BusinessMagazin

Blog

  • Cine este omul ce a creat cele mai iubite dulciuri din lume

    Omul din spatele produselor Milky Way, M&Ms şi Pedigree a creat primul brand de renume înainte de a împlini 20 de ani şi, după ce şi-a dezvoltat o companie independentă de cea a tatălui său, fondatorul imperiului Mars, a reuşit să concureze cu succes pe piaţa europeană, nedorită iniţial de patriarh. Forrest Mars a unit, în timp, cele două firme şi le-a transformat în ceea ce este astăzi una dintre cele mai valoroase companii din SUA. Cum a ajuns în acest punct?

    Forrest Edward Mars, născut pe 21 martie 1904 într-un mic oraş din statul american Minnesota, a fost fiul lui Franklin Clarence Mars, fondatorul companiei care deţine acum branduri precum Snickers, Bounty şi Skittles. Crescut de bunicii materni în North Battleford, în centrul Canadei, după separarea părinţilor, Mars şi-a urmat educaţia în Statele Unite, obţinând o diplomă în inginerie industrială la Universitatea Yale în 1928. Pe când avea 19 de ani, dezvoltase deja mai multe branduri, iar tatăl său a „adoptat” unul dintre ele, renumita Milky Way, care a devenit în timp cel mai bine vândut produs al companiei.

    La maturitate, Mars s-a alăturat tatălui său, în grupul care le poartă numele, unde a jucat un rol important în dezvoltarea unor produse populare, precum batoanele Snickers şi 3 Musketeers, la fabrica din Chicago. Cu toate acestea, au apărut divergenţe privind strategia companiei: Mars voia ca firma să atace preponderent pieţele externe, în timp ce tatăl său prefera să rămână la ce ştie mai bine.

    Astfel, omul de afaceri a acceptat o compensaţie financiară şi s-a mutat în Anglia, unde a lansat independent batoanele Mars şi Maltesers, pregătind brandurile pentru piaţa europeană. În 1934, a diversificat afacerea achiziţionând Chappel Bros., o companie specializată în hrană pentru câini, şi a introdus pe piaţă brandul Chappie, având acces la o piaţă cu puţină competiţie.

    Întors în SUA, Mars a fondat Food Products Manufacturing, prin care a introdus alte două mărci „fanion”: Uncle Ben’s Rice şi Pedigree pentru hrană de animale. În 1940, a colaborat cu Bruce Murrie pentru a crea M&M’s, bomboanele de ciocolată învelite într-un strat crocant, promovate cu deja faimosul slogan „Se topesc în gură, nu în mână”. Deşi Murrie a părăsit afacerea mai târziu, M&M’s s-a devenit un succes de durată. În 1954, au fost lansate bomboanele M&M’s cu arahide, la care Mars era alergic.

    După moartea tatălui său, Mars a preluat controlul actualei Mars inc., fuzionând-o cu propria sa companie în 1964, iar apoi s-a concentrat pe diversificarea portofoliului de produse. Mars inc. a devenit, în timp, un lider în industriile de dulciuri şi hrană pentru animale. Căsătorit cu Audrey Ruth Meyer, Mars a avut trei copii – Forrest Jr., John şi Jacqueline – care au preluat ulterior conducerea companiei.

    Omul de afaceri s-a retras oficial în 1973, lăsând responsabilităţile operaţionale copiilor săi, dar a continuat să inoveze, fondând Ethel M Chocolates în Nevada, în 1980, o afacere numită în onoarea mamei sale. Firma a fost achiziţionată de Mars inc. în 1988, consolidând şi mai mult portofoliul companiei.
    Forrest Mars a murit în 1999, la 95 de ani, cu o avere estimată la 4 mld. dolari. La momentul decesului, Forbes l-a clasat printre cei mai bogaţi americani. Astăzi, este recunoscut pentru contribuţiile sale în transformarea Mars inc. dintr-o companie regională de dulciuri într-o corporaţie globală cu produse în diverse sectoare. Fiul său, Forrest Jr., a fost clasat la un moment dat pe locul 26 în topul celor mai bogaţi americani şi pe locul 52 în topul celor mai bogaţi oameni din lume.  

    Carte de vizită

    1. Forrest Edward Mars s-a născut în 1904 în statul american Minnesota şi este cunoscut în prezent pentru dezvoltarea companiei Mars Inc.

    2. Crescut de bunicii materni în Canada după divorţul părinţilor săi, s-a reîntors în 1928 în SUA, unde a absolvit Universitatea Yale din Connecticut.

    3. În urma unor divergenţe cu tatăl său, soldate cu o compensaţie financiară cu ajutorul căreia a ajuns în Anglia, a fondat Food Products Manufacturing.

    4. Compania a creat branduri de renume precum M&Ms şi Pedigree, urmând să fuzioneze cu Mars Inc. după moartea lui Franklin Mars.

    5. Forrest fost inclus în Junior Achievement U.S. Business Hall of Fame în 1984, deci la vârsta de 80 de ani.

  • AI şi generative AI au roluri diferite, dar complementare

    Inteligenţa artificială (AI) atrage din ce în ce mai mult interesul companiilor şi al autorităţilor din România, având un potenţial şi un impact semnificativ asupra performanţelor acestora. În acest context, diferenţele şi rolurile complementare dintre AI tradiţional şi AI generativ devin esenţiale pentru înţelegerea aplicabilităţii lor în diverse domenii. Deşi au funcţii distincte, ambele tehnologii contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, explică Adrian Niga, head of channel & alliances – South East Europe în cadrul SAS – furnizor de software de analiză avansată a datelor.

    AI-ul tradiţional este orientat pe sarcini concrete şi lucrează pe baza unor reguli fixe şi a datelor istorice, fiind capabil să analizeze tipare şi să facă predicţii exacte bazate pe trecut”, explică Adrian Niga, pentru BUSINESS Magazin. El dă un exemplu: AI-ul Generic poate produce predicţii sau decizii – luând în calcul anumite procese şi istoricul acelor procese – practic se comportă asemenea unei persoane responsabile cu stabilirea unei strategii, care ia decizii pe baza unui set de reguli bine definite, luând în calcul informaţiile pe care le are la dispoziţie (cea mai bună predicţie a viitorului este trecutul). Prin comparaţie, AI-ul generativ este o tehnologie mai nouă, capabilă să creeze conţinut original – texte, imagini, muzică – pornind de la un set de date iniţial. Practic, AI-ul generativ funcţionează similar unui povestitor care umple golurile în informaţie cu noi idei. „Tu eşti cel care începe povestea şi dă câteva detalii: «A fost odată ca niciodată un prinţ care locuia peste mări şi ţări» şi «trebuia să îl găsească pe zmeu» şi «trebuie să o salveze pe Ileana Cosânzeana» – iar povestitorul umple golurile şi creează povestea luând în calcul acele informaţii pe care le are, creând conţinut complet original. Acest tip de AI este din ce în ce mai utilizat, nu doar pentru automatizare, ci şi pentru a crea conţinut creativ necesar în marketing, design sau chiar pentru generarea de cod. AI-ul Generativ – este o subcomponentă a AI-ului Generic”, spune Adrian Niga.

