BusinessMagazin

Blog

  • Bricostore creste cu 100%

    Spre deosebire de majoritatea managerilor, Isabelle Pleska, director general al Bricostore Romania, nu are un mandat delimitat in timp; tine fraiele Bricostore inca de la primii pasi pe piata romaneasca, din 2001, dupa ce inainte a lucrat vreme de trei ani si jumatate in Ungaria.

    Perioada petrecuta in Romania este deja de doua ori mai lunga, dar directorul Bricostore spune, vorbind romaneste cu accent frantuzesc, ca nici nu se gandeste sa plece din Romania, mai ales ca urmeaza doi ani intensi pentru companie. Nu mai putin de zece deschideri sunt programate, cate cinci in fiecare an, ceea ce inseamna practic o crestere cu peste 100% fata de reteaua de opt magazine pe care le numara acum Bricostore.

    Compania franceza, ce ocupa acum al doilea loc in piata in functie de vanzarile anuale, dupa reteaua germana Praktiker, a realizat in 2007 o cifra de afaceri de 180 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent, dupa ce a deschis un singur magazin, la Pitesti.

    „Aveam programate doua deschideri, dar una dintre ele a fost amanata, nefiind gata magazinul“, explica Pleska. Ca tinta pe termen lung, compania are o retea de 20 de magazine, dar „totul e legat de deschiderea de hipermarketuri alimentare“, magazinele retelei Bricostore fiind in parcuri comerciale sau in imediata apropiere a unor astfel de parcuri.

    „E de preferat ca in zona sa fie si un magazin de mobilier, pentru ca o oferta larga de produse polarizeaza atentia clientilor si sporeste traficul“, spune reprezentanta Bricostore. Pe langa varianta cresterii organice, „ne gandim si la posibilitatea de a prelua o alta retea de pe piata“, declara pentru BUSINESS Magazin Isabelle Pleska.

    Desi nu a dorit sa ofere amanunte, directorul Bricostore Romania a confirmat ca din acest punct de vedere cei mai interesanti sunt comerciantii romani de profil – iar aici ar fi vorba de Ambient Sibiu si Dedeman Bacau.

    O preluare are insa, pe langa avantajul imediat al acoperirii rapide a teritoriului tarii, si o serie de dezavantaje, mai ales la capitolul costuri. O preluare este costisitoare nu numai ca tranzactie, ci implica o serie de cheltuieli pentru alinierea magazinelor „atat in ce priveste amenajarea spatiului, cat si pentru reformarea oamenilor“, spune Pleska.

    Tot ea precizeaza insa ca nu se asteapta ca viitorul imediat – urmatoarele luni – sa aduca astfel de tranzactii pe piata de bricolaj. Apetitul pentru spatii comerciale depaseste in acest moment puterea dezvoltatorilor mai cu seama ca toate retelele de do-ityourself (DIY) accelereaza la maxim ritmul deschiderilor.

    In timp ce Bricostore vrea sa-si creasca numai anul acesta numarul de magazine cu peste 50%, Praktiker are inten- tii de a deschide cam tot atatea spatii noi ca si anul trecut, cand a inaugurat patru.

    Piata de DIY, a carei valoare a depasit anul trecut 1 miliard de euro, conform estima rilor BUSINESS Magazin, este disputata atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore –, cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe zona Moldovei.

    La o scara mai mica sunt prezenti si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constant a (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de construct ii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    BauMax s-a dovedit mai iute de picior, inaugurand intr-un an si jumatate nu mai putin de cinci magazine, toate in afara Capitalei. Reteaua austriaca Hornbach si-a facut si ea intrarea in piata la finalul anului trecut cu un magazin in Bucuresti, iar comerciantul german Obi a anuntat recent ca vrea sa deschida anul acesta cel putin doua magazine.

