BusinessMagazin

Blog

  • UE a alocat zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni la Chişinău

    Această plată suplimentară va fi efectuată în 2015, precizează ministerul moldovean într-un comunicat de presă postat pe site.

    Premierii român Victor Ponta şi moldovean Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, care va permite fostei republici sovietice să-şi reducă dependenţa faţă de livrăriile de gaze naturale ruseşti.

    Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta, care asigură legătura între oraşul românesc Iaşi (nord-est) şi cel moldovean Ungheni (nord-vest), are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Potrivit autorităţilor române, conducta va livra iniţial 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria, în care se află concentrată cea mai mare parte a industriei moldoveneşti, consumă la rândul ei aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Gazoductul se opreşte în prezent la Ungheni, un orăşel cu aproximativ 35.000 de locuitori, iar un al doilea tronson, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, urmează să fie construit până la Chişinău, capitala moldoveană, în următorii doi-trei ani.

    UE oferă susţinere financiară pentru reformarea întregului sector energetic al fostei republici sovietice.

    Vicepremierul Andrian Candu, totodată ministu al Economiei, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău Pirkka Tapiola urmează să anunţe miercuri, într-o conferinţă de presă, alocarea celei de a treia tranşe în cadrul “Programului Suport Bugetar pentru energie” al UE, destinat modernizării sectorului energetic moldovean.

    Transferul la bugetul de stat al celei de a treia tranşe a programului, în valoare de 11,6 milioane de euro urmează să aibă loc în această toamnă, precizează ministerul.

    Prin intermediul acestui program, demarat în 2011, Comisia Europeană (CE) a alocat Republicii Moldova suma de 42,6 milioane de euro atât pentru diversificare energetică şi conectarea la piaţa energetică UE, cât şi pentru promovarea eficienţei energetice şi energiei regenerabile. Programul face parte dintre cele cinci operaţiuni UE de susţinere financiară a Republicii Moldova, în valoare totală de peste 216 milioane de euro, în curs de implementare în diverse sectoare ale economiei moldoveneşti.

  • Ucraina interzice emisia a 15 posturi de televiziune ruse pe teritoriul său

    De asemenea, au fost interzise posturile RTR Planeta, NTV Mir, TVCI, Rossia 1, Istoria, Petersburg 5, REN TV, Zvezda, TNT şi postul privat pro-Kremlin NTV.

    “În prezent, realizăm monitorizarea atentă a posturilor ruse cu caracter informaţional. Un tribunal administrativ de la Kiev a luat astăzi (marţi) decizia de a interzice 15 posturi de televiziune ruse pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat directorul Consiliului Naţional al Audiovizualului din Ucraina, Iuri Artemenko.

    Ministerul rus de Externe a denunţat această decizie, acuzând Kievul că încearcă să limiteze libertatea de exprimare.

    De asemenea, directorul general al postului de televiziune Pervîi Kanal, Konstantin Ernst, a îndemnat autorităţile ucrainene să anuleze aceste măsuri, care “încalcă norme ale dreptului internaţional”.

     

  • Camera Reprezentanţilor din SUA îl condamnă pe Obama pentru schimbul de prizonieri talibani

    Rezoluţia, care are doar o valoare simbolică, a fost depusă de către republicani şi a primit susţinerea unei părţi a democraţilor (22 din 199), fiind votată cu 249 de voturi “pentru” şi 163 “împotrivă”.

    Conform legislaţiei americane, administraţia Barack Obama trebuia să informeze Congresul cu privire la proiectul său vizând schimbul de prizonieri cu 30 de zile înainte.

    Sergentul Bergdahl a fost dat dispărut în Afganistan, în 2009. După cinci ani de captivitate, Washingtonul temându-se pentru sănătatea sa, el a fost eliberat în schimbul a cinci talibani deţinuţi la baza militară americană de la Guantanamo şi transferaţi în Qatar.

    Schimbul a provocat o furtună politică la Washington. În opinia unor aleşi conservatori, preţul plătit pentru Bowe Bergdahl, acuzat de unii că a dezertat, a fost prea mare. Totodată, alţi aleşi apreciau că negocierile cu “teroriştii” constituie un precedent periculos.

    “Negociind cu teroriştii, administraţia Obama a încurajat duşmanii noştri”, a declarat marţi John Boehner, preşedintele Camerei Reprezentanţilor .

