaceri cu 40% mai mare fata de anul trecut, cand a raportat 21,2 milioane euro.

    In ceea ce priveste piata serviciilor medicale private, estimarile Medlife indica o valoare de 430 milioane euro pana la sfarsitul anului 2009, reprezentand 5% din valoarea intregii piete de servicii medicale din Romania.
     

  • Orange incepe sa vanda de vineri iPhone 3GS. Va deveni cel mai vandut din Romania?

    iPhone 3GS este de aproape doua ori mai rapid decat varianta anterioara de 3G, avand conectivitate HSDPA la viteze de pana la 7,2 Mbps. Pe langa viteza sporita, are capacitate de stocare si autonomie a bateriei mai mare.

    Camera foto este de 3 megapixeli, si are functii autofocus si macro. IPhone 3GS vine echipat cu noua varianta de software OS 3.0, care adauga noi functii si servicii (mesaje multimedia, functiile Copy, Cut si Paste).
    Terminalul va fi disponibil in mai multe variante de culoare si capacitate a memoriei integrate, respectiv negru, pentru modelul cu memorie de 16GB, alb si negru, pentru modelul cu memorie de 32GB.
    Cei care doresc sa achizitioneze un iPhone 3GS pot alege unul dintre cele trei noi abonamente in valoare de 19, 39 si 59 de euro pe luna (TVA inclus).

    In functie de tipul de abonament, perioada contractuala si modelul ales, pretul noului iPhone 3GS variaza intre 199 si 519 euro.Reteaua Orange Romania ofera capacitati de transfer de pana la 7,2 Mbps in 35 de localitati, de pana la 3,6 Mbps in peste 700 de localitati si la viteze EDGE de pana la 220kbps la nivel national.
     

    Aflati aici care sunt cele mai scumpe telefoane mobile vandute in Romania

  • Economia Lituaniei s-a prabusit cu 22% in T2

    Dupa o scadere de 13,3% a PIB-ului in primul trimestru, economia Lituaniei a devenit cea mai sever afectata economie din UE, precizeaza The Wall Street Journal.

    Cauza caderii abrupte a economiei o reprezinta problemele grave din industrie si sectorul constructiilor. Se anticipa de catre analisti, in cel mai rau caz, o contractare anuala de 16,7%.

    In Letonia, considerata pana acum cea mai slaba economie din UE, previziunile anticipeaza o cadere de 18% a PIB-ului la 30 iunie fata de perioada similara din 2008.

    Guvernul lituanian a precizat ca tara se poate descurca fara ajutorul Fondului Monetar International sau al altor institutii multilaterale.
     

  • Venituri de 650.000 euro din anunturi imobiliare pe net

    "Principala sursa de venituri o va reprezenta anunturile imobiliare platite, iar pentru acest an am bugetat venituri de 650.000 de euro", a declarat Adrian Erimescu, directorul general al site-ului. Potrivit serviciul de contorizare Trafic.ro, site-ul este cel mai vizitat din categoria sa, cu aprox. 57.000 de vizitatori unici in ultima saptamana.

    Portalul a fost relansat in urma unei investitii de 160.000 de euro, potrivit reprezentantilor Realmedia Network, proprietarul www.imobiliare.ro. Etapa de proiectare a noului portal, la care a lucrat o echipa formata din sase persoane, a inceput in noiembrie 2008 si a durat pana in luna aprilie a acestui an, trecandu-se apoi la faza de dezvoltare implementata de o echipa de 14 dezvoltatori.

    Investitiile vor continua in acelasi ritm pana la sfarsitul lunii septembrie, cand va fi lansata versiunea finala a portalului.

    Imobiliare.ro a fost lansat in 2000 iar in 2005, fondul american de investitii New Century Holdings a intrat in actionariatul companiei. Principalii concurenti ai site-ului sunt MagazinulDeCase.ro si AnunturiParticulari.ro.

    Click aici pentru a citi mai multe despre afacerile site-urilor de anunturi imobiliare din Romania.
     

  • Si-au mai ramas doar trei

    Cazul falimentului sau, mai bine zis al intrarii in insolventa a uneia dintre cele mai mari regii de publicitate online din Romania ascunde o serie de semne de intrebare. De la scindarea companiei, de acum trei luni, pana la datoriile acumulate si legaturile dintre actionari, toate ne fac la o prima vedere sa ne intrebam daca nu cumva acest faliment nu este altceva decat o strategie financiara de a scapa cat mai ieftin dintr-o situatie complicata.

