Blog

  • Borbely: Taxa auto va fi crescuta pentru masinile de 8-9 ani

    Proiectul de act normativ a fost suspus dezbaterii publice,
    perioada in care puteau fi formulate observatii incheindu-se
    miercuri. Cu toate astea, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a
    anuntat ca Guvernul intentioneaza sa mai aduca o serie de
    modificari.”Vom intra cu taxa in Guvern astazi (miercuri, n.r.) sau
    cel mai tarziu saptamana viitoare”, a declarat ministrul Laszlo
    Borbely, care a participat, miercuri, la prezentarea unui raport pe
    probleme de mediu la o universitate privata din Capitala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului va lansa o carte cu realizarile din 2010. Ce crezi ca va cuprinde?

    Va vom prezenta cartea luni si in ea vom arata tot ce a realizat
    ministerul in 2010. Eu cred ca s-a facut mult, in conditiile in
    care bugetul ministerului a fost mai mic cu 41% fata de anul
    trecut”, a spus Udrea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Batalia lansarii iPhone 4 continua: Cosmote anunta lansari in 13 magazine din 8 orase

    “iPhone 4 va fi disponibil in noaptea de 16-17 Decembrie in 13
    magazine Cosmote si Germanos din tara”, a anuntat operatorul. In
    toate cele 13 magazine compania va oferi o reducere de 15% a
    pretului, pentru toate produsele. In aceeasi seara iPhone 4 va
    intra si in oferta Vodafone, numarul doi pe piata locala de
    telefonie mobila. Potrivit datelor comunicate pana in acest moment
    de compania lansarea va avea loc intr-un magazin de pe Bulevardul
    Magheru, evenimentul urmand sa inceapa la miezul noptii. Compania
    va oferi un accesoriu gratuit pentru toti clientii care vor
    achizitiona un iPhone 4, a anuntat Vodafone pe contul sau de
    Twitter.Operatorii din call-centerul Cosmote au inceput sa sune
    martti persoanele care se inscrisesera pe site-ul companiei pentru
    a primi mai multe informatii despre oferta comerciala, anuntandu-i
    pe utilizatori de reducerea de 15% si de faptul ca abonamentul cel
    mai scump pentru iPhone ar putea ajunge la 68 de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Analist: Apple si Google vor castiga razboiul smartphone-urilor

    In cazul acestor gadgeturi, telefonul in sine trece pe locul
    doi, ceea ce conteaza fiind calitatea ecranului si a conexiunii la
    Internet, precum si numarul de aplicatii pe care telefonul le
    are.James Altucher, analist al Formula Capital, spune ca
    smartphone-urile vor deveni o moda mult mai mare si mai profitabila
    decat cred majoritatea oamenilor. Apple si Google vor castiga
    razboiul smartphone, in timp ce iPhone si Android continua sa
    castige cota de piata, pentru ca ofera cea mai buna experienta
    multimedia, multumita unei varietati largi de aplicatii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cate masini de lux are Bucurestiul: 29 Lamborghini, 102 Ferrari si peste 1.000 de Porsche

    Potrivit estimarilor, in Bucuresti peste 1,7 milioane de soferi
    au la dispozitie doar 188.090 locuri de parcare de resedinta si
    publice. Datele oficiale arata ca in Capitala sunt inmatriculate
    1,2 milioane de masini, la care se adauga alte 500.000 de masini
    care tranziteaza zilnic Bucurestiul.

