BusinessMagazin

Blog

  • Cod galben de ceaţă în Muntenia, Moldova şi Ardeal

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de ceaţă valabilă duminică dimineaţă în mai multe judeţe din Muntenia, Moldova şi Ardeal. 

    Potrivit avertizării este vorba despre „ceaţă ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m şi izolat sub 50 m ce va favoriza, în funcţie de condiţiile locale, formarea gheţuşului sau chiciurei.

    Ceaţă este în judeţele Botoşani şi Iaşi, dar şi în zona joasă a judeţului Suceava unde se află localităţile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Cajvana, Vicovu de Sus, Dolhasca, Siret, Liteni, Marginea, Salcea, Dumbrăveni, Cornu Luncii, Udeşti, Arbore, Mălini, Şcheia, Vereşti, Preuteşti, Bosanci, Baia, Zvoriştea, Todireşti, Vicovu de Jos, Păltinoasa, Frătăuţii Noi, Dărmăneşti, Forăşti, Milişăuţi, Frătăuţii Vechi, Fântânele, Grăniceşti, Râşca, Boroaia, Ipoteşti, Vadu Moldovei, Volovăţ, Rădăşeni, Horodnic de Sus, Dorneşti, Cacica, Dolheşti, Moara, Horodniceni, Satu Mare, Adâncata, Vultureşti, Bogdăneşti, Bilca, Mitocu Dragomirnei, Hânţeşti, Pătrăuţi, Stroieşti, Bălcăuţi, Iaslovăţ, Zamostea, Siminicea, Voitinel, Grămeşti, Pârteştii de Jos, Calafindeşti, Drăgoieşti, Drăguşeni, Gălăneşti, Botoşana, Horodnic de Jos, Berchisesti, Buneşti, Ilişeşti, Fântâna Mare, Muşeniţa, Comăneşti, Hârtop, Poieni-Solca, Şerbăuţi, Ciprian Porumbescu, Burla şi Bălăceana.

    De asemenea este ceaţă în zona joasă a judeţului Neamţ unde se află Piatra-Neamţ, Roman, Târgu Neamţ, Săbăoani, Roznov, Borleşti, Vânători-Neamţ, Tămăşeni, Piatra Şoimului, Răuceşti, Cordun, Horia, Doljeşti, Săvineşti, Dumbrava Roşie, Gherăeşti, Zăneşti, Podoleni, Grumăzeşti, Bodeşti, Rediu, Trifeşti, Petricani, Ion Creangă, Girov, Sagna, Români, Crăcăoani, Icuşeşti, Boteşti, Agapia, Bălţăteşti, Ţibucani, Bârgăuani, Cândeşti, Mărgineni, Urecheni, Timişeşti, Brusturi, Bahna, Secuieni, Păstrăveni, Ştefan cel Mare, Costişa, Oniceni, Valea Ursului, Dulceşti, Bozieni, Moldoveni, Ghindăoani, Războieni, Dragomireşti, Stăniţa, Dochia, Tupilaţi, Făurei, Gâdinţi, Ruginoasa, Negreşti, Boghicea, Văleni, Pânceşti, Dobreni, Drăgăneşti, Bira şi Poienari.

    Ceaţă este şi în Ardeal în zonele joase ale judeţelor Alba, Covasna, Braşov, Mureş, Harghita şi Sibiu. Totodată, este ceaţă la Pecica, Nădlac, Secusigiu, Semlac, Şeitin şi Peregu Mare din judeţul Arad, dar şi la Sânnicolau Mare, Jimbolia, Variaş, Săcălaz, Dudeştii Vechi, Lenauheim, Cărpiniş, Comloşu Mare, Periam, Satchinez, Cenad, Teremia Mare, Lovrin, Biled, Sânpetru Mare, Cenei, Tomnatic, Uivar, Şandra, Saravale, Iecea Mare, Gottlob, Pesac, Checea, Otelec, Beba Veche şi Valcani din judeţul Timiş.

    Avertizarea cod galben este valabilă duminică, până la ora 10.00.