    Avantajul companiilor cu vechime in piata – ca Praktiker, Bricostore si retelele romanesti – este dat mai cu seama de costurile de operare mai reduse de care se bucura, cel putin pana in acest moment. Frenezia preturilor din domeniul imobiliar forteaza costurile sa urce spre praguri de neimaginat in urma cu 6-7 ani.

    Bricostore are in proprietate majoritatea spatiilor in care opereaza, dar tactica se schimba, pentru ca pretul terenurilor este deja foarte mare. In completare insa, „tot ce e legat de inchiriere este foarte scump si nu suntem prega titi sa acceptam orice pret cu orice chip numai pentru a ne extinde“, spune Pleska.

    Compania pe care o conduce a preferat politica pasilor marunti, mai ales ca „la inceput, cand am intrat pe piata din Romania, a trebuit sa ne autofinantam; nu era nicio banca dispusa sa ne acorde fonduri pentru investitii“. Asa se face ca reteaua Bricostore are acum opt magazine, in timp ce principalul sau competitor, Praktiker, are deja 20.

    Vanzarile pe magazin inclina insa balanta in favoarea francezilor, ce au inregistrat anul trecut o medie de 22,5 milioane de euro, fata de 12,5 milioane de euro in cazul germanilor. Fiind o afacere de familie, cu prezenta peste granite in Ungaria, Croatia si Romania, Bricostore nu s-a bucurat de suportul financiar al marilor grupuri comerciale ce si-au adus diviziile de DIY pe piata romaneasca.

    Cel mai recent exemplu este Obi, parte a grupului Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, care detine in piata germana pozitia de lider si care ataca acum piata romaneasca. Pentru Bricostore, accentul in extindere cade anul acesta pe provincie – deschideri la Arad, Focsani, Braila, Oradea si Suceava – dupa ce a preferat pana acum sa se concentreze mai mult pe Capitala.

    O sursa de crestere a afacerii este insa, in opinia Isabellei Pleska, si masa de orase medii si mici. „Nu avem nimic batut in cuie deocamdata, dar ne gandim sa continuam extinderea cu varianta unor magazine de dimensiuni mai mici, odata ce vom acoperi toate orasele mari“, spune directorul Bricostore.

    Toate magazinele pe care francezii le au deja pe piata sunt de dimensiuni mari, cu suprafete cuprinse intre 10.000 si 14.000 mp. Desi Bricostore este prima retea de DIY care se gandeste la extinderea si catre orase de dimensiuni medii, modelul n-ar fi tocmai o premiera pe piata romaneasca.

    Un corespondent se regaseste pe piata magazinelor alimentare: reteaua franceza de hipermarketuri Carrefour a intrat in segmentul supermarketurilor prin preluarea Artima. Pleska spune insa ca orasele medii nu sunt plasate deocamdata in varful listei de prioritati, unde orasele mari figureaza in continuare drept cele mai atractive tinte.

  • Ce ziceau baietii de la Pantera

    Sigur ca actorii sunt cei mai frumosi si realizatorii TV cei mai destepti, iar producatorii de showuri sunt si frumosi si destepti, pentru ca ei vin cu banii; chestia e ca in spatele celor frumosi si destepti stau cei urati, dar mai destepti decat desteptii, pentru ca ei isi imagineaza replici spumoase si situatii amuzante si intamplari emotionante, adica suma lucrurilor care ii fac pe actori si producatori sa defileze mandri pe covorul rosu.

    Vorbesc de covorul rosu pentru simplul fapt ca scriu acest text inainte de Oscaruri, dar nu premiile academiei americane de film ma preocupa, ci puterea. Mi se pare cel mai potrivit subiect in vremuri de recesiune economica, de Kosovo si de afisare vulgara a puterii, cum ziceau baietii aceia de la Pantera*.