    Cele mai mari probleme le au, de regula, posesorii de masini
    mari, care datorita dimensiunilor greu se pot incadra in locul
    standard de parcare. Este drept ca, data fiind perceptia de om cu
    greutate a posesorului, si cei care gestioneaza locurile de parcare
    tind sa le dea prioritate in ocuparea acestora.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ridzi a scapat. Deputatii au respins inceperea urmarii penale si perchezitia informatica

    In prima situatie, cand pentru aprobarea solicitarii de incepere
    a urmaririi penale era nevoie de votul majoritatii deputatilor
    prezenti, s-au inregistrat 105 voturi “pentru” si 109 “contra”. In
    privinta cererii de incuviintare a perchezitiei informatice este
    necesar, conform Regulamentului, votul a jumatate plus unu din
    numarul total al deputatilor, iar acesta nu s-a intrunit. Au fost
    inregistrate la aceasta solicitare 110 voturi “pentru” si 113
    “impotriva”. PDL a aparat-o astfel pe Ridzi in ciuda recomandarilor
    venite din partea presedintelui Traian Basescu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Guta apare in topul Le Monde: “La Grande voix tzigane de Roumanie”

    Albumul “La Grande voix tzigane de Roumanie” al lui Nicolae Guta
    a fost inclus printre cele mai bune cinci aparitii discografice ale
    anului in Franta de catre un critic de la Le Monde.

    “Extraordinarul cantaret tigan din Romania Nicolae Guta
    impresioneaza prin virtuozitatea vocii sale, lansandu-se intr-o
    cursa nebuna de onomatopee ritmice”, il lauda pe manelist Patrick
    Labesse de la Le Monde, cel care claseaza albumul manelistului pe
    locul al patrulea intr-un top al celor mai bune discuri din 2010.
    Pe Nicolae Guta vestea ca a ajuns in topul francezilor l-a gasit in
    studioul de inregistrari, unde lucreaza pentru un nou album de
    manele, “cu influente hip hop si etno”. “Muzica diversificata”,
    spune maestrul, care trage tare ca materialul discografic sa fie
    gata inainte de sarbatori. “Foarte mandru” ca l-a votat un
    jurnalist francez, Guta spune ca nu e pentru prima data cand muzica
    lui place si strainilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Marile masini mici: cine cumpara la noi broscute Volkswagen, Fiat 500 sau MINI

    Ferrari Testarossa, Lamborghini Murcielago, Rolls-Royce Silver
    Seraph, un Bentley Continental si un MINI Cooper din anii ’60 – nu
    este o simpla insiruire de masini de colectie, ci parcarea din fata
    cazinoului din Monte Carlo, acolo unde foarte putini sunt cei ce
    isi permit sa-si parcheze automobilul. La prima vedere, MINI nu
    este in elementul sau, dar pe Coasta de Azur este la fel de
    exclusivist precum un Ferrari. Fiat 500, MINI, Volkswagen Beetle
    sau chiar Trabant reprezinta automobile produse in a doua jumatate
    a secolului trecut, inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, cum
    este cazul VW Beetle, sau in anii de dupa el. Au aparut aproape
    exclusiv din nevoia unei masini ieftine de produs si de intretinut
    pentru clienti care n-aveau multi bani de investit intr-un
    automobil cu pretentii.

    Primul dintre aceste automobile care a ajuns la nivelul de
    obiect-cult este “broscuta” Volkswagen sau Typ 1, nume
    “transformat” in Kafer, Beetle, Coccinelle, Poncho, Tortuga sau
    Escarabat. Totodata, Beetle este si masina cu cea mai lunga
    cariera, fiind produsa neintrerupt intre 1938 si 2003, in Germania,
    Irlanda, Thailanda, Indonezia, Africa de Sud, Australia, Nigeria,
    Mexic si Brazilia.

    In 1933, Adolf Hitler i-a cerut lui Ferdinand Porsche sa
    dezvolte un “Volkswagen”, adica un automobil al poporului.
    Principiul era unul simplu – o masina capabila sa transporte doi
    adulti si trei copii cu 100 km/h si care sa nu coste mai mult de
    990 de marci germane, echivalentul unei motociclete. Alaturi de
    Morris Minor din Marea Britanie, devenit MINI, Fiat 500 si Citroën
    2CV, Beetle a fost printre primele masini moderne “low cost”.
    Varianta restilizata a aparut in 1998, iar productia modelului va
    inceta in 2011, urmand a fi inlocuita cu un model redesenat.