    Tot duminică, dar până la ora 8.00 este ceaţă în judeţul Sălaj în zona localităţilor Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, Şărmăşag, Crasna, Bobota, Pericei, Ip, Hereclean, Nuşfalău, Măerişte, Sâg, Bocşa, Valcău de Jos, Creaca, Someş-Odorhei, Sălăţig, Horoatu Crasnei, Marca, Meseşenii de Jos, Plopiş, Halmăşd, Chieşd, Bănişor, Cizer, Vârşolţ, Mirşid, Crişeni, Camăr, Dobrin, Boghiş, Şamşud, Coşeiu şi Carastelec.

    În judeţul Cluj este ceaţă la Cluj-Napoca, Gherla, Apahida, Căşeiu, Cojocna, Bonţida, Iclod, Feleacu, Jucu, Mica, Mociu, Mintiu Gherlii, Dej, Sic, Chinteni, Cuzdrioara, Căianu, Fizeşu Gherlii, Câţcău, Cătina, Ţaga, Vad, Borşa, Sânmărtin, Bobâlna, Corneşti, Dăbâca, Geaca, Vultureni, Aluniş, Pălatca, Aiton şi Jichişu de Jos, iar în judeţul Satu Mare sunt afectate localităţile Carei, Tăşnad, Ardud, Supur, Moftin, Sanislău, Berveni, Bogdand, Beltiug, Hodod, Căpleni, Pişcolt, Acâş, Doba, Andrid, Căuaş, Santău, Cehal, Tiream, Foieni, Petreşti, Pir, Terebeşti, Urziceni, Craidorolţ, Ciumeşti, Săuca, Cămin şi Săcăşeni.

    În Muntenia este ceaţă în judeţul Argeş la Mioveni, Băiculeşti, Mihăeşti, Coşeşti, Bogaţi, Stâlpeni, Bălileşti, Mălureni, Ţiţeşti, Merişani, Budeasa, Dârmăneşti, Miceşti, Cetăţeni, Vultureşti, Davideşti, Cuca, Cotmeana, Morăreşti, Beleţi-Negreşti, Drăganu, Hârtieşti, Dobreşti şi Boţeşti, în judeţul Prahova la Câmpina, Băicoi, Breaza, Vălenii de Munte, Filipeştii de Pădure, Plopeni, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg, Brebu, Floreşti, Slănic, Vărbilău, Telega, Măgureni, Scorţeni, Gura Vitioarei, Drajna, Băneşti, Poiana Câmpina, Măgurele, Poseşti, Cornu, Vâlcăneşti, Teişani, Aluniş, Cocorăştii Mislii, Dumbrăveşti, Şotrile, Gornet, Proviţa de Jos, Predeal-Sărari, Proviţa de Sus, Ştefeşti, Adunaţi, Păcureţi, Cărbuneşti, Surani, Ariceştii Zeletin, Cosminele şi Talea, dar şi în judeţul Dâmboviţa la Târgovişte, Moreni, Pucioasa, I. L. Caragiale, Fieni, Dragomireşti, Răzvad, Gura Ocniţei, Voineşti, Văcăreşti, Aninoasa, Tătărani, Bezdead, Comişani, Valea Lungă, Buciumeni, Vulcana-Pandele, Ludeşti, Doiceşti, Runcu, Glodeni, Ocniţa, Măneşti, Brăneşti, Iedera, Ulmi, Pietroşiţa, Cândeşti, Văleni-Dâmboviţa, Vulcana-Băi, Malu cu Flori, Lucieni, Pietrari, Vişineşti, Bărbuleţu, Şotânga, Moţăieni, Pucheni, Vârfuri şi Râu Alb.

  • Ucraina primeşte pentru prima dată gaz american

    Ucraina a primit pentru prima dată un transport de gaze naturale lichefiate din SUA, spune şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean, Andriy Yermak.

    „Acesta este mai mult decât un simplu transport – este un pas strategic. În ciuda încercărilor Rusiei de a ne distruge sistemul energetic în timpul războiului, am obţinut încă o victorie pe frontul energetic”, a declarat Yermak, potrivit Sky News.