    In urma cu doua saptamani, potrivit informatiilor publice de pe site-ul Tribunalului Bucuresti, Netbridge Investments, compania care opereaza agentia de publicitate online Boom Online Advertising, a intrat in procedura de insolventa, dupa ce impotriva companiei a fost deschis un dosar de catre RealMedia Network, care detine cel mai mare portal de imobiliare din Romania, Imobiliare.ro. Motivul pentru care insolventa a fost ceruta este legat de datoriile de aproximativ un milion de euro acumulate de Boom fata de furnizorii sai. Nu doar RealMedia Network a actionat regia online in judecata pentru neplata datoriilor acumulate, ci si New Colors Trade sau Gazeta Online, alti creditori. Doar fata de aceasta din urma se pare ca datoriile celor de la Boom erau de circa 600.000 de euro. De altfel, compania care gestioneaza site-ul Gsp.ro a incetat colaborarea cu Boom inca din luna februarie. Si Mkco.ro, firma detinatoare a site-urilor 121.ro si Fashionandbeauty.ro, a decis incetarea colaborarii de la 1 iunie din cauza unor neintelegeri legate de derularea contractelor. In ultimul an circa 30 de site-uri s-au retras din portofoliul Boom, printre care Trilulilu. ro, Computergames.ro, Kappa.ro si Gsp.ro.

    Se poate spune ca acesta a fost un prim semn ca lucrurile nu merg bine. Apoi a urmat scindarea companiei si mutarea unei parti din contracte catre entitatea nou creata, Digital Ads. Din luna aprilie, site-urile externe au ramas in portofoliul Boom, iar site-urile detinute de NCH au trecut sub acoperisul Digital Ads, la conducerea careia fusese adusa Mihaela Grafu, fostul director de vanzari de la Boom. Prin aceasta miscare, siteurile reprezentate de Boom erau impartite intre doua companii, parte a aceluiasi grup, vandute publicitarilor la pachet, dar facturate separat – pe Boom, respectiv pe Digital ADS.

    A fost primul moment cand au aparut zvonurile ca Boom si-ar pregati un faliment fortat. De altfel, ce se intampla acum e o noutate doar pentru cei ce nu cunosc piata de publicitate online. Pentru restul, e un moment pe care il asteptau de ceva vreme. “Falimentul nu este nici neasteptat si nici prost gestionat. Toti publisherii mari, importanti, isi vand publicitatea online singuri, iar Boom nu a ramas cu prea multe si nici active importante nu are. In plus, mai are si datorii, asa incat a fost mai buna decizia falimentului”, spune Calin Fusu, directorul general al Neogen, lasand sa se inteleaga ca avem de-a face, mai inainte de orice, cu o “miscare inteligenta”.

    Nici Val Valcu, directorul general de la AdEvolution, nu a fost surprins de aceasta veste. “Stiam de acum patru luni ca urma sa se intample asta. Cred ca motivul principal care a dus la aceasta situatie este ca managmentul Boom era unul corporatist, care nu intelegea pe deplin mediul online.” Nu a fost ocolita nici asemanarea cu disparitia de pe piata de publicitate a agentiei Bigger, care la inceputul acestui an a fost vanduta brusc de omul de afaceri Marcel Straut, pentru a scapa de datorii de patru milioane de euro.

    Faptul ca RealMedia, detinatoarea Imobiliare.ro, a fost cea care a cerut intrarea in insolventa a Boom este cu atat mai suspect cu cat, nu de mult, Adrian Erimescu, managing partner al RealMedia Network si asociatul NCH in RealMedia Network, afirma ca venirea NCH in actionariatul Imobiliare. ro, in 2005, a dus la cresterea portalului pe toate fronturile: de la 5 angajati la 35, de la 50.000 de euro cifra de afaceri la 450.000 de euro. Voci din piata isi explica aceasta decizie a RealMedia ca o incercare (reusita) de a impiedica Gazeta Online sa ceara intrarea in insolventa. Practic, se poate spune ca NCH a actionat impotriva NCH.

