Piaţa oficială a lactatelor a scăzut anul trecut cu 20-25% în volum comparativ cu 2011 din cauza diminuării puterii de cumpărare a românilor, potrivit estimărilor lui Dorin Cojocaru, director general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). “Consumul de lapte a fost anul trecut de 60 de litri per capita, infim comparativ cu alte ţări occidentale. Consumul nu a scăzut pentru că a dispărut laptele din preferinţele românilor, ci din cauza priorităţilor din bugetul familiei”, a explicat el. Din punctul de vedere al valorii, comparativ cu 2008 piaţa oficială a laptelui (fără vânzările prin pieţe sau consumul de lapte din producţie proprie) a scăzut de la 2 mld. euro la 0,8 mld. euro anul trecut. “Piaţa a scăzut uniform pe toate categoriile de produse. Pot spune că se vinde ce este mai ieftin (..). Totuşi încep să crească preferinţele pentru «fabricat în România» şi acesta este un lucru bun”, a mai spus Cojocaru. APRIL are 44 de membri dintre care 39 producători de lactate care procesează 70% din laptele materie primă din România. Printre membrii asociaţiei se află şi Danone, Albalact, FrieslandCampina şi Covalact.
Blog
-
Piperea: Vrem să facem un Oltchim 2 curat de datorii
Gheorghe Piperea, avocatul care şi-a făcut un renume ca susţinător al celor care au fost afectaţi de clauzele abuzive introduse în contractele de credit şi care a fost ales de stat să administreze judiciar cel mai mare combinat chimic din ţară, Oltchim Râmnicu Vâlcea, spune că va propune un model de privatizare a companiei prin reorganizare după modelul General Motors.Tribunalul Vâlcea a aprobat ieri intrarea Oltchim în insolvenţă la cererea Consiliului de Administraţie al companiei controlat de stat. “Varianta pe care o recomand este să se separe activele bune de cele rele, iar ce este curat să fie transferat la un Oltchim 2 care să fie vândut către un investitor cu obligaţiile de investiţii de rigoare. General Motors este un exemplu în acest sens, compania nou-înfiinţată ajungând să fie chiar relistată pe bursa din New York şi ameninţă în prezent Volkswagen şi Toyota din poziţia numărul unu de producător auto”, a declarat Gheorghe Piperea în cadrul emisiunii ZF Live. General Motors, cel mai mare producător de automobile american, care a intrat în insolvenţă în iunie 2009 pe fondul pierderilor, este unul dintre cele mai de succes modele de reorganizare din lume.
Găsiţi interviul cu Gheorghe Piperea pe live.zf.ro şi urmăriţi zilnic emisiunea de la ora 10.00 la ora 11.00.
-
Ascenta îşi dublează echipa după tranzacţia cu norvegienii
Furnizorul local de servicii IT Ascenta, fondat de familia Talpeş, îşi va dubla numărul de angajaţi şi va ataca proiecte mai mari din sectorul public după tranzacţia prin care compania norvegiană Computas a devenit acţionarul majoritar, a declarat într-un interviu pentru ZF Florian Enea, acţionar şi director general al firmei. “Ceea ce este diferit este că acum avem în spate o finanţare puternică şi un portofoliu de soluţii şi implementări în piaţa scandinavă pe care îl putem extinde în România şi în regiune”, a spus Enea. “Acum planul nostru este să creştem de la 13 până la 25 de oameni în acest an. Iar în 2014 avem în vedere o dublare a numărului de angajaţi.” “Integrarea în grupul norvegian Computas va permite companiei româneşti să abordeze mult mai puternic proiectele de infrastructură IT din România şi de pe alte pieţe din Europa”, a declarat Florin Talpeş, preşedintele grupului Softwin. “După tranzacţie ne repoziţionăm pe piaţă ca o companie capabilă să ducă proiecte de amploare. Este un lucru pe care nu îl puteam face până acum pentru că trebuia să ne încadrăm în cash-flow-ul grupului”, a spus Enea. În businessul Ascenta sectorul public are o pondere de 80%, iar cel privat de 20%. Ponderea mare a sectorului public corelată cu anul 2012 agitat din punct de vedere politic s-a resimţit în afacerile companiei, care au scăzut la 2,7 mil. euro anul trecut, de la 5,2 mil. euro în 2011. Pentru 2013, compania are în plan creşterea afacerilor la 5 mil. euro.