    Pentru companii, diferenţa dintre AI şi generative AI este esenţială. „AI-ul tradiţional aduce eficienţă operaţională, pe când AI-ul generativ extinde posibilităţile creative şi de inovare, deschizând noi canale de interacţiune cu clienţii. Astfel, AI-ul generativ vine să completeze AI-ul tradiţional, nu să îl înlocuiască, oferind un plus de valoare în scenarii de business creative şi complexe.” Adrian Niga spune că România este o piaţă deschisă la inovaţie, în special în mediul privat, unde există o tendinţă puternică de integrare a tehnologiilor de AI în diverse industrii, inclusiv energie, utilităţi şi sectorul bancar.
    „Companiile româneşti sunt receptive la implementarea soluţiilor de AI, motivată şi de afilierea multor organizaţii locale la corporaţii internaţionale care impun standarde globale şi integrează componente de AI în operaţiuni”, explică executivul. Tot el adaugă că în sectoare ca retailul şi energia, AI-ul este utilizat pentru a anticipa cererea sau consumul pe baza unor factori precum sezonalitatea şi datele istorice. Spre exemplu, există companii care folosesc soluţii de inteligenţă artificială ce iau în calcul sezonalitatea vânzărilor sau condiţiile meteorologice şi anumite date istorice, pentru a face o predicţie a consumului de energie în următoarea perioadă, pentru a estima fie necesarul de producţie a energiei, fie necesarul energiei achiziţionate.

    În ceea ce priveşte sectorul public, deşi există un interes clar pentru digitalizare şi AI, ritmul de adopţie este încă încetinit de necesitatea modernizării infrastructurii şi a unei digitalizări de bază. „Aceasta creează o bază pe care AI-ul ar putea ulterior să fie implementat eficient în servicii publice, cum ar fi managementul resurselor sau colectarea de taxe. Alte ţări europene au început deja să exploreze aceste scenarii, iar în Grecia, de exemplu, utilizarea AI în cloud public este o practică comună, datorită investiţiilor semnificative în digitalizarea administraţiei”, punctează executivul.

    Ce impact va avea noua revoluţie industrială asupra locurilor de muncă este una dintre cele mai fierbinţi întrebări. Ce se va pierde? Ce vom câştiga? AI-ul ar putea să potenţeze unele joburi, lăsând oamenilor mai mult loc pentru creativitate. Un lucru este însă cert: tehnologia va căpăta tot mai mult teren în vieţile noastre personale şi profesionale, iar în curând în CV-uri, capacitatea de a folosi unele ca AI vor fi la rubrica competenţelor, aşa cum este acum folosirea Excelului.

    La nivelul autorităţilor, există provocări legate de reticenţa la schimbare şi de complexitatea proceselor de implementare a AI-ului. În contrast, exemplele internaţionale arată că utilizarea AI în administraţia publică poate aduce beneficii reale în ceea ce priveşte eficienţa şi predictibilitatea deciziilor, de la anti-fraudă până la predicţii în domeniul sănătăţii sau în domeniul colectării de taxe. Adrian Niga consideră că o modalitate bună prin care atât sectorul privat cât şi cel public vor fi mai deschise către adoptarea de tehnologii emergente, în care includem şi soluţii cu inteligenţă artificială, este puterea exemplului.

    „Pieţele din aria mea de responsabilitate, din sud estul Europei, sunt similare cu piaţa din România, din punctul de vedere al comportamentului clienţilor şi al nevoilor de afaceri pe care clienţii le exprimă în cadrul proiectelor comune. Există domenii în care România este mai avansată în adoptarea unor soluţii emergente şi inovative, însă similaritatea comportamentului clienţilor la adoptarea soluţiilor cu componente de inteligenţă artificială este foarte mare”, argumentează executivul. În Grecia, explică el, există clienţi cu o deschidere mare către soluţii de cloud public, cu componente de inteligenţă artificială, şi pentru care utilizarea cloudului public este prima opţiune, atât în sectorul privat cât şi în sectorul public, acolo unde investiţiile în digitalizare sunt prioritare pentru multe procese. De altfel, Slovenia poate fi considerată o piaţă în care în domeniul serviciilor financiare (bancar, asigurări) penetrarea soluţiilor cu componente de inteligenţă artificială la clienţii locali, este foarte des întâlnită, însă ţine foarte mult şi de faptul că multe din ţările din Europa de Sud-Est sunt considerate incubatoare sau pilot pentru soluţii cu o componentă mare de inovaţie. „Cred că putem lua exemplu inclusiv în domeniul privat şi România să devină un hub de inovaţie în implementarea soluţiilor care au componente AI. Astfel vom deveni pionieri în multe procese şi cel mai probabil rezultatele vor fi pe măsură. Există însă şi riscul că anumite proiecte să nu dea rezultatele scontate şi bănuiesc că de acolo există şi reticenţa în a avea o adoptare accelerată. Ca orice ţine de nou, riscul este direct proporţional cu beneficiile, iar România câteodată are un comportament defensiv în ceea ce priveşte adopţia tehnologilor emergente.”

    Peste 10 ani, Adrian Niga este de părere că AI-ul va ajunge să fie ceva standard în marea majoritate a companiilor. „Aşa cum telefonul mobil de tip smartphone a devenit ceva complet banal pentru toată lumea şi des întâlnit, şi soluţiile care au componente de AI vor urma acelaşi trend. Dacă vă aduceţi aminte la apariţia telefoniei mobile, multă lume spunea că nu va rezista şi că tot telefonia fixă va rămâne modalitatea de bază pentru comunicaţii, iar acum marea majoritate a oamenilor folosesc telefonul mobil atât pentru comunicaţie cât şi pentru socializare sau plăţi – lucru care părea complet nefezabil acum mai bine de 20 de ani.”

    Întrebat dacă AI-ul va înlocui locurile de muncă, reprezentantul SAS subliniază că rolul AI-ului este de a automatiza sarcini repetitive, permiţând angajaţilor să se concentreze pe activităţi de supervizare şi pe sarcini care necesită creativitate şi abilităţi de rezolvare a problemelor. „Cred că este una din cele mai des întâlnite întrebări mai ales din partea personalului de execuţie, unde această frică persistă. În realitate, marea majoritate a companiilor care au implementat soluţii cu inteligenţă artificială încorporată au angajat resurse noi şi au mutat personalul care făcea anumite procese să supervizeze procesele care au rezultat din urma implementării soluţiilor. AI-ul, după părerea mea, este un trend care va crea noi joburi şi noi procese ce trebuie gestionate de către oameni. AI-ul nu va ajunge să fure joburi, ci le va augmenta pe cele existente, luând procesele repetitive şi învechite şi înlocuindu-le cu altele care aduc un plus valoare suplimentară, atât business-ului, cât şi companiilor/ instituţiilor care le vor implementa.”