  • Rus: În draft-ul Master Planului sunt prevăzuţi, în 2014-2020, 600 de kilometri de autostradă

    „În acest draft se spune că, în intervalul 2014-2020, ne vom apropia de încă 600 de km de autostradă, ne-ar trebui 2.500 de km de drumuri expres şi în jur de 3000 de drumuri transregionale modernizate şi 140 km de şosele de ocolire şi o parte de drumuri europene de ieşire în punctele de frontieră. Vom vedea, după ce avem acest document, se supune dezbaterii publice, s-ar putea să se modifice dacă se justifică, va fi aprobat în Guvern ca document operaţional şi se va trasnforma în Programul operaţional al Guvernului României vizând dezvoltarea sistemului rutier, naval, feroviar, aerian“, a spus Rus întrebat de Master Planul pe transporturi.

    Ioan Rus a făcut aceste precizări după audierea sa de către membrii Comisiei de transporturi a Camerei Deputaţilor.

    Întrebat dacă a schimbat Master Planul pe transporturi elaborat în timpul ministeriatulului lui Dan Şova, Ioan Rus a răspuns că decizia privind construirea unei autostrăzi sau a altui drum se ia pe criterii ştiinţifice şi în niciun caz pe criterii politice.

    „Master Planul este un document pe care nu-l face Ministerul Transporturilor, este contractat de mai mulţi ani către o firmă specializată care se ocupă de aşa ceva şi el este fundamentat pe chestiuni legate de traficul zilnic într-o anumită zonă, de nevoia de conectivitate între două zone de dezvoltare, de timpii de întârziere, adică în cât timp poţi să ajungi din punctul A în punctul B faţă de aceaşi distanţă în UE. Pe acest lucru s-a fundamentat un Master Plan care este avizat de principiu de către UE şi urmează în zilele următoare să avem acordul final al Comisiei pe acest document, după care el va fi supus dezbaterii publice. Între ceea ce s-a gândit Ministerul Transporturilor de-a lungul anilor, în ultimii 10 ani, cum să arate sistemul rutier, feroviar, aerian, naval românesc şi ceea ce este în Master Plan diferenţele sunt mici, chiar nesemnificative”, a spus Rus.

    „Sistemul rutier face parte din infrastructura unei ţări, în consecinţă acolo unde se justifică pe criterii ştiinţifice existenţa unei autostrăzi va fi autostradă, unde se justifică că va fi drum expres, va fi drum expres şi unde este drum regional, va fi drum regional. Asta ţine de nevoia de interconectivitate între zone de dezvoltare, de optimizare a timpilor în care te poţi deplasa dintr-o parte în alta, de optimizarea confortului cu care te deplasezi dintr-o parte în alta. La baza acestor decizii stau exclusiv criterii ştiinţifice şi în niciun caz politice sau de altă natură”, a adăugat Rus.

  • Preşedintele Siveco România, Irina Socol, arestată în dosarul de evaziune la comercializarea de soft

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă de instanţă pentru Aurora Ecaterina Crusti, preşedintele comercial adjunct al Siveco România.

    Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii au arătat că Irina Socol este cea care a pus bazele mecanismului evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, vizaţi şi ei de ancheta procurorilor, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

    Socol şi Crusti au fost reţinute marţi dimineaţă, după ce au fost audiate în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Ceilalţi suspecţi din dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice vor fi cercetaţi în libertate, după ce, la audierile de luni, majoritatea lor şi-au recunoscut faptele, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    În cazul unuia dintre suspecţi a fost dispusă cercetarea sub control judiciar, au mai spus sursele citate.

    În acest dosar, poliţiştii şi procurorii au percheziţionat, luni, sediile mai multor firme, printre care şi cel al societăţii Siveco. Potrivit Poliţiei Române, percheziţiile au fost făcute la şapte adrese din Bucureşti şi din judeţele Ilfov şi Giurgiu, fiind vizate domiciliile suspecţilor şi sediile unor societăţi comerciale.

    “În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei compani producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro”, s-a arătat într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Din cercetări a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

    Potrivit unor surse judiciare, Sivco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip “fantomă”. În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai multe firme de tip “fantomă”, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.