    Puterea celor urati si mai destepti decat desteptii, care uite ca, daca vor, le pot face pe frumoasele lumii sa poarte, figurat vorbind, rochia de anul trecut pe pomenitul covor rosu. Puterea celor umili carora, intr-un 2008 al alegerilor generalizate, la noi, la americani, la rusi sau la spanioli sau aiurea, li se cerseste, mai mult ca niciodata, atentia. Puterea celor ce-si inchipuie ca pot crea natiuni din nimic. Puterea celor ce-si inchipuie ca pot pastra granite trasate aiurea. Puterea celor ce mai cred in granite si a celor ce nu mai respecta nicio limita.

    Guy Kawasaki, un guru al afacerilor, a deschis o discutie in acest sens, pe care v-o propun.

    El imparte puterea asa:

    • Puterea 1.0 – muschi si arme
    • Puterea 2.0 – bani, cota de piata, gandire
    • Puterea 3.0 – mai amabil, mai bland, mai bun

    Initial mi-a sunat ca dictonul crestin cu oferitul celuilalt obraz sau ca zicerea aceea, discutabila, care ne asigura ca sabia nu taie capul plecat. Pe urma a intelepciune budista transferata in lumea occidentala (de regula asemenea transferuri se fac intr-un mod cel putin nefericit, de genul «pune-ti clopotei de vant la intrare si trage o dunga rosie in stil feng shui si o sa te umpli de bani», chiar daca nu faci nimic pentru asta).

    Asa ca am incercat sa ma dumiresc. Kawasaki se bazeaza pe un articol al profesorului Dacher Keltner de la Universitatea Berkeley, „The Power Paradox“, care lanseaza urmatorul concept: puterea este abilitatea de a influenta oamenii sa isi atinga scopurile si interesele, folosindu-ti propriile abilitati intr-un mod responsabil.

    Paradoxul este ca puterea deterioreaza numitele abilitati. Ca sa terminam cu teoria, profesorul de la Berkeley mai invoca trei mituri ale puterii in lumea moderna. Primul este ca puterea inseamna cash, voturi si muschi, al doilea ca un individ definit drept machiavelic va castiga oricum in jocul puterii si al treilea ca puterea este dobandita in urma aplicarii unei strategii.

    Fiecare din aceste mituri este demontat, cu exemple practice ce merg de la puterea tipatului copilului ce vrea o bomboana asupra parintilor la ierarhiile din dormitoarele universitatilor, unde modestia este la mare pret, sau la manifestarile executivilor de la Enron. In esenta puterea adevarata are nevoie, in opinia lui Dacher Keltner, de modestie si empatie, nu de forta si de teama de pedeapsa; dar ceea ce vor cu adevarat oamenii de la liderii lor, asa-numita inteligenta sociala, este distrusa de experienta puterii.

    Fostul director executiv de la Enron Jeffrey Skilling definea puterea astfel: „Tot ceea ce conteaza sunt banii… cu bani cumperi loialitate. Nici o emotie nu este mai importanta decat banii“. Bazandu- se si pe astfel de credinte, Enron a fost puternica: sase ani la rand a fost categorisita una din cele mai inovatoare companii in topul Fortune, New York Times credea ca este un model pentru noua cultura a muncii din SUA, iar Kenneth Lay, predecesorul lui Skilling, era desemnat drept unul din cei 25 de manageri de top din 2000.

    Cel mai la indemana exemplu de putere pe care o cunosc se bazeaza, machiavelic, tocmai pe crearea de temeri si pe identificarea de vinovati. Mai mult, avem de-a face cu o serie de mantre care ni se recita constant, periodic, fara ca misionarii sa oboseasca si fara ca bastinasii de convertit sa incerce sa le analizeze sau sa le verifice: rusii si gazele, ungurii si separatismul, romanii si productivitatea, valabilitatea relatiei dintre invatatura si reusita in viata sau dintre munca si avere.

    Discursul meu despre putere nu are nici o morala, pentru ca jocul puterii nu poate fi demontat; totdeauna se va gasi cineva dispus sa insele si cineva dispus sa se lase inselat. Dar mi se pare cel mai potrivit subiect in vremuri de recesiune economica, de Kosovo si de afisare vulgara a puterii, cum ziceau baietii aceia de la Pantera.