    Adrian Niga menţionează că industria locală este foarte asemănătoare cu cele de IT din alte state europene, diferenţele fiind subtile. „Sunt mici diferenţe în ceea ce priveşte adopţia anumitor tehnologii, însă, din perspectiva awarenessului şi a generalităţilor, atât România, cât şi Europa sunt aliniate la toate trendurile globale. Iar lucrul acesta se aplică şi clienţilor şi nevoilor lor, atât din mediul privat, cât şi din cel public. Este un lucru pozitiv, fiindcă resursele sunt de cele mai multe ori regionale şi, atunci când se discută despre aceleaşi trenduri/soluţii şi tehnologii, singura barieră care poate apărea este cea lingvistică, desigur, la ora actuală nici aceasta nu mai apare decât în cazuri foarte izolate. Momentan, nu aş schimba nimic. Cred că industria în care activez se schimbă de la o zi la alta şi apar tot timpul lucruri noi şi interesante; drept urmare, îmi doresc să mă pot adapta la toate schimbările şi lucrurile noi care apar pentru a fi în continuare relevant în această industrie.”


    Parcursul profesional

    Adrian Niga a fost atras de tehnologie de când era copil, iar facultatea urmată – Facultatea de Instalaţii, în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii – a avut o parte tehnică destul de însemnată şi i-a dezvoltat o mentalitate analitică, care l-a ajutat în carieră. „Însă realitatea este că am ajuns să lucrez în IT din pură coincidenţă, deoarece bankingul îmi plăcea destul de mult la vremea respectivă. Am întâlnit o cunoştinţă care căuta oameni de sales în domeniul telco/IT integrator. Experienţa mea foarte bună de a interacţiona cu oamenii a făcut diferenţa şi am zis că, fiind un domeniu care m-a atras de mic, merită să încerc o schimbare de direcţie. Se pare că am luat decizia corectă, fiindcă în momentul de faţă fac ceea ce îmi place şi, astfel, munca nu mai poate fi considerată muncă.”

    Iar dacă ceea ce îi plăcea să facă în copilărie s-ar fi „materiilizat”, Adrian Niga nu mai vorbea despre AI şi noile tehnologii şi nu mai reprezenta o companie de IT pentru că ar fi fost jurnalist sau scriitor. „Mi-a plăcut foarte mult să citesc în copilărie şi visam să devin jurnalist şi scriitor. Dar, fiind un copil al anilor ‘90, părinţii m-au îndrumat spre partea reală, nu umanistă, a şcolii, fiindcă au considerat că tot ceea ce ţine de inginerie este de viitor (nu au greşit, însă uneori mă gândesc cum ar fi fost viaţa mea dacă aş fi urmărit visul de a deveni jurnalist)”, mai spune el.

    Există companii care folosesc soluţii de inteligenţă artificială ce iau în calcul sezonalitatea vânzărilor sau condiţiile meteorologice şi anumite date istorice, pentru a face o predicţie a consumului de energie în următoarea perioadă, pentru a estima fie necesarul de producţie a energiei, fie necesarul energiei achiziţionate.
    Adrian Niga, head of channel & alliances – South East Europe în cadrul SAS

    O zi din viaţa lui Adrian Niga începe cu prioritizarea taskurilor din ziua respectivă şi pentru următoarea zi, având în vedere că el coordonează o regiune extinsă. „Fiind o regiune care este compusă din 13 ţări, sunt multe lucruri care apar şi în afara programului şi trebuie rezolvate a doua zi cel târziu. Ulterior, încerc să am întâlniri cu partenerii cheie în prima parte a zilei, pentru a dedica a doua parte a zilei activităţilor care necesită focus şi soluţionarea problemelor în decursul zilei în curs sau challengeurilor care au un grad mai mare de complexitate şi necesită implicarea mai multor departamente.”

    Departamentul de Channel interacţionează cu multiple alte departamente interne şi este necesară o aliniere cât mai bună între toate părţile implicate pentru a avea succes. Ultima parte a zilei este de cele mai multe ori pentru a reflecta asupra situaţiilor mai complicate, atât din interiorul echipei, cât şi din partea clienţilor sau partenerilor, unde sunt necesare acţiuni suplimentare şi planning-ul pentru ziua următoare.

    De asemenea, anii postpandemie au fost o adevărată lecţie despre adaptabilitate, menţionează reprezentantul SAS. „Ultimii doi ani au subliniat cât de rapid se schimbă trendurile şi nevoia de a fi parte a unei echipe suficient de agile pentru a ţine pasul cu ele”, explică Adrian Niga, adăugând că un obiectiv important pentru acest an este finalizarea proiectelor de digitalizare şi optimizare, cu un accent pe colaborarea cu sectorul public şi cel privat. Însă, pe lângă misiunile profesionale, există o rezoluţie personală mai discretă dar la fel de importantă: timpul petrecut cu familia. „Fiica mea are aproape doi ani şi îmi doresc să evadăm cât de mult putem din oraş, să ne bucurăm împreună de această perioadă atât de specială.”

    Echipa din care face parte Adrian Niga s-a schimbat în ultimii doi ani, iar în prezent reuneşte circa 15 persoane – atât local cât şi regional. „Au fost o serie de schimbări interne şi de go-to-market ale companiei care au necesitat o reîntocmire aproape completă a echipei din care fac parte – sud-estul Europei (exceptând România) fiind acoperit exclusiv prin parteneri. Asta a necesitat adiţia de membri care să se ocupe atât de businessul existent împreună cu partenerii, cât şi de oameni tehnici sau de suport, care să susţină un activitatea indirect împreună cu partenerii.”

    Una dintre persoanele care l-au inspirat cel mai mult în ultimii doi ani pe Adrian Niga este chiar unul dintre colegii din echipa de leadership din cadrul SAS. „Am avut norocul să am o echipă de leadership, atât locală, cât şi regională, de la care am învăţat foarte multe în ultimii ani – pot spune că a fost cea mai bună perioadă pentru dezvoltarea mea, atât personală, cât şi profesională. Am avut un vice-president pe linia mea de business, care se ocupa de echipa de Channel, responsabil pentru toată EMEA, de la care am învăţat foarte multe şi căruia îi sunt foarte recunoscător. Pe plan personal, am învăţat foarte multe de la soţia mea, care este un monument al eticii muncii şi al perseverenţei şi, de multe ori, al răbdării. Cred că secretul unei relaţii de lungă durată este să aveţi unul de la celălalt de învăţat, iar eu cred că mai am foarte multe lucruri pe care le pot învăţa de la ea.”

    Despre provocări, Adrian Niga spune că marea majoritate a acestora au fost, de cele mai multe ori, legate de mindseturi diferite. „Oamenii tind să ţină la părerile lor şi, dacă nu sunt pregătiţi să accepte alte idei sau acestea nu sunt aliniate cu ceea ce îşi doresc, de cele mai multe ori acţionează cu aversiune. Informaţiile trunchiate şi, de multe ori, lipsa mea de maturitate în anumite situaţii au dus la anumite provocări, însă cred cu tărie că de pe urma provocărilor înveţi cel mai mult.”

    De asemenea, un lider adevărat ştie să-şi privească greşelile în faţă, consideră el. „Răbdarea a fost mereu o provocare pentru mine. Dacă aş putea călători în timp, i-aş spune tânărului Adrian să nu tragă concluzii pripite şi să evite să judece fără toate datele. Am făcut greşeli, uneori pentru că am fost prea nerăbdător şi mi-am format opinii premature”, a spus Niga.