    In anii ’50, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Beetle era
    considerata a fi mai confortabila si mai puternica decat
    majoritatea modelelor de clasa mica disponibile in Europa, fiind
    proiectata pentru a rula mult cu viteze ridicate pe celebrele
    autostrazi germane. Fiat 500 a fost lansat pe piata europeana in
    1957 si, la fel ca si Beetle, trebuia sa acopere cererea pentru
    masini ieftine de la acea vreme. In 2007, la exact 50 de ani de la
    prima generatie, cei de la Fiat au relansat modelul 500, dar de
    aceasta data nu ca un model “low cost”, ci unul cu o imagine
    apropiata de segmentul premium, dorind astfel sa concureze cu MINI,
    dar cu un pret de pornire la jumatate.

    Printre primii posesori de Fiat 500 se numara si oameni de
    afaceri din Romania care in garaj au limuzine sau SUV-uri de lux.
    “Nu credem ca exista o categorie sociala careia sa i se adreseze
    Fiat 500, ci doar pasionati. Sunt oameni pentru care masina trebuie
    sa le reprezinte in mod clar temperamentul, pasiunile, felul de a
    fi si care conduc in primul rand din placere”, a spus Herbert
    Stein, presedintele AutoItalia, importatorul Fiat.Compania a lansat
    anul trecut modelul Abarth 500, care reprezinta versiunea sport a
    masinii, sub marca sport a concernului Fiat. Printre aceste
    versiuni se numara si Abarth 500 Tributo Ferrari, model care poate
    ajunge la peste 30.000 de euro si dispune de un motor de aproape
    200 CP.

  • Internet in constructie. Cum e sa fii antreprenor in online-ul romanesc?

    “Lipseste in continuare un Silicon Valley romanesc”, spune Dan
    Lupu, directorul de investitii strategice al Intel Capital pentru
    zona Europei Centrale si de Est, despre industria online din
    Romania. Nu de o aglomerare de antreprenori intr-un singur loc este
    insa vorba, ci mai degraba de un soi de infrastructura a
    internetului, din care sa faca parte deopotriva antreprenorii si
    investitorii si de unde sa fie pornite start-up-uri pe banda
    rulanta, exact cum se intampla in Silicon Valley-ul american, care
    a generat afaceri uriase in domeniu. “Fata de anii trecuti, sunt
    totusi mai multe oportunitati de investitii pe internet”, observa
    Lupu.

    Un asemenea mediu ar avea un impact urias asupra online-ului,
    aflat deocamdata in stadiu incipient, pe masura unei tari in care
    antreprenoriatul in sine oricum nu are o traditie prea lunga.
    “Vorbim de numai 20 de ani de antreprenoriat, pe cand Europa
    Occidentala are un avans de aproape doua secole”, reflecteaza
    Marius Ghenea, omul de afaceri din spatele companiei de retail
    online Fit Distribution, care a devenit in ultimii ani si business
    angel, fiind dispus sa investeasca in afaceri aflate la inceput.
    Una din trei idei care ii sunt propuse are legatura cu internetul,
    dar proiecte valoroase sunt putine.

    Pe de-o parte pentru ca exista asteptari foarte mari din partea
    fondatorilor, iar pe de alta parte pentru ca atata vreme cat nu se
    va schimba situatia actuala, in care informatiile consistente si
    corecte despre online sunt rare, cei care pornesc un business in
    domeniu nu vor avea la indemana toate datele pentru a materializa
    ideea si a structura un plan de afaceri coerent. “Planul de afaceri
    corect poate face o diferenta foarte mare cand vine vorba de
    succesul proiectului”, spunea saptamana trecuta Bogdan Secara,
    internet development directorul Apropo Media, in timpul unei
    prezentari sustinute la NetCamp, unul dintre cele mai importante
    evenimente dedicate mediului online.