    Ucraina, care era parţial dependentă de gazul rusesc, nu a mai cumpărat gaz direct de la Moscova din 2015, după ce a invadat şi anexat Crimeea şi a susţinut militanţii separatişti din estul Ucrainei.

    Transportul, care a venit prin Grecia, a fost primit de DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina.

  • Şeful OMS descrie calvarul din timpul atacului israelian asupra aeroportului din Yemen

    Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat vineri că nu era sigur că va supravieţui unei lovituri aeriene efectuate de Israel cu o zi mai devreme, în timpul unei serii de atacuri asupra mişcării Houthi aliniate Iranului, relatează Reuters.

    Vorbind după calvarul prin care a trecut joi la Aeroportul Internaţional din Sanaa, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că exploziile care au zguduit clădirea au fost atât de asurzitoare, încât urechile îi mai ţiuie şi după mai bine de o zi.

    Tedros a declarat că a devenit rapid evident că aeroportul a fost atacat, descriind oameni „alergând în dezordine” prin sit după aproximativ patru explozii, una dintre ele fiind „alarmant” de aproape de locul în care stătea lângă sala de plecări.

    „Nu eram sigur că de fapt aş putea supravieţui pentru că a fost atât de aproape, la câţiva metri de locul în care ne aflam”, a declarat el pentru Reuters. „O uşoară abatere ar fi putut duce la o lovitură directă”.

    Tedros a spus că el şi colegii săi au rămas blocaţi la aeroport în următoarea oră, în timp ce ceea ce credea el că sunt drone zburau deasupra sa, alimentând îngrijorarea că acestea ar putea deschide focul din nou. Printre resturi, el şi colegii săi au văzut fragmente de rachete, a spus el.

    „Nu (era) niciun adăpost. Nu era nimic. Aşa că eşti expus, aşteptând să se întâmple ceva”, a spus el.

    Atacurile israeliene asupra Yemenului au avut loc după ce Houthis au lansat în mod repetat drone şi rachete către Israel, în ceea ce ei descriu drept acte de solidaritate cu palestinienii din Gaza.

  • Premiile BUSINESS Magazin Cele mai responsabile companii din România în 2024

    BRD Groupe Société Générale –  Proiectul „Între Vecini”

    „Premiile sunt bune, ne bucură, ne aduc un zâmbet. Dar mai important decât atât e impactul proiectelor pe care le facem împreună cu partenerii noştri. Şi acest premiu este, de fapt, pentru Asociaţia Între Vecini, pentru că acum ceva vreme au venit la noi să ne povestească despre un proiect pe care îl visau. Şi îmi aduc aminte şi acum că după o oră de discuţii, nici nu ştiam cum să le spun că da, acest proiect trebuie susţinut din toate punctele. N-a mai fost nevoie de o analiză, pentru că atinge diverse corzi sensibile ale noastre, ale tuturor, mai ales în vremuri ca acestea.

    Avem nevoie de comunităţi. Cred că mulţi dintre noi am locuit sau locuim la bloc şi ştim cât de important e să ai încredere în vecinul de lângă tine, să îi laşi o cheie când pleci în vacanţă. Sau să îndrăzneşti să îl rogi să aibă grijă de coletul care o să vină, când nu eşti acolo. E vorba de lucruri mărunte, dar care de fapt, creează un impact extraordinar. Impactul de care cu toţii avem nevoie: de legătura umană, de conexiune, de încredere. Şi asta încercăm prin proiectul acesta. Nu e simplu deloc, pentru că sunt nenumărate comunităţi care au nevoie de asta.” 

    Flavia Popa, secretar general, BRD Groupe Société Générale

    NN Asigurări de viaţă – Fondul de burse pentru viitori antreprenori

    „Ne cunoaşteţi ca asigurători şi credem cu tărie că pentru un viitor sustenabil al oricărei ţări, inclusiv al ţării noastre, zona de educaţie financiară are un rol important şi ne-am implicat de-a lungul anilor în multe acţiuni de acest fel. Vrem să avem o ţară care să fie orientată către viitor, în care să ne creştem copiii şi să fim mândri de ceea ce se întâmplă. Credem cu tărie că educaţia financiară face o diferenţă şi am creat fondul de burse împreună cu The Entrepreneurship Academy pentru a-i susţine pe acei tineri cu idei absolut remarcabile în ceea ce priveşte dezvoltarea unui business. Am creat împreună cu ei un fond de burse, ne implicăm în zona de mentorat atât prin colegi care sunt angajaţi, cât şi prin colegi care fac parte din zona de vânzări.