    El este de părere că rezilienţa şi răbdarea sunt calităţi esenţiale într-un domeniu în care schimbările sunt constante şi adesea dificile. „Rezilienţa şi răbdarea sunt două calităţi absolut necesare în domeniul IT. Rezilienţa, deoarece schimbările şi adopţia de soluţii şi tehnologii noi necesită timp, şi răbdarea, fiindcă orice este nou trebuie explicat şi demonstrat înainte de a fi adoptat. Unui angajat care s-ar alătura echipei mele, cred că aceleaşi două calităţi i-ar fi necesare. Pun mult mai mult accentul pe soft skills, pe potenţialul oamenilor, în detrimentul know-how-ului aplicat industriei de IT. De asemenea, componenta de business oriented şi adaptabilitatea la situaţii noi sunt skilluri care pot face diferenţa între un om performant şi unul care nu reuşeşte să îşi îndeplinească obiectivele.”

    Un sfat pe care îl are Adrian Niga pentru tinerii aflaţi la începutul carierei este ca aceştia să încerce să înveţe cât mai multe lucruri înainte de a-şi alege drumul profesional. „Sunt mulţi oameni care nu se regăsesc în joburile lor şi, din acest motiv, productivitatea şi satisfacţia lor scad,” spune Niga, subliniind cât de important este ca tinerii să descopere ce îi pasionează cu adevărat. „Este esenţial să faci ceva care îţi aduce bucurie şi împlinire, pentru că atunci când munca nu este o povară, totul vine mai uşor.”

    Pe lângă pasiune, Niga sfătuieşte noile generaţii să fie realiste în ceea ce priveşte aşteptările de la un loc de muncă, în special în domenii precum IT-ul, unde competiţia este acerbă. „Sunt foarte mulţi tineri care vin de pe băncile facultăţii în domenii cum este IT-ul, cu aşteptări nerealiste – cred că asta vine şi din educaţia primită atât în şcoală, cât şi de acasă. Toată lumea este bună pe un anume domeniu, însă, până când ajungi să descoperi acel lucru şi să-l creşti, cred că este nevoie de multă muncă şi multă răbdare. Lucruri care sunt pierdute din vedere de mulţi tineri,” a mai punctat el.

    În următorii 10 ani, Adrian Niga îşi doreşte să conducă, la nivel european sau poate global, o linie de business. „Cred că putem învăţa foarte multe din diversitatea de culturi din toată lumea şi cred că aş putea să mă adaptez destul de uşor diverselor diferenţe culturale şi să învăţ din ele. Domeniul cel mai probabil ar fi tot IT-ul, fiindcă sunt foarte ataşat de acest domeniu şi, fiind un domeniu în continuă evoluţie, este întotdeauna interesant.” 

    Carte de vizită Adrian Niga, head of channel & alliances – South East Europe în cadrul SAS

    1. A terminat Facultatea de Instalaţii, în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii, în 2009, şi a lucrat iniţial în domeniul bankingului, în cadrul Citibank şi UniCredit, iar ulterior în telecomunicaţii, în cadrul Telekom România.

    2. Tranziţia către domeniul IT a venit organic după ce, în cadrul Telekom România, Adrian Niga a participat la multiple proiecte unde Telekom acţiona ca integrator IT.

    3. Prima experienţă în zona de software a fost la o companie mică de IT, care furniza soluţii de cybersecurity şi outsourcing pentru software development.

    4. Ulterior, s-a alăturat echipei locale Oracle România, unde s-a ocupat de clienţii enterprise, promovând diverse tehnologii şi soluţii, acoperind diverse industrii, de la banking, sectorul public, telecomunicaţii sau retail.

    5. Mutarea către SAS Romania a venit natural, deoarece networkingul creat de-a lungul timpului, împreună cu diverşi parteneri şi integratori IT, se mula pe ceea ce SAS România căuta pentru poziţia de channel manager pentru România, Moldova, Grecia, Cipru şi Bulgaria.

    6. Adrian Niga a preluat această responsabilitate în mai 2021. Know-how-ul dobândit de-a lungul timpului, atât în industria IT, cât şi lucrând pentru o companie care acţiona ca integrator IT, l-a ajutat să depăşească obiectivele stabilite încă din primul an, împreună cu SAS – lucru care l-a ajutat să preia, la începutul anului 2022, funcţia din care se ocupă tot sud-estul Europei în ceea ce priveşte relaţia cu partenerii şi integratorii IT în relaţia cu SAS la nivel regional.

    7. Din ianuarie 2022, Adrian Niga se ocupă de relaţia cu toţi partenerii SAS din sud-estul Europei, fiind responsabil de un target indirect regional împreună cu echipa extinsă de Channel & Alliances.

    8. Hobby-urile lui sunt călătoriile, cititul şi pescuitul.

  • Agendă de tânăr manager de top

    Într-o perioadă în care toţi suntem preocupaţi de găsirea unui echilibru între muncă şi viaţa personală, tinerii manageri de top din România îşi conturează propriile strategii pentru a face faţă provocărilor zilnice. Am vrut să aflăm cum reuşesc să gestioneze eficient timpul şi să-şi organizeze sarcinile, aşa că i-am întrebat: „Cum arată ziua sau săptămâna de lucru ideală pentru tine?“ şi „Cum îţi gestionezi priorităţile într-o zi aglomerată?“ Răspunsurile lor, acordate pentru realizarea anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP de anul acesta, ne arată că, dincolo de planificarea riguroasă, există şi o constantă adaptare pentru a menţine acel echilibru mult visat.

    Georgiana Păstrăv, manager, Băcănia Boierească

     Bio:
    Georgiana Păstrăv este mama a trei băieţei de 13, 10, respectiv 4 ani, pe care îi consideră şi cea mai mare realizare a sa de până acum. A finalizat studiile în anul 2008, în domeniul economic. Se consideră autodidactă, este permanent într-o dezvoltare personală şi îi place să fie la curent cu trendurile, noutăţile, nevoie susţinută şi de necesitatea de a gestiona afacerile familiei.

    Îmi place ceea ce fac, mă trezesc zilnic cu dorinţa de a contribui cu tot ceea ce am mai bun în familia mea, printre prietenii mei, în afacerile noastre. Asadar, fiecare zi o consider o nouă provocare la care de abia aştept să îi răspund. Nu cred în ideal, în perfecţiune, ci doar în lucrul bine făcut.

    Sunt o persoană perfecţionistă, tipicară, atentă la detalii. Astfel, fără o listă clară a ceea ce am de făcut în ziua ori perioada următoare, cred că m-aş pierde în lucruri urgenţe, dar lipsite de importanţă. Desigur, pot apărea şi „incendii”, aşa cum le numeşte literatura de specialitate, însă printre ele încerc să îmi menţin focusul a ceea ce am de finalizat din lista de sarcini. Prioritizez sarcinile şi le elimin cu o mare satisfacţie atunci când reuşesc să le duc la bun sfârşit.


    Daniel Tomescu, Director Cyber, KPMG

    Bio:
    Daniel Tomescu este Director Cyber la KPMG, contribuind la soluţiile inovatoare de securitate cibernetică ale companiei. Cu o abordare bazată pe leadership şi dezvoltare personală, Daniel gestionează activităţi complexe în domeniul cybersecurity.