     

  • CEZ nu va ieşi de pe piaţa energetică din România, chiar dacă va vinde eolienele

    “Nicio clipă planul nostru nu a fost să ieşim de pe piaţă din România, chiar dacă se concretiza vânzarea parcului. Pentru moment ne consolidăm operaţiunile. Nu avem în plan achiziţii şi nici nu ne interesează să participăm la proiectul privind construirea nucleare de la Cernavodă”, a declarat Zmelik pentru MEDIAFAX.

    Directorul diviziei internaţionale a CEZ, Tomas Pleskac, afirma în aprilie că grupul este dispus să vândă integral parcurile eoliene din România, de la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acesta.

    CEZ este cel mai mare producător de electricitate eolienă din România, activitatea în care a investit 1,1 miliarde de euro. Parcurile eoliene deţinute de CEZ în România au împreună au o capacitate de 600 MW.

    Eolienele operate de CEZ au produs anul trecut 1,25 TWh de energie, reprezentând 2,5% din consumul intern al României. În primul semestru, producţia de electricitate a CEZ în România a scăzut cu 13%, la 0,6 TWh, din cauza condiţiilor eoliene nefavorabile în primele două luni ale anului.

    Pentru întregul an, CEZ estimează o producţie a parcurilor eoliene din România de circa 1,2 TWh, cu 4% mai puţin faţă de anul trecut.

    Zmelik a adăugat că grupul vrea să îşi extindă activităţile în jurul portofoliului actual, prin optimizarea proceselor şi “excelenţă operaţională”, şi va acorda o atenţie deosebită activităţilor de distribuţie a energiei, de producţie a energiei regenerabile şi de eficienţă energetică.

    “Ne concentrăm pe partea de distribuţie, pe energia regenerabilă şi pe eficientă energetică. Acesta este viitorul. Suntem foarte mulţumiţi de piaţa de distribuţie de aici. În România, activitatea de distribuţie ne aduce cele mai bune rezultate. Priorităţile de investiţii în zona de distribuţie sunt siguranţa şi calitatea reţelei şi pierderile din reţele (…)”, a precizat Zmelik.

    CEZ investeşte anual în România circa 200 milioane de lei în reţeaua de distribuţie a electricităţii (45,2 milioane de euro) în judeţele Argeş, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Vâlcea şi Olt.

    Enel, un alt grup energetic european prezent pe piaţa românească, a anunţat că până la sfârşitul anului va vinde operaţiunile de distribuţie şi vânzare a energiei din România. Companiile Enel din România au înregistrat anul trecut venituri de 1,12 miliarde de euro şi profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 289 milioane de euro.

    Profitul operaţional al CEZ România a scăzut cu 25% în primul semestru, la 2,1 miliarde coroane (76,5 milioane euro).

    Grupul ceh CEZ a intrat pe piaţa românească în 2005, când a cumpărat de la Electrica SA filiala Electrica Oltenia.

  • Rus: Nu suspendarea lui Băsescu trebuie să fie prioritatea PSD, ci câştigarea prezidenţialelor

    Întrebat dacă este de acord cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu în acest moment, Ioan Rus a spus: ”Discuţia despre suspendarea preşedintelui în acest moment nu mi se pare una care trebuie să fie prima prioritate a noastră”.

    El a adăugat că soluţia care interesează partidul sută la sută este prezentarea unui program economic valid şi solid şi pregătirea alegerilor.

    ”Nu cred că în momentul acesta prioritatea zero a noastră este acest lucru, ci cred că pregătirea în bune condiţii a alegerilor şi prezentarea în faţa poporului a unui program economic valid şi solid care pe să îl aducă preşedinte pe Victor Ponta. Ar fi soluţia care ne interesează sută la sută”, a adăugat Rus.

    Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că asumă, în calitate de prim-ministru şi candidat la Preşedinţie, responsabilitatea evaluării tuturor efectelor şi implicaţiilor acţiunii de suspendare din funcţie a şefului statului, Traian Băsescu, urmând ca PSD să analizeze şi să ia o decizie.

  • A investit 2.000.000 de euro în cel mai mare lanţ de magazine de jucării din România. După cinci ani s-a ales praful

    Lorand Szarvadi a povestit pentru BM Storytellers că în acest an a ieşit din acţionariatul reţelei de magazine de jucării Toyplex. Szarvadi a deschis Toyplex în 2009 şi a investit aproape 2 milioane de euro în reţeaua care a ajuns la 19 magazine. 