    In momentul de fata, Boom incearca sa obtina reorganizarea juridica. Aceasta trebuie insa aprobata de creditori, care vor fixa un termen limita. Daca insa creditorii resping planul de organizare, firma intra automat in lichidare si, implicit, nu mai este nevoita sa plateasca datoria de un milion de euro. Aceasta pentru ca daca datoriile nu sunt acoperite in urma procesului de lichidare, asociatii companiei sunt obligati sa raspunda pretentiilor creditorilor in limita capitalului social, care se ridica, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, la 10.770 de lei, in 2007, adica mai putin de 3.000 de euro – cheltuieli suportate de Siminel Andrei, managerul NCH, care detine 0,09% din actiunile NetBridge Investments, restul revenind unui offshore cipriot. In acest fel, cei 3.000 de euro vor sterge datorii de un milion. In acest caz, cel mai bun lucru pentru Boom ar fi declararea falimentului. Cu toate acestea, Cristian Petriceanu, directorul general al Boom si administrator al Netbridge Investments, a declarat pentru Paginademedia.ro ca spera in aprobarea reorganizarii juridice. Intrebat insa cum comenteaza zvonurile ca la mijloc ar fi vorba despre un “faliment fortat”, Petriceanu a raspuns ca nici nu poate fi vorba de asa ceva, iar faptul ca insolventa a fost ceruta de o firma din grup e o transpunere a proverbului “frate, frate, dar branza e pe bani”.

    In oricare dintre cazuri, reorganizare juridica sau faliment propriu-zis, “disparitia unui competitor din randul celor patru mari regii de publicitate online din Romania va avea un impact negativ asupra pietei si a jucatorilor, intrucat afecteaza imaginea celorlalte regii de publicitate si scade increderea in acestea”, spune Calin Rotarus, directorul general al Arbo Interactiv, companie care detine intre 20 si 35% din piata.

  • Ce au in comun cafenelele si cultura – VIDEO

    La cafeneaua literara de la Casa Capsa sau in cafeneaua Kübler, prin fumul gros al tigarilor, vorbele de duh ale personalitatilor erau parte a unui spectacol cu actori precum Ion Minulescu sau George Calinescu. Atunci, cafenelele culturale erau una dintre atractiile unui Bucuresti boem, unde viata sociala era conturata in jurul literaturii si al spectacolelor de teatru.

    Tendinta, desi a hibernat apoi cateva zeci de ani, a revenit in ultima perioada, inspirand tot mai multi investitori privati. Daca ar fi sa numaram, numai in ultimele doua luni cel putin zece lansari au avut legatura cu divertismentul cultural. De exemplu, la libraria Humanitas-Kretzulescu a debutat stagiunea de teatru in vitrina. Cu alte cuvinte, scena pe care actorii Raluca Urea si Stefan Ruxanda au jucat personajele din nuvela lui Milan Kundera, “Falsul autostop”, a fost chiar vitrina librariei. Iar saptamana trecuta s-a redeschis, pentru o luna, teatrul de vara Capitol.

    Cat despre nisa cafenelelor culturale, doi dintre cei mai importanti jucatori de pe piata librariilor au deschis in cursul lunii iulie localuri care mizeaza pe acest mix. La libraria Carturesti de pe strada Arthur Verona, cafeaua are aroma de cultura in doua spatii: sub_Carturesti, subsolul librariei unde se organizau expozitii, a fost transformat in Cafe Verona, o cafenea cu 100 de locuri, iar gradina interioara a fost extinsa la 500 de locuri. “Investitia a presupus doua etape – prima si cea mai complicata a inceput acum doi ani, cand am renovat subsolul, iar a doua etapa a fost anul acesta, cand am definitivat cafeneaua (barul, scaunele, mesele). In total am investit in ambele etape aproximativ 150.000 de euro”, declara Alina Jijau, PR & events manager la librariile Carturesti.

    Interiorul spatiului, realizat de atelierul arhitectilor Doina si Serban Sturdza, a fost gandit astfel incat cultura sa fie vedeta – minimalist, cu materiale naturale si obiecte de mobilier concepute special pentru proiect. Cafeneaua s-a deschis cu expozitia “Understanding History”, semnata Dragos Burlacu. “Aici vor fi organizate in continuare lansari de carte, concerte, ateliere de creatie sau diferite evenimente”, afirma Jijau, adaugand ca profilul clientilor este similar cu al celor care vin la librarie. “Sunt persoane interesate de dezvoltarea personala si profesionala continua, cu spirit critic, deschisi, de la care primim multe recomandari si de la care Carturesti invata si afla mai multe decat din cercetari de marketing”, spune Alina Jijau, care estimeaza ca pana la finalul anului se vor obtine venituri de 100.000 de euro de pe urma noilor spatii.