    Fiecare zi începe cu o cafea bună, un ritual care îmi dă energia necesară pentru a face faţă provocărilor zilei, de la hacking şi dezvoltare personală, până la activităţile din zona de leadership şi business development. O zi de lucru ideală e atunci când reuşesc să produc o soluţie creativă pentru o problemă de cybersecurity la care nu ne-am gândit până acum.

    Fiecare zi vine şi cu propriile provocări, o nouă vulnerabilitate sau un nou incident de securitate pot oricând să schimbe priorităţile. „Secretul” meu este că sunt înconjurat de colegi foarte capabili care pot în orice moment să intervină şi să preia din activităţile mele. Lucrul în echipă şi distribuirea echitabilă a responsabilităţilor sunt cheia succesului pentru mine. Agendele sunt foarte importante dar, vorba lui Machiavelli, viaţa e compusă dintr-un element predictibil şi unul impredictibil. Educaţia şi cumpătarea sunt singurele care te pot sprijini în depăşirea obstacolelor neprevăzute într-o manieră cât mai ingenioasă. Nu am metode, aşa-zicând, dar am virtuţi.

     

    Claudia Cruceru, Business Development Director – România, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Visa

     Bio:
    Claudia Cruceru coordonează strategia de dezvoltare a Visa în patru ţări, oferind consultanţă şi suport pentru partenerii din regiune.

    O zi de lucru ideală ar trebui să se întâmple 80% din timp. Pentru mine, începe cu exerciţii fizice dimineaţa, iar la birou îmi place să fiu în contact constant cu clienţii şi colegii. Nu sunt fan al şedinţelor, prefer să rezolv lucrurile direct, rapid şi eficient.

    Încerc să minimizez canalele care distrag atenţia. În şedinţe, telefonul meu este la distanţă, când lucrez la ceva care necesită concentrare, închid e-mailul, chatul intern, etc. Nu cred prea mult în multitasking, aşa că încerc să fac „one task at a time”, cu intenţia de a-mi dedica toată atenţia şi abilitatea.

     

    Dénes Laczkó, CEO, Poultry Investment, UBM Feed Romania

     Bio:
    Dénes Laczkó este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Deţine rolul de CEO al Poultry Investment SA, un jucător din industria alimentară, o operaţiune situată în regiunea Transilvaniei în 15 locaţii diferite, un business complet integrat vertical, cu peste 800 de angajaţi. În acelaşi timp deţine şi funcţia de CEO al UBM Feed Romania, unul dintre liderii pieţei de furaje din România.  

    O zi ideală de lucru începe devreme, cu activitate fizică şi se încheie cu timp dedicat familiei, acest lucru asigurând un cadru ideal zilei de lucru. În timpul zilei, mă concentrez pe coordonarea strategică a companiilor şi organizaţiilor pe care le conduc, colaborând activ cu echipele mele şi utilizând timpul eficient pentru a obţine rezultate remarcabile.

    Pentru a gestiona timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată, folosesc o metodă bazată pe listele de sarcini prioritare şi delegarea responsabilităţilor către  echipele de management. Focusul este să putem avea structură organizaţională eficientă şi o echipă de management dedicată şi motivată.
     

    Diana Ion, Commercial Director, Electro-IT România, Bulgaria şi Ungaria, eMAG

    Bio:
    Diana Ion, Commercial Director la eMAG, gestionează o echipă de 6.000 de angajaţi într-o companie cu o cifră de afaceri de 7,8 miliarde lei. La 32 de ani, Diana consideră pasiunea motorul care o ajută să atingă obiective ambiţioase.

    Pentru mine, o săptămână de lucru ideală în contextul actual înseamnă un echilibru între şedinţele interne de strategie, întâlnirile cu partenerii externi, rezolvarea diferitelor provocări zilnice şi comunicarea permanentă cu echipele.

    În multitudinea şi diversitatea de taskuri zilnice, şedinţe şi analize, cred că fără disciplină şi o planificare riguroasă totul ar fi un haos. Îmi setez, aşadar, zilnic obiective precise şi încerc să mă ţin cât pot de mult de ele. În plus, cred că flexibilitatea şi capacitatea de a adapta planurile în funcţie de schimbările neprevăzute sunt esenţiale pentru a face faţă cu succes provocărilor unei zile dinamice.

     

    Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox

    Bio:
    Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency la Cushman & Wakefield Echinox, are 38 de ani şi gestionează un portofoliu vast de clienţi, oferind consultanţă strategică pentru dezvoltatori şi chiriaşi în domeniul retail.

    Încă de mică am fost o persoană foarte bine organizată. Nu am o rutină specială, dar listele funcţionează perfect pentru mine. Îmi notez totul în agendă, în ordinea priorităţii, şi simt o mare satisfacţie când reuşesc să şterg task-urile îndeplinite cu succes.
     

    ޘERBAN CHIRICESCU, cofondator Ži CTO, FLOWX.AI

    Bio:
    Şerban Chiricescu este cofondator şi CTO al FLOWX.AI, o companie cu 100 de angajaţi şi o finanţare globală de 35 milioane dolari în 2023. La
    35 de ani, Şerban se ocupă de strategii inovative şi lucrează în ritmuri de alternanţă între colaborare intensă şi perioade de lucru individual.

    O săptămână ideală alternează zile pline de discuţii cu echipa pentru decizii importante şi zile în care am sloturi de 2-3 ore pentru lucru neîntrerupt. Această alternanţă îmi permite să rămân concentrat şi productiv, în timp ce colaborarea cu echipa curge fluid.

    În timp, am reuşit să-mi construiesc o structură cu intervale bine definite în calendar, care mă ajută să îmi organizez zilele aglomerate. Dimineaţa este perioada mea productivă, când mă ocup de subiectele cele mai consumatoare de energie cognitivă; de obicei, între 6 şi 8. Încerc să ajung la birou înainte de 9, iar drumul spre birou îmi dă răgazul să-mi organizez mental priorităţile zilei. Intervalul 9-10 este foarte productiv, înainte de începerea discuţiilor de aliniere cu diverse echipe. Între 10 şi 11, am timp de sincronizare cu echipa, iar între 11 şi 12, discut subiecte tactice cu un grup restrâns. Intervalul 13-15 îl păstrez pentru schimbări rapide de context, interviuri şi discuţii 1:1, iar între 15 şi 17, încerc să lucrez individual pe subiectele importante. După ora 17, mă dedic sincronizării cu echipele remote.

     

    Carmen Boangher, cofondatoare, Lyset Lighting

     Bio:
    Carmen Boangher este cofondatoarea Lyset Lighting, o companie cu o cifră de afaceri de 1.300.000 lei şi un profit net de 150.000 lei în 2023. La doar 25 de ani, Carmen şi-a descoperit vocaţia în antreprenoriat, deşi a studiat stomatologia.

    Ziua ideală pentru mine este aceea în care îmi finalizez toate taskurile de la birou şi mă dedic atât dezvoltării strategiilor de extindere pe termen lung, necesare planurilor de viitor, cât şi căutării ideilor creative de promovare şi alegerii celor mai bune produse noi pentru portofoliu. Sunt o persoană matinală şi îmi stabilesc sarcinile de rezolvat devreme, ceea ce mă ajută să-mi menţin eficienţa.