    Lorand Szarvadi povesteşte că a”poziţionat Toyplex ca un magazin cu jucării pentru toate vârstele”. ”De fapt, conceptul nu mai ţinea ca atare, pentru că multe din lucrurile pe care le intuiam despre această piaţă s-au schimbat. Retailul de jucarii s-a transformat semnificativ. Azi copilul de zece ani vrea o tabletă, o consolă, nu se mai joaca cu lego sau cu papusi”, detaliază fondatorul Domo. Acum, Lorand Szarvadi îşi dă seama că ar fi trebuit schimbat conceptul din temelii si ar fi trebuit aleasă o cu totul altă sortimentaţie. ”În perioada aceea eu eram însă prea preocupat de criza de la Domo si nu am facut aceste schimbari, iar acum îmi pare rău, deoarece reţeaua a intrat pe un trend descendent şi s-a dezintegrat”. 

    La începutul acestui an, principalul său concurent, reţeaua de magazine de jucării Noriel, deţinută de fondul de investiţii BAF, a preluat 7 magazine, iar celelalte au fost pe rând închise sau cedate centrelor comerciale în care activau: ”Am ieşit din Toyplex treptat, am renunţat la câte un magazin pe măsură ce nu-si acoperea costurile, concurentul nostru Noriel a preluat 7 magazine , iar cu ultimele 5 magazine ramase compania a intrat la inceputul anului in insolvenţă”. Brandul Toyplex mai este prezent în centrele comerciale Vitantis şi Băneasa Shopping City, fiind operat de către acestea.

    Lorand Szarvadi este cunoscut pentru înfiinţarea şi dezvoltarea electroretailerului Domo, al cărui acţionar a fost până în 2007, când a vândut pachetul majoritar către un fond de investiţii. Cu banii câştigaţi, a investit în imobiliare (un teren de 100 de hectare lângă Bucureşti), în hoteluri (Best Western Balvanyos) şi în retail (reţeaua Toyplex). Investiţia în terenul pe care voia să dezvolte un oraş, lângă Bucureşti, a fost un eşec.

  • Michael Schumacher A FOST EXTERNAT. Fostul pilot va fi tratat în continuare la domiciliu

    “Recuperarea lui Michael va continua acasă. În ultimele săptămâni şi luni, el a făcut progrese având în vedere gravitatea rănilor sale, dar mai este de parcurs un drum lung şi dificil”, se arată într-un comunicat al familiei lui Schumacher.

    La 29 decembrie 2013, Michael Schumacher a fost victima unui accident la schi, în staţiunea franceză Meribel. El a fost transferat la un spital din Grenoble după ce a suferit un traumatism cranian sever şi o hemoragie cerebrală. Până la 16 iunie, Schumacher a fost în comă. El a fost transferat la 18 iunie la o unitate medicală de specialitate din Lausanne. În unitatea respectivă, pentru Michael Schumacher a început o fază de neuroreabilitare care poate dura între trei luni şi doi ani.

     

  • Gruia Stoica, lăsat în libertate cinci zile pentru a-şi face investigaţii medicale

    Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au decis, marţi, la al doilea termen de judecată pe fond al procesului de corupţie al lui Gruia Stoica şi al avocatului Doru Boştină, să îi permită omului de afaceri, aflat în arest la domiciliu, să îşi părăsească locuinţa pentru a merge la o clinică medicală privată pentru investigaţii de specialitate.

    Astfel, judecătorii au încuviinţat ca în perioada 15 – 19 septembrie Gruia Stoica să părăsească domiciliul pentru a face investigaţii medicale care au fost deja prescrise. Decizia este definitivă.

    În ceea ce priveşte judecarea pe fond, marţi a fost dispusă o nouă amânare în acest proces, în condiţiile în care dosarul nu se află încă la Curtea Apel Ploieşti. Un nou termen în acest proces a fost stabilit pentru 10 octombrie.

    Dosarul în care Gruia Stoica este acuzat că i-ar fi dat avocatului Doru Boştină trei milioane de euro pentru a afla preţul cerut de CFR Marfă la o licitaţie a fost strămutat la Curtea de Apel Ploieşti, după ce ICCJ a admis cererea omului de afaceri de mutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti.

    Omul de afaceri a arătat în solicitare, formulată la jumătatea lunii mai, că judecarea cauzei la Curtea de Apel Bucureşti este mult prea mediatizată, iar instanţa a decis mutarea dosarului la Curtea de Apel Ploieşti menţinând actele depuse la dosar la Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat până acum această cauză.