    Previziunile se bazeaza si pe succesul inregistrat de ceainaria Carturesti, care are lunar aproximativ 1.200 de clienti si despre care reprezentantii librariilor spun ca nu a fost afectata de criza. “Pentru spatiul ceainariei exista in prezent o cerere mai mare pentru desfasurarea de evenimente decat era la inceput, cand s-a deschis, si am observat ca a devenit intre timp, mai cunoscuta in randul strainilor, expati sau turisti”, adauga Alina Jijau. Si in ceainarie va continua seria evenimentelor culturale care au consacrat-o. “Intentionam sa reluam din toamna diminetile de
    , sa diversificam termatica atelierelor de creatie, sa gazduim cateva concerte, dezbateri pe teme de urbanism si arhitectura, dar si evenimente de business.” La randul sau, grupul Diverta a adus aroma de cafea la sala Dalles, unul dintre locurile cele mai cunoscute din Capitala pentru amatorii de cultura. “Conceptul pune in valoare intr-un mod neconventional alaturarea dintre arta si spatiul dedicat relaxarii si suetelor intelectuale”, spune Elena Platon, event manager la Dalles Revolution.

  • Cum faci bani din concediu? Pe bursa!

    Folclorul bursier spune ca vara nu este buna pentru actiuni. Investitorii au tendinta de a-si reduce detinerile inainte de a intra in vacanta, iar acest lucru duce la scaderea randamentelor pe actiuni. Brokerii, pe de alta parte, spun ca acalmia caracteristica lunilor de vara este propice acumularii de actiuni, dar si marcarii de profituri de tip speculativ. „Vara nu exista vacanta pentru investitori, si acest lucru s-a vazut in cresterea lichiditatii in ultimele sedinte de tranzactionare. Intre investitor si piata se creeaza o legatura greu de rupt chiar si vara, mai ales pentru cei care au cont de tranzactionare online. Chiar si in Insulele Feroe, daca exista o sursa de curent electric si acces la internet, investitorul poate vinde sau cumpara actiuni pe Bursa de la Bucuresti”, spune Gabriel Aldea, broker la societatea Intercapital Invest.

    Ce abordare trebuie sa adopte in aceste conditii investitorul aflat in vacanta pentru a nu pierde nicio oportunitate de crestere, si, mai ales, sa nu cada victima unei corectii estivale pe Bursa? Aldea propune doua solutii: pentru investitorii de tip speculativ, cu orizont de investitii pe termen scurt, de doua-trei luni, este indicat ca inainte de a pleca intr-un concediu de cateva saptamani sa isi vanda detinerile pe Bursa, si sa reintre in piata, atunci cand se „reconecteaza la piata”. Plasamentele pe termen scurt presupun o atenta si stransa conectare la piata, la stirile din plan extern si intern, lucruri dificil de realizat de un investitor aflat intr-o excursie exotica.

    „In aceasta perioada apar cazuri de clienti care vand din actiuni pentru a face rost de bani necesari cheltuielilor de vacanta. Acestia sunt insa investitori cu portofolii relativ mici, si ale caror disponibilitati banesti nu sunt foarte ridicate”, a explicat el. Pentru investitorii pe termen lung, cu un orizont de investitii de cativa ani, lunile de vara nu ar trebui sa aduca o schimbare in strategia de portofoliu, ci doar o eventuala consolidare a detinerilor pe anumiti emitenti daca preturile si lichiditatile permit.

    „Vara, cand piata este mai calma, iar tranzactiile de tip speculativ sunt mai putin numeroase, se pot acumula actiuni la preturi interesante. Cred ca investitorii ar trebui sa priveasca acum si spre derivate. Pe termen lung, portofoliul ar trebui sa includa alaturi de pozitiile spot, si optiuni sau futures. Este adevarat ca piata de derivate nu este prea lichida, dar poate oferi oportunitati”, explica Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest.