    Multe zile din programul meu sunt într-adevăr foarte aglomerate. Mă ajută mult să am şi agendă fizică, şi agendă pe telefon. În plus, sunt o persoană matinală, mă trezesc la ora 06:30 şi atunci îmi stabilesc toate sarcinile de rezolvat. Această rutină îmi păstrează eficienţa şi mintea limpede.
     

    Monica Dudău, Marketing Manager, Storia & OLX Imobiliare

    Bio:
    Marketer cu 13 ani de experienţă, dintre care 7 petrecuţi în echipa Storia/OLX, Monica este dedicată atât performanţei imediate, cât şi construcţiei de brand pe termen lung, aducând o viziune echilibrată între date şi storytelling.

    Mă entuziasmează atât munca legată de date, cât şi cea creativă, astfel că ar fi un mix între cele două, la care aş mai adăuga timp petrecut cu echipa Storia şi colaboratorii noştri. Aproape nimic din ce fac bine la locul de muncă nu fac de una singură, am avut privilegiul să îmi aduc aproape adevăraţi profesionişti.

    Încerc să-mi setez obiective anuale şi lunare, pe care să le sparg apoi în obiective săptămânale şi zilnice. Pornind de la ele, mă ocup de subiectele critice şi doar apoi aloc timp pentru altceva. Am devenit în timp mult mai confortabilă să amân tot ce nu e critic. De asemenea, blochez timp în calendar pentru lucru. Începând cu trecerea la remote work, numărul video call-urilor a crescut vertiginos, astfel că e necesar să îmi rezerv timpul propriu de lucru şi să aleg cu mai multă atenţie în care întâlniri e sau nu e nevoie de mine.

     

    Paul David, director de dezvoltare, Pehart Grup

     Bio:
    Paul David, economist de profesie, s-a alăturat Pehart Grup la 25 de ani. După 14 ani, coordonează activităţi complexe: operaţiuni, logistică, vânzări de materie primă şi departamentul de calitate – mediu şi sistem.

    Ziua de lucru ideală pentru mine începe printr-o conectare cu oamenii şi cu atmosfera din companie. Aşadar, nu trebuie să lipsească două lucruri importante: discuţiile cu colegii mei în afara unui cadru structurat, cum ar fi şedinţele, şi un tur complet al companiei.
     


    Iulia Safin, Data Lead, Global Financial Crime & Fraud Detection – Transaction Monitoring, ING Hubs România

     Bio:
    Iulia Safin are 17 ani de experienţă în IT Delivery pentru industria de banking, lucrând în diverse zone tehnologice. Coordonează echipele responsabile de detectarea fraudei şi monitorizarea tranzacţiilor la ING Hubs România.

    În prioritizare mă ajută cel mai mult experienţa din roluri orientate spre produs. Este important să planific totul în calendar, să înţeleg impactul real al fiecărei activităţi şi să fiu flexibilă. Asta înseamnă că sunt dispusă să regândesc complet o zi sau o săptămână atunci când situaţia o cere cu adevărat.
     

    Adrian Herdan, fondator şi CEO, Devhd, Premier ServiceNow Partner


     Bio:
    Fondator şi CEO al Devhd, consultant în transformarea digitală prin platforma ServiceNow, Adrian Herdan a pornit în aventura antreprenorială în 2016. A transformat Devhd într-un partener de referinţă pentru soluţiile ServiceNow. Eforturile sale vizează tehnologizarea la nivel enterprise şi dezvoltarea de soluţii inovatoare, susţinând echilibrul între viaţa personală şi profesională. Devhd se remarcă ca un partener ServiceNow de tip boutique, oferind servicii de consultanţă strategică, implementare si suport pentru companiile care adopta platforma ServiceNow pentru a automatiza procesele IT şi de business, la nivel enterprise.

    În cazul meu, consider că o abordare structurată este esenţială pentru a menţine productivitatea şi claritatea mentală. Îmi stabilesc obiective clare pentru ziua respectivă şi împart ziua în intervale de timp dedicate diferitelor activităţi. Pentru mine flexibilitatea este importantă  pentru a putea face faţă schimbărilor de ultim moment. În loc să mă agăţ de un plan rigid, prefer să fiu adaptabil şi să răspund prompt la schimbările din mediul de lucru.

     

    Adrian Polec, Prime Batteries

     Bio:
    Antreprenorul este principalul acţionar al Prime Batteries Technology din România, o companie care în urmă cu circa un an şi jumătate a atras în acţionariat conglomeratul european EIT InnoEnergy, investind împreună peste 1,1 mld. euro. El este asociat şi în alte companii din diferite domenii, afacerile cumulate ale acestora în 2023 fiind de aproape 100 mil. lei. Cele mai mari afaceri ale sale sunt grupul hotelier APX şi producătorul de detergent marcă privată Sun Industries. Adrian Polec spune că „având în vedere faptul că schimbarea este inevitabilă, obiectivul principal al carierei mele este să rămân relevant în business”.

    Ziua începe la ora 4.30 sau 5 dimineaţa, apoi muncesc pana la ora 20 sau 23. 5/6 ore de somn pe zi. 1 zi pe săptămână pentru relaxare, adică sport. Aceasta poate fi sâmbăta, duminică sau una din zile săptămâni depinde de business si de nivelul de oboseală acumulat.
     


    Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business, NN Asigurări de Viaţă


     Bio:
    Cristina Netea este Head of Value Proposition and Health Business la NN Asigurări de Viaţă din 2020. Cu peste 16 ani de experienţă în roluri de management în bănci şi asigurări, dintre care ultimii peste 11 ani în domeniul asigurărilor de viaţă şi sănătate, ea dezvoltă astăzi portofoliul de soluţii prin care NN susţine clienţii să protejeze ce contează mai mult pentru ei.  

    Îmi încep fiecare zi alături de echipă, discutăm despre proiectele şi urgenţele care sunt pe agendă, stabilim priorităţile şi facem planul de activitate pentru ziua respectivă. Desigur, întotdeauna apar şedinţe sau activităţi neplanificate, însă organizarea bună şi lucrul în echipă ne ajută să navigăm mai uşor prin zilele aglomerate.
     

    Alexandru Stoinea, General Manager, ASBIS România

     Bio:
    Este general manager al ASBIS România din 2023, când a preluat această funcţie după trei ani petrecuţi în companie la conducerea diviziei consumer. Cu o carieră de 17 ani în IT, care include atât poziţii în companii locale, cât şi internaţionale, dar şi o experienţă de antreprenoriat, Alexandru Stoinea este licenţiat în economie şi urmează un program de Executive MBA de la Quantic School of Business and Technology din Washington. Principalul său obiectiv de carieră este să capete cât mai multă experienţă pe o poziţie de conducere astfel încât să îşi poată ajuta colegii şi compania în care lucrează să evolueze.

    Ziua sau săptămâna ideală de lucru este aceea când reuşesc să interacţionez cu cât mai mulţi colegi şi/sau parteneri. 

    Într-o zi aglomerată nu fac nimic special, mă trezesc devreme în fiecare zi, îmi pun gândurile în ordine, stabiliesc priorităţile şi apoi acţionez. De multe ori planul de dimineaţa nu corespunde cu ce se întâmplă pe parcursul zilei, aşa că e nevoie să mă adaptez la realităţile zilei respective.