-
Ciprul, terenul unui război rece în care şi Biserica luptă pentru bani, iar Rusia pentru păstrarea la adăpost a averilor oligarhilor
Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea, şeful Bisericii Ortodoxe a Ciprului, i-a cerut omologului rus de la Moscova să încerce să-l convingă pe preşedintele rus Vladimir Putin să acorde Ciprului un nou împrumut de urgenţă, după cel de 2,5 miliarde euro oferit de Moscova în urmă cu 13 luni, scrie Bloomberg. O mare parte din ajutorul pe care Nicosia l-ar obţine de la creditorii internaţionali ar ajunge la bănci. Biserica din Cipru controlează 28% din a treia bancă cipriotă ca mărime, Hellenic Bank. La 15 ani de la propriul default, Rusia pare că este trasă în eforturile Bruxellesului de a ţine intactă zona euro din cauza legăturilor financiare pe care această ţară le are cu Ciprul.
-
Ştirile din Statele Unite nu sunt deloc liniştitoare pentru investitori
Bursa a încheiat în stagnare şedinţa de miercuri (indicele BET-C), după ce creşterile de pe parcursul şedinţei au fost anulate de corecţii pe final, după anunţul că economia SUA, cea mai mare din lume, a scăzut neaşteptat în trimestrul al patrulea al anului trecut. Indicii americani, care sunt aproape de maximele istorice din 2007, au deschis şedinţa de ieri pe minus, iar indicii europeni au suferit corecţii. “Încrederea investitorilor s-a diminuat treptat în ultima perioadă, după rally-ul de la începutul anului. Ei nu mai au aceeaşi siguranţă să intre la cumpărare, la fel cum aveau acum câteva săptămâni, astfel că preferă mai degrabă să aştepte. Cel mai probabil, situaţia actuală este determinată de neîncrederea că piaţa mai are forţă să crească de la nivelurile actuale, dar şi din cauze care nu depind de piaţa locală. Mai exact, faptul că principalii indici internaţionali sunt aproape de zonele de rezistenţă ale maximelor anterioare creează un disconfort şi mai mare pentru investitori”, a declarat directorul de tranzacţionare al Intercapital Invest, Mihai Mureşian.
-
Gazele naturale ieftine scot treptat din peisaj energia nucleară în SUA
În anii ’50 energia nucleară a fost prezentată publicului american ca fiind cheia către un viitor bogat în energie atât de ieftină încât consumul nu va mai fi contorizat, adică aproape gratuită. Însă în prezent companiile din industria energetică se confruntă cu o realitate la care nu s-au aşteptat, în care funcţionarea termocentralelor pe bază de gaze naturale este mai ieftină decât cea a centralelor nucleare, scrie The Wall Street Journal. Primul avantaj al centralelor pe gaze în faţa celor nucleare se vede în costurile fixe. O centrală modernă pe gaze plăteşte circa 15.000 de dolari per MW instalat, faţă de 30.000 de dolari în cazul centralelor pe cărbune şi 90.000 de dolari pentru cele nucleare, potrivit estimărilor autorităţilor americane. Centralele nucleare plătesc mult şi pentru echipamente şi servicii de siguranţă, costuri care sunt mai mari decât cele suportate de alte tipuri de unităţi deoarece folosesc material radioactiv şi funcţionează la temperaturi extreme.