    Multe idei ajung astfel sa nu mai fie finalizate niciodata,
    altele sunt finantate modest chiar de antreprenori si doar cateva
    reusesc sa se transforme intr-un business in toata regula, sa
    castige interesul consumatorilor si finantare din partea unui
    investitor. “Daca nu poti pleca singur la drum, mai bine nu mai
    pleci deloc”, apreciaza insa Ghenea, cu argumentul ca afacerile
    cele mai bune au pornit atunci cand fondatorii s-au bazat pe
    fortele proprii si nu au asteptat finantare din partea
    altora.Aproximativ o treime dintre proiectele pornite in ultimii
    doi ani pe internet au presupus strict investitia de resurse din
    partea antreprenorului, in primul rand timpul si munca propriu-zisa
    de dezvoltare, potrivit Web Start-Up Survey, un sondaj realizat in
    prima parte a lunii noiembrie in randul a 120 de proprietari de
    afaceri online.

    Jumatate dintre ei au pus pe masa bani din surse proprii pentru
    a putea porni afacerea, o parte s-au imprumutat de la prieteni sau
    familie si cativa au recurs la imprumuturi bancare pentru a acoperi
    investitia initiala. Doar 6% au convins un investitor de tip
    “business angel” sa finanteze proiectul, iar cei care au atras
    fonduri de investitii sunt si mai putini, insemnand cam 2% din
    total. Si nu pentru ca n-ar avea sanse sa atraga o finantare,
    pentru ca dupa cum spune Marius Ghenea, diferentele intre afacerile
    online si cele offline nu sunt foarte mari cand vine vorba de
    implicarea unui investitor, ci probabil doar pentru ca nu se pricep
    la acest aspect.

    “Internetul este totusi un domeniu unde investitiile initiale
    necesare sunt inca mici. Barierele de intrare sunt practic
    cunostintele, dar inclinatia catre aceasta zona impinge in ultima
    vreme tot mai multi tineri catre online”, spune Vlad Stan,
    fondatorul companiei SeedMoney, care finanteaza proiecte aflate la
    inceput, si al Bucharest Hubb, un centru unde mai multi
    antreprenori sa poata lucra si face schimb de resurse si
    cunostinte. Numarul proiectelor ce solicita o finantare de la
    SeedMoney, de cel mult 50.000 de euro, este insa in continuare
    destul de redus.

    Din perspectiva antreprenorilor, criza conteaza si nu prea. Doar
    17% dintre respondentii Web Start-Up Survey au recunoscut ca au
    fost foarte afectati de criza, in timp ce unul din 100 s-a vazut
    nevoit sa-si inchida afacerea. De partea cealalta, 65% s-au
    incadrat in categoria celor care au resimtit in mica masura
    problemele economice, iar pentru 18 procente dintre ei, situatia a
    fost mai degraba o oportunitate de unde au avut de castigat. Poate
    si pentru ca nu foarte multi se bazeaza in totalitate pe afacerea
    online ca sursa de venituri. Internetul nu este o industrie
    capabila sa sustina multe afaceri – veniturile din publicitatea
    online au fost anul trecut mai mici de 16 milioane de euro,
    potrivit studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS)
    realizat de IAB Romania si PricewaterhouseCoopers, iar pe de alta
    parte, consumatorii n-au scapat de reticentele cu privire la
    serviciile oferite pe internet.

  • UniCredit: Abia in 2012, Romania va ajunge sa depaseasca PIB pe cap de locuitor dinainte de criza

    Punctul cel mai de jos al acestui indicator a fost insa depasit,
    daca tinem cont ca anul trecut, PIB pe cap de locuitor a fost de
    5.393 euro, in timp ce anul acesta ar urma sa contabilizam 5.851
    euro.

    In schimb, rata somajului nu va mai ajunge nici in 2012 la
    nivelul din 2008 (4%), urmand sa se reduca foarte putin, de la 7,6%
    anul acesta la 7,2% in 2011 si la 7% in 2012. Nici consumul privat
    nu va mai atinge recordul de 8,4% din 2008, desi va intra pe plus
    de la anul (2%) si se va dubla dupa inca un an, la 4,7%.
    Investitiile straine directe nete vor creste progresiv, de la 3,6
    miliarde de euro anul acesta la 5 in 2011 si la 7 in urmatorul an,
    fara a atinge insa nivelul de 9 miliarde din 2008.