    Susţinem diverse acţiuni împreună cu ei, dar contribuim şi individual, pentru a sprijini activitatea pe care ei o fac. Ne bucurăm că aceste eforturi sunt recunoscute şi vizibile. 

    La aceşti tineri văd o curiozitate extraordinară de cunoaştere, dincolo de faptul că vine o generaţie de tineri care sunt foarte deştepţi şi vor să facă o transformare nu doar pentru ei, ci şi pentru societate. Am văzut că sunt mult mai interesaţi de dezvoltare sustenabilă, de tehnologii noi, de dezvoltare durabilă, mult mai interesaţi de mediu. Compar cu generaţiile din care vin eu şi generaţiile de dinainte.” 

    Viorica Păcurar, director de vânzări retail şi corporate la NN Asigurări de Viaţă

    DN Agrar, pentru susţinerea primului campus medical dedicat copilului prematur

    „Este primul centru clinic din România care sprijină copiii prematuri şi în termeni de valoare suntem cel mai important contributor al acestui proiect. Anul viitor va fi deschis noul spital care poate trata 700 de copii pe an, iar din anul următor va putea oferi asistenţă psihologică pentru 

    2.000 de copii cu dizabilităţi. Investiţia pentru noul spital depăşeşte 5 milioane de euro şi până va fi finalizat,  contribuţia noastră se va ridica la 20% din finanţare, care este integral privată. Mai este nevoie de un milion de euro şi vă încurajez să-l susţineţi, pentru că nivelul de civilizaţie este definit prin felul în care sunt tratate minorităţile, în special copiii cu dizabilităţi, care au un statut mai dificil în viaţă decât ceilalţi. Această perspectivă trebuie îmbrăţişată de întreaga societate.” 

    Peter de Boer, Membru CA, Director Strategie Şi IR (Investor Relations), DN Agrar

    Oscar Downstream – Proiectul „Caravana reciclării creative”

    „E un proiect de suflet pentru noi. A început acum 2 ani şi am fost cu el în patru judeţe din ţară. Anul acesta l-am extins în opt judeţe. L-am dus în şcoli şi nu e pentru prima dată când auzim că este un fenomen naţional care transformă şcoala românească. Am ajuns în 300 de şcoli din România, cu acest proiect care propune reciclarea creativă, să-i învăţăm pe profesori cum să facă asta mai departe cu cu elevii. Ce ne-am mai propus cu acest proiect este să tragem un semnal de alarmă cu privire la efectele consumerismului, la amprenta de carbon. Vrem să ajungem la toţi copiii din ţară; iniţial l-am gândit şi l-am estimat la 75.000 de beneficiari, dar anul acesta am observat că am ajuns la 135.000, sunt foarte multe părţi implicate. Sunt elevii, profesorii, părinţii, bunicii. Eu sunt mamă de doi copii şi în fiecare zi învăţ ceva de la copiii mei şi cred că asta îşi propune acest proiect.” 

    Luiza Dumitru, PR Manager, Oscar Downstream

  • Cum arată forma finală a „ordonanţei-trenuleţ”. Pensiile, salariile bugetarilor şi ajutoarele sociale vor fi îngheţate

    Premierul Marcel Ciolacu a coordonat sâmbătă consultările pe tema pregătirii măsurilor sociale şi economice şi a pachetului bugetar pentru anul 2025, care au avut loc în reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, de la Palatul Victoria.

    „Ordonanţa-trenuleţ” ar trebui să fie aprobată luni în Guvern. Bugetul pentru anul următor ar trebui să fie adoptat în prima săptămână din luna ianuarie.