    * PANTERA – grup american de heavy metal; In 1992 au lansat albumul VULGAR DISPLAY OF POWER

  • Friends Advertising are un nou Senior PR

    Aceasta are o experienta de sapte ani in comunicare si va coordona activitatile de PR atat pentru agentie, cat si pentru clientii comerciali.

    Friends Advertising a fost infiintata in 2003 de catre Bojan Spasic si Sorin Tranca, iar in toamna anului trecut s-a afiliat la IMSG, retea internationala care activeaza pe piete in dezvoltare.

    IMSG isi proprune ca pana la sfarsitul lui 2009 sa devina unul dintre primele zece grupuri de comunicare.

    In ultimii doi ani, Friends a lucrat pentru aproximativ 25 clienţi,printre care: Unilever Canon Photo-Video CEE (cont regional), TINA R, Medrom, Intersnack, Euro 26, Gealan, Siemens România, Fundatia Copii Sănătoşi, Porsche Bucuresti Vest 2, Fan Courier, European Drinks, Ţiriac Imobiliare,

  • Gheorghe Calburean trece pe imobiliare

    Daca actionarii vor fi de acord cu propunerile presedintelui societatii Gheorghe Calburean, va fi infiintata o entitate separata care se ocupa de dezvoltarea proiectului imobiliar, societate in care Dafora va detine o cota de 50% din capitalul social. Inainte de infiintarea societatii va fi efectuat un studiu de fezabilitate.

    In Adunara Generala urmeaza a fi decisa si vanzarea unui teren de constructii detinut de Dafora catre societatea nou infiintata. Terenul a carei destinatie urmeaza a fi stabilita se afla in cartierul Floreasca al Capitalei, una dintre zonele foarte scumpe in prezent. Compania nu a furnizat date privind marimea terenului si nici tipul proiectului imobiliar, cel mai probabil fiind vorba de o cladire de birouri.

    Decizia actionarilor Dafora va fi luata cu o zi inainte de intrarea actiunilor Dafora (simbol DAFR) pe piata principala a BVB, categoria a II-a. Titlurile Dafora se tranzactioneaza din 1996 pe piata RASDAQ, catgoria III Regular, iar in prezent sunt suspendate pentru desfasurarea AGEA.

  • 11% in doua zile de crestere pentru SIF-uri

    Indicele BET a inchis sedinta cu o apreciere de 2,2%, ajungand pana la 7.812 puncte, dupa ce atinsese o majorare maxima de 3,5 procente pe parcursul zilei. Si BET-C, indicele compozit a continuat urcarea cu 1,75%, valoarea de inchidere fiind de 5.441 puncte. Ambii indici au fost trasi in jos in ultimul sfert de ora de tranzactionare, cauza fiind vanzarile speculatorilor intra-day, care si-au marcat profiturile obtinute in sedinta de astazi.

    Cea mai importanta apreciere a fost inregistrata de BET-FI, cu 4,7%, indicele ajungand pana la valoarea de 64.543 puncte. Principala sustinere a venit din partea SIF3 Transilvania, care a consemnat o crestere de 8,2%. SIF1 Banat-Crisana a urcat 4,6%, iar SIF5 Oltenia 4,1%. Cele cinci societati de investitii financiare au consemnat o valoare de tranzactionare de circa 45 milioane lei (12,4 milioane euro).

    Lichiditatea pietei a fost egala cu media anului trecut, valoarea totala de tranzactionare fiind de 22,8 milioane euro, cu 21,2 milioane euro aferente operatiunilor de pe piata principala. Moneda nationala a mai recuperat 1,6 bani fata de euro, cursul oficial comunicat de BNR fiind de 3,643 lei/euro.

  • Arabii vor sa construiasca primul oras ecologic din lume

    Ei si-au propus sa ridice in Emiratele Arabe Unite primul oras din lume in intregime ecologic.