    UniCredit se asteapta si la o continuare a scaderii populatiei,
    care de la 21,5 milioane de oameni va ajunge la 21,4 anul acesta,
    21,3 la anul si 21,2 in 2012.

    Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, enumera ca
    puncte tari ale Romaniei sustinerea semnificativa din partea FMI si
    UE pentru balanta de plati, nivelul scazut al datoriei publice si
    stabilitatea relativa a deficitului de cont curent. Punctele slabe
    sunt insa deficitul bugetar mare, cu risc de iesire din grafic,
    nivelul inalt al indatorarii private in valuta si deteriorarea
    portofoliului de credite bancare.

    “Decuplarea economiei romanesti de la tendinta de redresare din
    Europa de Est si din UE este legata de factori interni, in opinia
    noastra. Romania se confrunta cu efectele daunatoare ale
    politicilor fiscale prociclice din ultimii doi ani. Cererea interna
    foarte slaba a fost afectata de restrictiile bugetare si de ratele
    relativ inalte ale dobanzilor, asa incat n-a mai ramas loc de
    relaxare a politicii monetare, avand in vedere ca s-au acumulat
    presiuni inflationiste”, este opinia Rozaliei Pal. “Totusi, avand
    in vedere efectul de baza – faptul ca s-a atins punctul cel mai de
    jos al crizei, dupa doi ani de restrangere a economiei, sunt cativa
    indicatori cu potential de crestere in 2011.”

    Factorii care vor influenta pozitiv cresterea in 2011 vor fi
    exporturile si o reluare lenta a cresterii cererii interne de
    consum. “Decuplarea economiei romanesti fata de tendintele din
    restul Europei reprezinta insa un risc major pentru revenirea dupa
    criza, avand in vedere ca, intr-o perioada cand investitorii sunt
    foarte sensibili la dezechilibrele specifice din fiecare tara,
    competitivitatea tarii ar putea fi afectata”, considera
    economistul-sef al al UniCredit Tiriac Bank.

    RISC DE TENSIUNI SOCIALE

    Deficitul bugetar, estimat la 7% din PIB la sfarsitul anului
    curent, se va reduce destul de putin, la 5% in 2011 si la 4,5% in
    2012, in timp ce deficitul de cont curent se va adanci de la 6,5%
    in 2010 la 8,2% peste doi ani. Datoria externa bruta va creste usor
    la anul, pentru a se reintoarce in 2012 aproape de nivelul estimat
    pentru anul in curs, de 62,4% din PIB.

    “Bugetul pe 2011 se bazeaza pe premisa unor cheltuieli aproape
    neschimbate pe ansamblu si a unor venituri mai mari cu 7%. Intentia
    de a reduce si mai mult cheltuielile sociale si fondurile pentru
    administratiile locale, in plina recesiune prelungita, s-ar putea
    dovedi foarte ambitioasa si poate duce la escaladarea tensiunilor
    sociale”, crede Rozalia Pal. In plus, adoptarea unor politici
    macroeconomice si mai restrictive ar putea afecta redresarea
    economiei si ar creste indirect riscul de ratare a tintelor
    fiscale, daca economia nu va ajunge suficient de rapid la
    crestere.

    Inflatia la sfarsitul anului ar urma sa se situeze la 8%, mai mare
    decat in analizele precedente ale bancii, dar va cobori in 2011 la
    4,2%. Dobanda BNR va putea scadea in continuare, de la 6,25% pe an
    in 2010 la 5,5% in 2011 si 4,5% in 2012.

    Cursul de schimb se va aprecia in continuare, de la 4,30 lei/euro
    la finele lui decembrie la 4,20 peste un an si la 4,05 peste doi
    ani, intorcandu-se la nivelul de la sfarsitul lui 2008.