    „La nivelul Guvernului ne-am asumat să asigurăm stabilitate economică şi să gestionăm cu responsabilitate resursele ţării. Vom pune în continuare accent asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, îndeosebi a celor cu venituri reduse, şi a susţinerii investiţiilor, în condiţiile menţinerii unui control riguros asupra cheltuielilor publice”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    Ciolacu a afirmat, în acest context, că în cursul anului 2024, aproximativ 69 de miliarde de lei – respectiv 3,92% din PIB – reprezintă investiţii şi cheltuieli esenţiale, precum cele cu majorările salariale din sectorul bugetar (din sistemul sanitar, educaţie, apărare, creşterea pensiilor, plăţile pentru plafonarea preţului la energie, cheltuieli din domeniul sănătăţii, subvenţii pentru transportul public etc.

    Vedeţi mai jos o parte din măsurile de stopare a cheltuielilor bugetare prevăzute de „ordonanţa-trenuleţ”:

    • ajutoarele sociale vor fi îngheţate la nivelul din noiembrie 2024;
    • pensiile vor fi îngheţate la nivelul din noiembrie 2024;
    • salariile bugetarilor vor fi îngheţate la nivelul din noiembrie 2024;
    • veniturile demnitarilor vor fi îngheţate la nivelul din noiembrie 2024;
    • alocaţiile pentru copii vor fi îngheţate la nivelul din noiembrie 2024;
    • indemnizaţia de hrană acordată unor categorii de bugetari va fi îngheţată la nivelul din noiembrie 2024.

     

  • Preşedintele Azerbaidjanului: avionul a fost supus unei „interferenţe fizice şi tehnice externe”

    Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, i-a spus lui Vladimir Putin că avionul Azerbaidjan Airlines a fost supus unor „interferenţe fizice şi tehnice externe” în spaţiul aerian rus, conform Sky News.

    Cuvintele peşedintelui Aliyev au fost aceleaşi cu cele folosite de Azerbaijan Airlines, care a suspendat o serie de zboruri către oraşe ruseşti în urma accidentului.

    Într-o convorbire telefonică cu preşedintele rus, Aliyev a declarat că avionul a pierdut complet controlul şi a fost deviat din sudul Rusiei către oraşul Aktau din Kazahstan.

    Vladimir Putin a vorbit cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, despre prăbuşirea avionului Azerbaidjan Airlines şi şi-a cerut scuze deoarece „incidentul tragic” a avut loc în spaţiul aerian al Rusiei, dar nu a spus că Rusia este responsabilă.

  • Ciolacu promite susţinerea investiţiilor şi control riguros asupra cheltuielilor publice

    Premierul Marcel Ciolacu a coordonat sâmbătă consultările pe tema pregătirii  măsurilor sociale şi  economice şi a pachetului bugetar pentru anul 2025, care au avut loc în reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, de la Palatul Victoria.

    „La nivelul Guvernului ne-am asumat să asigurăm stabilitate economică şi să gestionăm cu responsabilitate resursele ţării. Vom pune în continuare accent asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, îndeosebi a celor cu venituri reduse, şi a susţinerii investiţiilor, în condiţiile menţinerii unui control riguros asupra cheltuielilor publice”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    Pentru fundamentarea bugetului general consolidat pentru anul 2025, Guvernul va aproba, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, măsuri fiscal-bugetare pentru eficientizarea cheltuielilor statului şi scăderea deficitului bugetar. Măsurile fiscal-bugetare vor avea ca impact reducerea cheltuielilor bugetare cu 19 miliarde de lei, echivalentul a 1% din Produsul Intern Brut.

    Ciolacu a afirmat, în acest context, că în cursul anului 2024, aproximativ 69 de miliarde de lei – respectiv 3,92% din PIB – reprezintă investiţii şi cheltuieli esenţiale, precum cele cu majorările salariale din sectorul bugetar (din sistemul sanitar, educaţie, apărare, creşterea pensiilor, plăţile pentru plafonarea preţului la energie, cheltuieli din domeniul sănătăţii, subvenţii pentru transportul public etc.

    În cadrul consultărilor, reprezentanţii patronatelor au considerat necesare măsurile pentru limitarea cheltuielilor statului şi au apreciat că este nevoie de un efort major şi urgent de combatere a evaziunii fiscale.