    Alexander Stoica-Marcu, cofondator, Flaminjoy


     Bio:
    Alexander Stoica-Marcu este cofondator al Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune. Pasionat de tehnologie, cu o viziune îndrăzneaţă şi visător, după cum se descrie el însuşi, Alexander Stoica-Marcu se dedică de câţiva ani soluţiilor inovatoare pentru branduri.

    O zi ideală de lucru pentru mine începe dimineaţa, în jurul orei 8:00, şi se termină cu un „inbox zero” sau cât mai aproape, având timp şi pentru dezvoltarea personală şi pentru familie. De obicei, dimineaţa încep dedicând timp pentru planificare şi stabilirea priorităţilor zilei. Particip la sesiuni productive ad-hoc cu colegii implicaţi în proiecte, colaborând pentru identificarea soluţiilor şi depăşirea eventualelor obstacole. Îmi place să mă concentrez asupra proiectelor cheie şi să am întâlniri cu partenerii şi clienţii în cursul zilei. Programul de birou se încheie în jurul orei 18:00-19:00, fiind urmat de o sesiune activă de sport, precum body-combat, body-pump sau antrenament de forţă, pentru a menţine nivelul optim de energie şi concentrare. După (poate prea) puţin timp alături de soţia mea, în jurul orei 21:00, începe „timpul meu de noapte”, când mă pot concentra pe proiectele importante şi pe studiul trendurilor fără agitaţia zilei. Ziua se termină pe la ora 00:00-01:00 cu un binemeritat somn.
     

    Oana Adjudeanu, Head of Business Operations, Colliers Romania

     Bio:
    Oana Adjudeanu coordonează operaţiunile de business la Colliers România şi este specializată în gestionarea eficientă a timpului şi a proiectelor. Ea prioritizează sarcinile în funcţie de importanţă şi urgenţă, menţinând o comunicare deschisă cu echipa.

    În zilele aglomerate, îmi prioritizez sarcinile încă de dimineaţă, stabilind termene realiste pentru ceea ce poate fi delegat. Comunicarea eficientă cu echipa şi înţelegerea contextului mă ajută să gestionez mai uşor provocările.
     

    Gabriel Prundeanu,  eCare Manager, Orange România

     Bio:
    A preluat funcţia actuală în urmă cu mai bine de doi ani, dar în cadrul companiei Orange, în care şi-a început cariera, a îndeplinit mai multe roluri. În prezent, obiectivul său în carieră este, după cum spune el însuşi, „de a juca un rol important în transformarea digitală. Este o zonă în care mă regăsesc, o zonă în care se îmbină mai multe «componente», de la subiecte mai tehnice, direcţie şi strategie, set up operaţional şi execuţie, iar rezultatul ajunge apoi la foarte mulţi oameni.”

    Orice săptămână de lucru care marchează o reuşită, a unui coleg din echipă sau a mea, este în mod sigur bună. Şi dacă undeva, în toată agitaţia de la job, îşi face loc şi o ieşire la final de program, alături de colegii mei, atunci pot spune că am avut o săptămână ideală.

    Aş zice că mai degrabă priorităţile îmi gestionează timpul.

    Nu ştiu dacă e un secret anume, dar încerc mereu să-mi ofer timp pentru un zoom out, astfel încât să-mi dau seama în ce merită să investesc timp şi energie şi în ce ordine. Altfel, e foarte uşor să te pierzi printre subiecte nonesenţiale.
     

    Alexandru Bonea, cofondator şi CEO, Meta Estate Trust

    Bio:
    Alexandru Bonea este un antreprenor în serie, cu un istoric de business în trei ţări. El este iniţiatorul proiectului Meta Estate Trust, prin care a adus în piaţa din România un model de business ce oferă o punte de legătură între piaţa imobiliară şi piaţa de capital. Are o experienţă de peste 7 ani în sectorul real estate, perioadă în care a coordonat investiţiile imobiliare ale Grupului Delta Studio şi dezvoltări imobiliare în domeniul rezidenţial şi a lansat proiecte în Portugalia, Dubai şi România. El spune că obiectivul său este să crească compania fondată în 2021, Meta Estate Trust, la pragul de 100 mil. euro active. „Consider că acesta este pragul critic de care această companie trebuie să treacă pentru a putea deveni un adevărat REIT (real estate investment trust – n.red.) pe piaţa locală.”

    Important de menţionat este că săptămâna mea începe duminica. O zi în care îmi analizez reuşitele săptămânii trecute, progresul curent în raport cu obiectivele mele şi stabilesc ţintele noii săptămâni. Consider că este extrem de important să îmi încep săptămâna cu nişte obiective foarte clare, cu grade de prioritate, care mă focalizează pe ce contează cu adevărat, dar în acelaşi timp îmi lasă flexibilitatea necesară de a naviga de la o zi de lucru la alta. Zilele de lucru sunt identice, iar sâmbăta este singura zi pe care mi-o dedic hobby-urilor mele şi reuşesc să mă deconectez total pentru a putea fi pregătit de o nouă săptămână, care, cum spuneam, începe cu duminica.

    Orice zi de lucru este planificată la minut. Ţintele săptămânii pe care le stabilesc duminica reprezintă vectorul generator al taskurilor zilnice. În fiecare seară, la finalul programului, analizez ce am reuşit să fac în ziua respectivă şi îmi stabilesc taskurile pentru ziua următoare cu o granularitate de până la 5 minute, totul în raport cu obiectivele săptămânii. În acest fel mă asigur că timpul meu este alocat proactiv în cel mai eficient mod posibil.
     

    Vlad Vlădescu, East Balkans Snacks Marketing Manager, PepsiCo România

     Bio:
    Cu peste 13 ani de experienţă în marketing, Vlad Vlădescu a creat şi dezvoltat mărci, contribuind la expansiunea businessurilor în sectoare precum FMCG şi automotive. El spune că provocările cele mai mari sunt să rămână concentrat pe ceea ce contează – priorităţi, învăţarea continuă
    într-un mediu informaţional aglomerat, networking – păstrarea şi creşterea „reţelei”.

    Săptămâna de lucru este planificată astfel încât să acord timp iniţiativelor cu impact major în business şi să găsesc un echilibru între focusul strategic şi cel operaţional. Ziua începe cu o sesiune de lectură la micul dejun, urmată de revizuirea ultimelor date de vânzări. Apoi, mă concentrez pe zonele cheie ale businessului, având şi şedinţe programate.

    Întotdeauna am o listă de priorităţi şi îmi planific timpul astfel încât să aduc cea mai mare valoare adăugată în business. Toolurile digitale mă ajută să îmi organizez agenda eficient, iar echipa mea contribuie la menţinerea unui flux operaţional optim. Blochez intervale pentru gândire strategică şi rămân flexibil pentru a gestiona situaţiile neprevăzute.

     

    Ştefan Ţăpescu, Fondator şi COO, Youni

     Bio:
    Ştefan Ţăpescu este fondatorul Youni, o platformă care sprijină studenţii în a-şi găsi drumul educaţional potrivit, conectându-i cu programe internaţionale de învăţământ superior. Firma a avut o cifră de afaceri de 550.000 de euro, iar Ştefan anticipează o creştere semnificativă în 2024.