    Cel putin cinci emitenti pe care investitorii ar trebui sa ii aiba in vedere sunt, potriivt lui Aldea, societatile de investitii financiare (SIF-uri), din perspectiva modificarii pragului de detinere (stabilit acum la un maxim de 1%), dar si al faptului ca sunt in continuare considerate subevaluate. La sfarsitul lunii iunie, un grup de 18 senatori si deputati au semnat un proiect de lege privind eliminarea pragului de detinere de 1% de la SIF-uri, lucru cerut cu insistenta in ultimii ani de majoritatea brokerilor si investitorilor de pe Bursa. Daca va fi adoptat in Parlament, acest proiect ar permite investitorilor puternici din piata sa preia controlul asupra averii de 1,4 mld. euro a celor cinci SIF-uri. Mai mult, al doilea raliul bursier din acest an ar putea fi alimentat de ridicarea pragului de detinere la SIF-uri.

    ”Intotdeauna exista o sansa sa apara un al doilea raliu. Acesta poate fi alimentat de doua evenimente: anularea pragului la SIFuri sau lansarea de oferte publice de preluare pentru companiile din grupul Rompetrol”, crede Peter Mars, director de investitii la societatea Middle Europe Investment care administreaza investitii de circa 13 mil. euro pe Bursa de la Bucuresti. Alaturi de noutatile privind pragul de detinere la SIF-uri, investitorii ar trebui sa stea conectati la stirile privind evolutia economiei mondiale si a Statelor Unite ale Americii, care vor decide in mare masura evolutia Bursei de la Bucuresti.

    „Daca se anunta o ameliorare a economiei americane, cu siguranta evolutia Bursei va fi pozitiva. Ce se intampla pe plan intern si in ce masura economia romaneasca se va inscrie sau nu tendintei de revenire inregistrata de economiile din Vest vor conta tot mai mult incepand de anul viitor; acum, turnura pe care o ia economia mondiala este mai importanta pentru piata locala”, explica Aldea. Marius Trif, directorul general al societatii de brokeraj Carpatica Invest, aflat el insusi in concediu, spune ca se pot face bani pe Bursa si in perioada de vara.

    „Pentru cei care se multumesc cu un randament de 2-3%, se pot face bani si in perioada de vara”. Poate chiar si mai mult. De exemplu, titlurile Petrom (SNP) au crescut cu 4,21% in primele trei saptamani ale lunii iulie, actiunile BRD au urcat cu 7,36%, in timp ce titlurile celor cinci SIF-uri, reunite in indicele bursier BET-FI, au inregistrat un avant de 5,5%. „Unul dintre riscurile perioadei de vara este reprezentat de lichiditatea in scadere, care l-ar putea tine captiv pe investitor pentru o perioada de timp pe un anumit emitent. Astfel ca daca se fac achizitii in aceasta perioada trebuie sa fie luat in considerare si gradul de lichiditate al emitentului”, explica Trif.

    El spune ca verifica ce se intampla in piata o data sau de doua ori pe zi, fara a rata deschiderea de la ora 10.00. Si ceilalti brokeri recunosc ca isi suna clientii plecati in concediu. Experienta verilor trecute da si mai multe motive investitorului sa isi ia cu el in concediu laptopul. Mai ales ca scaderile din 2008 cer timp pentru a se recupera. De exemplu, fondul de actiuni Active Dinamic, administrat de societatea Swiss Capital, a fost cel mai performant fond mutual in primul semestru al anului cu un randament de peste 44%. Cu toate acestea, pierderile raportate anul trecut urca pana la 74%, astfel ca investitorii care au intrat in fondul Active Dinamic in vara anului trecut sunt in continuare „pe minus”, cu pierderi de aproximativ 40%.

    Potrivit raportului de administrare pe 2008, principalele plasamente ale fondului sunt actiunile companiei de constructii Socot Targu-Mures, ale Petrom Aviation si Avicola Buzau, toate societati listate pe piata RASDAQ. Situatia este valabila si pentru restul fondurilor de actiuni, administratorii fiind de parere ca sunt necesari cel putin doi ani pentru recuperarea pierderilor. Sansele ca anul 2009 sa fie incheiat pe plus de fondurile de actiuni sunt insa tot mai mari. „Niciuna din verile ultimilor trei ani nu a fost la fel. Vara din 2007 a fost una fierbinte, cu profiturile mari de dinainte declansarii crizei pe plan international, a urmat apoi vara lui 2008 cand am inceput sa resimtim primele semne ale crizei, pentru ca vara aceasta sa ne aflam in plina criza. Cred ca si vara anului viitor va fi total diferita si sa asistam la revenirea Bursei”, spune Isac.