    La reuniunea cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, din partea Guvernului au participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, vicepremierul şi ministrul Ministerului Finanţelor, Tánczos Barna, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Bolos, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel-Ovidiu David, ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

  • USB-C devine oficial standardul comun pentru încărcarea dispozitivelor în Uniunea Europeană

    USB-C devine, în mod oficial, de sâmbătă, standardul comun pentru încărcarea dispozitivelor la nivelul Uniunii Europene, a anunţat Comisia Europeană, pe Facebook.

    „Astăzi este ziua cea mare. Spunem bun-venit încărcătorului USB! USB-C este oficial standardul comun pentru încărcarea dispozitivelor electronice în UE”, a scris, de asemenea, CE, pe reţeaua de socializare menţionată anterior.

    Decizia a fost luată pentru ca toate telefoanele, tabletele sau camerele noi să aibă un singur încărcător, astfel încât tehnologia să se armonizeze. Un alt motiv, poate şi mai important, este reducerea deşeurilor electronice, o problemă tot mai mare pentru planetă.

    Nu în ultimul rând, încărcarea dispozitivelor va deveni mult mai la îndemână, de vreme ce va fi nevoie de un singur cablu USB-C care va acoperi toată gama. Vorbim, în acest caz, despre cele de ultimă generaţie.

  • Un singur plic de ceai ar putea elibera miliarde de microplastice în corpul uman

    Un studiu recent a descoperit că un singur plic de ceai poate elibera miliarde de particule de micro şi nanoplastice (MNPL) în apă, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la efectele asupra sănătăţii umane, scrie Science Alert care citează un studiu publicat în Chemosphere.

    Un studiu condus de cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB), Spania, a descoperit că plicurile de ceai pot elibera miliarde de particule de microplastice şi nanoplastice în fiecare milimetru de apă în care sunt scufundate.

    Rezultatele sunt în concordanţă cu cercetările anterioare care au analizat efectul combinaţiei dintre plastic şi temperaturi ridicate, cum ar fi în cazul recipientelor de plastic puse la microunde.

    Studiul a inclus trei tipuri de plicuri de ceai şi a folosit tehnici de laser pentru a măsura viteza şi dispersia luminii, obţinând informaţii precise despre proprietăţile chimice şi fizice ale particulelor eliberate.

    Plicurile de ceai din polipropilenă au eliberat aproximativ 1,2 miliarde de particule pe mililitru, în timp ce plicurile din celuloză şi nylon-6 au eliberat 135 milioane şi, respectiv, 8,18 milioane de particule pe mililitru.

    Cercetătorii au testat inclusiv interacţiunea acestor particule cu celulele intestinale umane, constatând că particulele pot ajunge în nucleul celular, ceea ce poate duce la efecte toxice pe termen lung, inclusiv genotoxicitate şi carcinogenitate.

  • Se anunţă schimbări majore pe YouTube. Iată ce vor putea face de acum încolo utilizatorii

    YouTube testează o funcţie nouă în aplicaţia Android, numită „Play something”, care permite redarea aleatorie a videoclipurilor în funcţie de preferinţele utilizatorilor. Funcţia este similară unui experiment de anul trecut, dar vine cu îmbunătăţiri în designul şi funcţionalitatea interfeţei.

    Butonul „Play something” apare în colţul din dreapta jos al interfeţei aplicaţiei.

    Potrivit informaţiilor publicate de 9to5Google, apăsarea acestui buton redă iniţial un videoclip YouTube Short corespunzător preferinţelor utilizatorului. Cu toate acestea, următoarele videoclipuri redate nu sunt neapărat Shorts.

    Noua funcţie este disponibilă în versiunea 19.5 a aplicaţiei YouTube, dar nu este încă introdusă pe scară largă.

    Această funcţie pare să fie o versiune permanentă în interfaţa aplicaţiei, spre deosebire de experimentul anterior, unde butonul apărea în fluxul de pe ecranul principal şi putea fi trecut cu vederea.

    Deşi noua funcţie nu este disponibilă pentru toţi utilizatorii, ea reduce la minimum efortul de a accesa conţinut, făcând utilizarea aplicaţiei mai rapidă şi mai simplă.