    Gruia Stoica a fost arestat preventiv în 30 ianuarie, fiind acuzat de procurorii anticorupţie de cumpărare de influenţă, după ce i-ar fi dat avocatului Doru Boştină trei milioane de euro pentru a afla preţul cerut de CFR Marfă la licitaţia pentru transportarea cărbunelui, organizată de Complexul Energetic Oltenia (CEO), la care participa şi firma acestuia, GFR.

    La jumătatea lunii februarie, procurorii i-au trimis în judecată pe Gruia Stoica în stare de arest preventiv şi pe Doru Boştină cu interdicţie de a părăsi ţara. Ulterior, în 9 mai, instanţa a decis ca Gruia Stoica să fie judecat în arest la domiciliu.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în luna mai 2013, SC Complexul Energetic Oltenia S.A (CEO) Târgu Jiu a lansat public procedura de licitaţie ce avea ca scop încheierea acordului cadru şi a contractelor subsecvente având ca obiect “Servicii de transport feroviar de cărbune” pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Işalniţa şi sucursala Electrocentrale Turceni.

    Conform fişei de date a achiziţiei, valoarea estimată a contractului era de 473.068.410 lei, fără TVA, din care 195.079.200 de lei pentru SE Turceni, 105.414.600 de lei pentru SE Craiova II şi 172.574.610 lei pentru S.E. Işalniţa. Durata contractuală era de 36 de luni, începând cu 1 februarie 2014, iar criteriile de atribuire a contractului erau “cel mai mic preţ” sau “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

    Îm 17 ianuarie 2014, SC CEO SA a transmis invitaţii de participare la procedura de licitaţie, organizată conform normelor interne ale autorităţii contractante, către SNTFM “CFR Marfă”, SC Grup Feroviar Român SA Bucureşti şi alte trei societăţi comerciale. Termenul de depunere a ofertelor de către societăţile comerciale care doreau să ia parte la procedura de licitaţie era 29 ianuarie 2014.

    “CFR Marfă şi-a manifestat intenţia de a participa la procedura de achiziţie a serviciilor de transport feroviar de cărbune pentru cele trei sucursale aparţinând SC CEO SA şi prin urmare a cerut să i se elibereze documentaţia de atribuire (fişe de date, caiet de sarcini, model de contract subsecvent, model de acord cadru)”, au precizat procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Anchetatorii au stabilit că, la data de 22 ianuarie 2014, Gruia Stoica, “persoană ce controlează SC GFR SA, membră a grupului Grampet”, i-a promis avocatului Doru Boştină că-i va da trei milioane de euro, pentru “a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se creadă că are o asupra directorului general al CFR Marfă (funcţionar public), pentru a-l determina să îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i comunice preţul oferit de societatea pe care o conduce, la licitaţia din 29 ianuarie 2014, aşadar să divulge date confidenţiale”.

    “Acest demers avea ca scop adjudecarea, de către Stoica Gruia, a contractului ce făcea obiectul licitaţiei, respectiv transport cărbune de la nivelul SC CEO SA. În acest context, inculpatul Boştină Doru-Cătălin i-a promis inculpatului Stoica Gruia că va înlesni, în schimbul sumei de trei milioane euro, aflarea ofertei de preţ şi va folosi, pentru realizarea traficului de influenţă, un intermediar care poate exercita influenţa directă asupra funcţionarului public, directorul general al CFR Marfă”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

    Din 23 ianuarie şi până în ziua licitaţiei, respectiv 29 ianuarie, Doru Boştină l-a ţinut la curent pe inculpatul Stoica Gruia cu stadiul demersurilor sale de intermediere a traficării influenţei, în scopul adjudecării contractului la licitaţia având ca obiect contractul de transport cărbune, au mai arătat procurorii.

    “Intervenţia autorităţilor judiciare în data de 29 ianuarie 2014 a pus capăt demersurilor infracţionale şi a «stopat» o licitaţie afectată de activitatea infracţională a celor doi inculpaţi, care nu mai putea fi derulată, deoarece era incompatibilă condiţiilor de concurenţă reală, loială şi care ar fi putut determina prejudicierea unei unităţi de stat cu suma de 473.068.410 lei, fără TVA”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.