    Pana la finalizarea proiectului este insa cale lunga si, se pare ca, preocupati de proiectele viitorului, emirii arabi uita de prezent. Acum, Golful Persic este o zona extrem de poluata.

    Click aici pentru mai multe amunte

  • Bancile lungesc anul ca sa-si umfle dobanzile la credite

    Foamea de credite a romanilor e exploatata din plin de banci. Acestea, pentru a mai ciupi cativa lei din dobanzi si comisioane, au ajuns sa lucreze cu un calendar propriu, diferit de cel gregorian. Astfel, pentru unele banci, anul are un numar diferit de zile, in functie de operatiunea pe care o executa institutia.

    Cand e vorba de calculat dobanda la credite, aceasta se percepe pentru 365 de zile. In schimb, dobanda la depozite se acorda doar pentru 360 de zile, adica cat are, in teorie, anul bancar. Din pacate, banci precum Unicredit Tiriac, CEC, Banca Romaneasca sau Banc Post se raporteaza la un an de 360 de zile, dat te obliga sa platesti dobanda pentru „anul lung” de 365 sau chiar 366 de zile.

    Click aici pentru a citi continuarea

  • Isarescu: Euro nu va fi adoptat in 2014, daca inflatia nu scade

    "Daca inflatia nu scade in mod sustenabil in 2008 si 2009, ma tem ca adoptarea euro in 2014 nu va fi realizata", a afirmat seful bancii centrale.

    El a aratat ca experienta actuala, cu reinflamarea inflatiei si deprecierea leului, demonstreaza ca reducerea ratei inflatiei in lipsa imbunatatirii celorlalti indicatori este contraproductiva.

    "Ne-am invatat minte ca a duce inflatia in jos cu masuri nesustenabile nu este un beneficiu. Daca nu vom putea sa aducem inflatia in intervalul stabilit, dar in mod sustenabil, planul B este sa strangi alte politici si sa ltsi economia sa corecteze cu masuri mai dure", a adaugat Isarescu.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare hotelier din Romania

    Cele opt decenii de viata ale lui Josef Goschy sunt demne de scenariul unui serial gen „Dinastia“ sau „Familia Guldenburg“: aventura tineretii petrecuta in strainatate, un nou inceput la o varsta la care altii se gandesc la retragere, daca n-au facut-o deja, cei trei nepoti care se pregatesc sa preia conducerea imperiului hotelier.

    Genericul curge pe imaginea unei case albe, elegante, situata pe o strada linistita de langa Parcul Trandafirilor din Timisoara. Lui Goschy, postura de sef de dinastie i se asorteaza de minune cu cei doi metri inaltime, coama carunta si alura impecabila.

    La sfarsit de ianuarie, omul de afaceri urma sa plece la mare, pentru a-si vizita cea mai noua proprietate, complexul hotelier Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din Olimp, pe care l-a castigat la sfarsitul lui 2007, platind 22 de milioane de euro.

    „Tremuram de emotie si nici nu indrazneam sa ma uit in jurul meu“, isi amintes te Goschy momentele de la licitatia din 18 decembrie, cand AVAS a scos la vanzare cu strigare complexul din Olimp. Insa dupa ce atat Goschy, cat si principalul sau rival din cadrul licitatiei, adjunctul omului de afaceri Mohamad Murad (unul dintre cei mai cunoscuti investitori de pe litoral), au ridicat cate o data cartonasul, oferind cate doua milioane de euro in plus fata de pretul de pornire al licitatiei, a vazut cu coada ochiului cum „omul lui Mohamad“ a vorbit la telefon cam cinci minute.

    „Cand a terminat de vorbit, a venit si m-a felicitat: grupul Majestic se retragea din licitatie“, continua Josef Goschy, amintindu-si ca a castigat gratie unui noroc nesperat – a avut numarul unu in licitatie (regulamentul licitatiilor cu strigare spune ca, la oferte egale, se castiga in ordinea cumpararii caietului de sarcini).