-
Economia SUA a scăzut neaşteptat în ultimul trimestru
Economia SUA, cea mai mare a lumii, a scăzut în mod neaşteptat în ultimul trimestru al anului trecut, cu 0,1%, înregistrând astfel cea mai slabă performanţă după primăvara anului 2009 în condiţiile celui mai accentuat declin din ultimele patru decenii al cheltuielilor cu apărarea, scrie Bloomberg. În cel de-al doilea trimestru din 2009 economia americană era încă în recesiune. Pe ansamblul anului trecut, Prosului Intern Brut al SUA a crescut cu 2,2%, iar în al treilea trimestru a avansat cu 3,1% în raport cu perioada similară din 2011. Contracţia economică din ultimele trei luni ale anului trecut reflectă, de asemenea, decelerarea creşterii stocurilor companiilor în urma revenirii cheltuielilor populaţiei, încurajată de reducerea preţului combustibilului şi de cel mai mare avans al veniturilor din ultimii patru ani. Dar creşterea cheltuielilor, principalul motor al economiei americane. s-ar putea dovedi de scurtă durată, deoarece în trimestrul acesta ar putea fi majorate taxele.
-
„Noul şerif“ de pe Wall Street a fost un apărător îndârjit al băncilor implicate în criza financiară
“N-ai vrea să te pui cu Mary Jo”, astfel a caracterizat-o Obama pe protejata lui. Printre altele, Mary Jo a fost procuroare în procesul teroriştilor care au stat în spatele atentatului de la Wall Trade Center din 1993 şi al liderului mafiot John Gotti. De aceea nominalizarea ei ar trebui să semnalizeze că agenţia de reglementare a pieţelor de capital Securities and Exchange Commission (SEC) va deveni mai severă cu Wall Street-ul. CBS a numit-o pe Mary Jo “noul şerif de pe Wall Street”. The Wall Street Journal a scris că fosta procuroare va aduce “o faţadă mai dură unei agenţii încă pătată de greşelile făcute în ajunul crizei financiare”. Jurnaliştii de la The New York Times au scris că numirea ei reprezintă “o nouă încercare de a găsi vinovaţi pe Wall Street”.
-
Cosmin Marinescu, consilier al ministrului finanţelor, desemnat al unsprezecelea membru al CA al CEC Bank
Consiliul de administraţie al băncii de stat CEC Bank – o sinecură de tradiţie pentru apropiaţi ai partidelor aflate la putere, va avea unsprezece membri, Ministerul Finanţelor desemnând recent încă doi care aşteaptă aprobarea Băncii Naţionale pentru a-şi prelua scaunele generos remunerate. Unul dintre aceştia este Cosmin Marinescu, consilier al ministrului finanţelor Daniel Chiţoiu. Doctor în economie şi conferenţiar la ASE, el l-a însoţit pe Chiţoiu şi la Ministerul Economiei, în scurtul mandat de ministru din 2012. Marinescu este coordonator al Centrului pentru Economie şi Libertate. Al doilea membru desemnat al CA al CEC Bank este Florin Tunaru, vicepreşedintele ANAF responsabil cu inspecţia fiscală, care s-a transferat la Bucureşti în mai 2012 după instalarea guvernului Ponta I, venind din Teleorman unde în ultimii ani a fost consilier al lui Liviu Dragnea (actualmente vicepremier) când acesta ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean, iar apoi director executiv pe zona financiar-contabilă în cadrul Consiliului.
-
Tarom vinde şi asigurări de călătorie la rezervarea online a biletelor de avion
Clienţii Tarom pot achiziţiona poliţe de călătorie cu o valoare a sumei asigurate de până la 1,2 milioane de lei emise de sucursala de la Bucureşti a AIG Europe Limited Londra în momentul în care rezervă online biletul de avion. Valoarea sumei asigurate pentru cheltuieli medicale este de maximum 1,2 milioane de lei în cazul călătoriilor în ţări non-Schengen, în timp ce pentru călătorii în spaţiul Schengen suma asigurată este de maximum 600.000 de lei. Poliţele acoperă repatrierea în cazul îmbolnăvirii, accidentării sau decesului, precum şi anularea, întreruperea sau abandonul călătoriei. De asemenea, sunt acoperite pierderea, furtul sau deteriorarea bagajului. Piaţa locală a asigurărilor de călătorie se ridica la 48 mil. lei (11 mil. euro) după primele nouă luni ale anului trecut. Preţul unei poliţe de asigurare porneşte de la câteva zeci de lei.