  • Asiguratorilor inca le merge bine

    Cresterea de numai 1,5% pe care au inregistrat-o companiile de asigurari in primele trei luni ale anului i-a trezit pe cei care le administreaza si i-a determinat sa caute, fiecare cum a stiut, masuri sa se replieze in fata riscurilor pe care le ridica criza. Starea de panica si teama care i-a cuprins pe clienti a fost un hop important pe care asiguratorii l-au avut de trecut – trebuia, pe de o parte, sa atraga noi clienti, si pe de alta parte (si mai important), sa-i pastreze pe cei deja existenti. Dupa ce in primul trimestru s-au confruntat cu primele efecte serioase ale crizei, companiile de asigurari au inceput sa aplice diferite metode, cu care sa combata ce au vazut ca este mai periculos la propriul business.

    Astra Asigurari, spre exemplu, compania care ocupa locul patru pe piata de asigurari generale, a marsat pe segmentul asigurarilor de cladiri si bunuri (property). Aceasta strategie i-a adus in primul semestru al anului o crestere de 314,6%, pana la 106,5 milioane de lei. Un alt exemplu este liderul pietei de asigurari de sanatate, Eureko, care a renuntat la vanzarea de polite RCA, pe care le avea inca din 2004, anuntand, in schimb ca, din toamna, isi va innoi portofoliul de produse. Un rol important in noul portofoliu il vor avea planurile financiare pentru copii.

    Si Omniasig a fost nevoita sa sa recurga la concesii – a renuntat la asigurarile de credite si garantii, pentru ca erau prea riscante. Efectul imediat a fost ca in primul semestru subscrierile au scazut cu 3%, pana la 596 de milioane de lei. Pe de alta parte, rata daunei pe segmentul auto a scazut de la 81%, in 2008, la 78,35%, in primele sase luni din 2009, datorita unor masuri precum majorarea tarifelor, cresterea francizelor sau rezilierea anumitor contracte.

    Pentru ING Asigurari de Viata, liderul pietei de profil, 2009 a insemnat, pana acum, eforturi sustinute pentru retentia clientilor. “Retentia este focusul principal in aceasta perioada, in care este foarte greu sa castigi clienti noi, veniturile sunt in scadere, iar clientii au nevoie de lichiditati pe termen scurt”, spune Cornelia Aurelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata. Rezultatul acestei orientari a fost incurajator pentru ING – rata rezilierilor s-a injumatatit in trimestrul al doilea, fata de primul trimestru, de la 2% la 1% pe luna, din totalul contractelor in vigoare.

    Segmentul asigurarilor de viata, in general, a fost marcat anul acesta de cresterea ponderii produselor traditionale, cu componenta garantata, in defavoarea celor de tip unit linked, unde gradul de risc este mai mare. Daca la ING , spre exemplu, in al doilea trimestru al anului trecut 62,25% dintre politele vandute erau cu componenta investitionala si restul produse traditionale, anul acesta, doar 40% dintre asigurarile vandute au fost de tip unit linked.

    Tendinta generala de scadere a vanzarilor pe segmentul de produse cu componenta investitionala a dus la o contractare a pietei de asigurari de viata, care a inregistrat o scadere de 2,9%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Ponderea este o medie intre scaderea inregistrata pentru produsele traditionale (1,98%) si cele unit linked ale caror vanzari au scazut cu putin peste cinci procente. Cu toate acestea, in ceea ce priveste intentiile de achizitie ale clientilor, se manifesta o tendinta pozitiva, dupa cum arata un studiu Mercury Research, din iulie 2009. Astfel, intentia de achizitie pentru asigurarile de viata a crescut la 17% fata de 14% in noiembrie 2008, in timp ce pentru pensiile facultative aceasta este in prezent de 13% fata de 11% in noiembrie 2008.

    Apele sunt mai linistite sub barca asigurarilor generale, unde volumul de prime brute subscrise a crescut cu 7,58% in primul semestru al anului, fata de primul semestru din 2008. Acest segment a fost puternic sustint de asigurarile obligatorii de raspundere civila auto. Astfel, politele RCA au crescut cu 14,41% in primul semestru din acest an, in timp ce politele Casco au scazut cu 2,11% in termeni reali. Angela Toncescu, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, apreciaza insa ca, in aceste conditii, evoluta pietei de asigurari este buna. “Datele provizorii pentru primul semestru al acestui an arata ca piata româneasca de asigurari se inscrie in tendintele manifestate la nivel global inca din partea a doua a anului 2008, in ceea ce priveste activitatea de subscriere”, precizeaza Toncescu.