    Goschy crede ca ar fi castigat aproape sigur licitatia, chiar daca Murad mergea mai departe: „Eram pregatit sa dau mult- mult pe aceste hoteluri“, insista el. Desi nu vrea sa spuna cati bani pregatise, accepta ca ar fi putut ajunge chiar la dublu (pretul de pornire pentru cele trei hoteluri fiind de 20 de milioane de euro).

    Nu numai cartonasul cu numarul 1 i-a purtat noroc. Faptul ca a trebuit sa pluseze cu doar doua milioane pentru a castiga s-a datorat altui noroc: reprezentantii SIF Transilvania, societatea de investitii care detine pachetul minoritar al Olimp Estival SA (proprietarul celor trei hoteluri), venisera la licitatie gata si ei sa dea oricat de mult; au fost opriti insa la intrarea in licitatie de faptul ca sunt actionari la o serie de firme cu datorii la stat.

    „Este vorba de niste datorii pe care nu le puteam controla, in unele firme nefiind actionari majoritari“, comenteaza Florian Firu, directorul adjunct al societatii de investitii. Firu accepta ca ar fi mers departe cu suma oferita: „Am pastrat acest pachet la Olimp Estival atatia ani in care complexul a fost total neprofitabil, sperand ca intr-o zi va intra in portofoliul nostru. Acum este prea tarziu“.

    Daca nu au castigat complexul, cei de la SIF Transilvania mai au insa un avantaj asupra lui Josef Goschy: pachetul minoritar, pe care omul de afaceri doreste sa il cumpere. „Vom accepta, desigur, sa intram in negocieri pentru acest pachet de actiuni si vom vedea daca il vom vinde sau nu“, spune Firu.

    De ce ar vrea Goschy pachetul minoritar? Pentru ca omul de afaceri a urmarit mereu sa fie unicul proprietar al portofoliului sau de active hoteliere. „Nu ma asociez cu nimeni, nu am nimic de impartit cu nimeni, sunt proprietarul tuturor hotelurilor mele si eu iau toate deciziile“, isi expune omul de afaceri filozofia dupa care s-a orientat intodeauna.

    Planul lui Josef Goschy este ca, dupa ce ii va fi convins pe cei de la SIF Transilvania sa ii vanda pachetul minoritar, sa includa si cele trei hoteluri de la mare in portofoliul efectiv al Unita Turism, societatea de turism pe care o controleaza. Unita Turism ar detine astfel toate cele 23 de hoteluri ale omului de afaceri, plus cele trei achizitionate anul trecut. Asadar, 26 de hoteluri, totalizand 3.500 de camere si valorand peste 350 de milioane de euro dupa cum citeste Goschy dintr-un registru stufos de pe biroul sau.

    „Valoarea aceasta va fi valabila la sfarsitul anului 2008, dupa ce vor avea loc toate investitiile planificate in toate hotelurile mele in acest an“, spune Goschy, adaugand ca valoarea portofoliului sau a castigat o treime prin includerea pachetului majoritar de la Amfiteatru, Panoramic si Belvedere.

  • Anca Ioan, CEO Tiriac Holdings: Pretul terenurilor poate scadea

    Pretul terenurilor ar putea sa scada in a doua jumatate a anului pe fondul iesirii investitorilor speculativi, sustine Anca Ioan, directorul executiv (CEO) al Tiriac Holdings, unul dintre cele mai puternice grupuri din Romania, cu investitii de circa 2 mld. euro in imobiliare.

    "Datorita contextului mondial, multi dintre acesti investitori speculativi au inceput sa se retraga, lucru care s-a vazut si in cursul de schimb. Speram ca aceasta retragere sa duca la normalizarea pietei, ceea ce foarte probabil va insemna o scadere a preturilor terenurilor in anumite locatii, unde ele erau nejustificat de mari, raportat la potentialul de dezvoltare al zonei", a spus Anca Ioan intr-un interviu acordat ZF.

    Citeste continuarea aici.