    Au fost si companii de asigurari pentru care primele sase luni ale anului au adus cresteri neasteptate ale afacerilor. Cu un plus de 62%, pana la 411 milioane de lei, si o crestere de 70,1% pe segmentul casco (in ciuda evolutiei generale a pietei), conducerea Astra Asigurari se poate declara multumita. Cu toate acestea, Radu Mustatea, directorul general Astra Asigurari, ramane atent la principalele pericole care ii pandesc acum pe asiguratori. Cele mai importante sunt continuarea tendintei de crestere a daunalitatii, avansul ratei platilor neachitate la asigurarile generale si majorarea rascumpararilor la asigurarile de viata.

    Principala intrebare care se ridica dupa aceste rezultate este daca ele se vor mentine si in a doua jumatate a anului, care, din punct de vedere economic, se anunta poate chiar mai grea decat prima. Daca pana anul trecut piata de asigurari a crescut de la an la an, atat pe segmentul de asigurari generale, cat si pe asigurarile de viata, 2009 ar putea insemna primul an pe minus.

  • Tot mai multe poze cu Dacia. Acum, un Sandero MCV-GALERIE FOTO

    Italienii de la autoblog.it precizeaza ca este vorba despre o viitoare Dacia Sandero cu sapte locuri.

    Insa potrivit celor de la forum.4tuning.ro este vorba de un Logan MCV realizat de catre proprietarul modelului care este student la Automobile Rutiere.

    Viitorul SUV al Dacia, care urmeaza a fi lansat pe piata europeana in prima parte a anului viitor se va numi Kanjara si va fi bazata pe platforma tehnica a lui Nissan Qashqai – fiind astfel primul model Dacia din "era Renault" care nu va mai fi proiectat pe platforma "Logan", potrivit L’Automobile.

    Noul model va avea pe langa versiunile deja anuntate de oficialii Dacia – tractiune pe doua si patru roti – si o varianta cu sapte locuri – Kanjara+2, dupa modelul lui Nissan Qashqai.

    La doua luni dupa ce a prezentat oficial primul sau crossover (un model aflat al limita dintre doua segmente traditionale), au aparut deja mai multe seturi de poze spion cu modelul SUV pe care Dacia urmeaza sa il prezinte oficial in toamna.

    Lansarea Stepway (denumirea oficiala a crossover-ului) venea la alte doua luni dupa ce Dacia prezentase concept-car-ul Duster, primul concept car veritabil al producatorului roman. Asteptam comentariile voastre legate de modul cum arata SUV-ul Dacia si, mai ales, de sansele pe care credeti ca le poate avea acest model in lupta cu ceilalti concurenti din piata.

    Cititi aici mai multe despre cele 1,3 milioane de masini produse de Dacia de la preluarea de catre Renault in urma cu zece ani, dar si despre strategia de marketing a Dacia pe timp de criza.

    Sursa foto L’Automobile, forum.4tuning.ro, Daciaclub.ro si compania.

     

  • Dragos Damian preia conducerea Actavis Romania

    Dragos Damian, in varsta de 42 de ani, va prelua pozitia de director general incepand din luna august si se va ocupa de dezvoltarea si coordonarea operatiunilor comerciale ale Actavis in Romania.

    Oficialul si-a inceput activitatea in industria farmaceutica din anul 1994, in cadrul companiei Roche, unde a avansat pana la pozitia de medical manager. Intre anii 1999 si 2004 a condus biroul reprezentativ al Berlin Chemie, subsidiara a grupului italian Menarini. Ulterior, a fost numit director comercial in cadrul companiei Terapia, iar din anul 2006 a ocupat pozitia de CEO al Terapia-Ranbaxy. In luna aprilie 2008, Dragos Damian a fost numit Director General al companiei Zentiva, functie pe care a ocupat-o pana la sfarsitul lunii iunie 2009.

    Fostul director general al Actavis Romania, Laurentiu Scheusean, a renuntat la conducerea companiei in luna iunie a anului curent, in vederea dezvoltarii unei afaceri proprii.