    O zi ideală începe cu o sesiune de brainstorming creativ, unde explorez idei şi strategii pentru dezvoltarea soluţiilor AI. Urmează întâlniri cu investitori şi universităţi, iar ziua se încheie cu analiza progresului şi planificarea etapelor următoare pentru a aduce valoare clienţilor şi partenerilor.

    Încerc să fiu organizat şi să prioritizez sarcinile folosind Eisenhower Matrix, rezervând timp specific pentru activităţi cheie. Gestionarea eficientă a timpului se bazează pe sistemele de management al sarcinilor şi pe blocarea intervalelor dedicate pentru focus.
     

    Delia Paceagiu, director operaţiuni, NETOPIA Group


     Bio:
    De formaţie avocat, se ocupă în prezent de coordonarea operaţiunilor în cadrul grupului NETOPIA. Ea s-a alăturat echipei în urmă cu 6 ani, în calitate de legal & compliance director şi a preluat rolul de director operatiuni în 2023, în cadrul procesului de reorganizare a grupului ca urmare a achiziţiei pachetului majoritar de acţiuni de către fondul de investiţii INNOVA Capital. Delia Paceagiu crede în ideea de work-life balance la nivel principial, însă nu crede că e ceva ce poate fi realizat zi de zi.

    Ziua de lucru ideală are o componentă pregnantă de project management, în care reuşesc să aliniez eficient resursele cu proiectele în derulare şi reuşesc să acopăr cel puţin 90% din lista de obiective pe mi le-am propus pentru ziua respectivă.


    Săptămâna de lucru ideală îmi permite să mă ocup, cel puţin o zi pe săptămâna, de inovaţie la nivel de echipă, produse, proiecte. Cred că este foarte important să găsim timpul pentru a cultiva un mindset de creştere şi a gândi outside the box, la nivelul întregii echipe.

    Alexandru Daniel Slavu, Chief Operating Officer, e-Mobility Rentals

     Bio:
    Slavu Alexandru Daniel este COO la e-Mobility Rentals, responsabil de dezvoltarea proiectelor de infrastructură pentru vehicule electrice cu baterii interschimbabile. A jucat un rol esenţial în inovaţia tehnologică a bateriilor şi stabilirea infrastructurii de Swap Station.

    „Săptămâna ideală“ sunt două cuvinte frumoase, dar greu de atins. O săptămână reuşită este cea în care îmi finalizez taskurile prioritare, iar dimineaţa îmi rezerv timp pentru meditaţie şi exerciţii. Seara, timpul petrecut cu familia mă ajută să-mi reîncarc bateriile.

    Remus Deleanu, preşedinte directorat, Cotnari

     Bio:
    Remus Deleanu este absolvent de Drept şi a lucrat în mai multe departamente la Cotnari înainte de a deveni preşedintele Directoratului. De la asistenţă juridică la viticultură şi vinificaţie, experienţa sa îl ajută să gestioneze complexitatea activităţilor zilnice.

    Săptămâna mea de lucru e împărţită între activităţile de birou şi timpul cu familia. Ziua începe la 6:00 şi se termină la 23:00. Încerc să îmi rezerv weekendurile pentru soţie şi copii.

    Zi de zi, apar situaţii neprevăzute, aşa că am nevoie de multă disciplină şi organizare. Întâlnirile cu echipele de conducere şi utilizarea tehnologiei mă ajută să am o imagine clară asupra companiei şi să iau decizii rapide.
     

    Radu Popa, director adjunct abator, Transavia

     Bio:
    Radu Popa, director adjunct la Transavia, provine din a doua generaţie a afacerii de familie. De profesie inginer în industria alimentară, el gestionează activităţile de zi cu zi ale abatorului, având o experienţă de peste 8 ani în companie.

    Ziua de lucru ideală începe cu un raport detaliat al activităţilor, urmat de un tur al abatorului. Îmi petrec timpul rămas între activităţi de familie, sport şi hobby-uri, pentru a menţine echilibrul.

    Ca lider, prioritizarea este crucială. Îmi planific dimineţile eficient şi deleg sarcini pentru a rămâne disponibil echipei. Consider că organizarea şi valorile deprinse în familie mă ajută să gestionez fiecare zi cu succes.

    Rareş Florea, Country Manager, Domeniile Avereşti

     Bio:
    Rareş Florea are 18 ani de experienţă în industrii diverse şi de 4 ani este responsabil de strategia Domeniilor Avereşti. El coordonează expansiunea brandurilor în Europa, America de Nord şi Asia.

    O săptămână ideală variază între vizitele la parteneri externi, întâlniri în Bucureşti sau în alte oraşe din ţară. Fiecare aduce provocări diferite şi necesită o abordare specifică.

    Rutina nu este un lux pe care îl pot avea în acest domeniu. Modul în care îmi gestionez priorităţile depinde de ţara în care mă aflu şi de nevoile specifice ale fiecărei zile.

    Anca Aurora Dache, Sales Director – Retail Channel, Kärcher România


     Bio:
    Absolventă a Facultăţii de Cibernetică şi Statistică Economică (ASE), şi-a început cariera la Domo, iar pe parcursul călătoriei profesionale a navigat şi alături de Dyson şi Whirlpool România. În 2023, s-a alăurat echipei Kärcher România, în poziţia de sales director – retail channel.

    De curând am citit un articol – „The 4 Types of Professional Time”, care are la bază eseul lui Paul Graham – „Maker’s Schedule, Manager’s Schedule”, iar recomandarea pentru o zi sau chiar săptămână ideală de lucru este un echilibru între patru tipuri de timp: management, creare, învăţare, ideaţie.

    O zi ideală pentru mine începe cu două ore de analiză şi creare, apoi activităţi de management: întâlniri, offline sau online, prezentări şi timp de lucru cu echipa. Săptămâna ideală are cel puţin două ore de învăţare. În fiecare vineri, am în calendar timp pentru dezvoltare şi inspiraţie, timp în care parcurg cu plăcere materialele din The Vast & The Curious, Harvard Business Review şi citesc alte câteva nume pe care le urmăresc îndeaproape – John Dermatini, Tonny Robbins, Daniel Goleman.

    Sunt o persoană ordonată şi funcţionez optim atunci când pot să îmi fac o planificare.

    Cu toate acestea, da, există zile aglomerate, când dinamica evenimentelor îţi poate sabota lista de priorităţi iniţială. În situaţiile acestea, aleg să îmi iau o scurtă pauză de linişte, de recâştigare a clarităţii, de 10 – 15 minute, timp în care analizez şi recalibrez ordinea priorităţilor.
     

    Radu Diaconu, avocat, partener coordonator, Băncila, Diaconu şi Asociaţii SPRL (EY România)

     Bio:
    Radu Diaconu, partener coordonator şi lider al practicii de consultanţă juridică în afaceri, gestionează provocările zilnice cu o abordare pragmatică. El crede că progresul se face treptat, prin acţiuni constante.

    Nu mai am speranţa unei „săptămâni ideale“. Îmi fac treaba zilnic, iar progresul vine pas cu pas. În zilele aglomerate, scriu o listă cu ce am de făcut, deleg sarcini şi gestionez activităţile prioritare, eliminând ce nu e urgent. Oprirea notificărilor mă ajută să rămân concentrat.

     

    Mihai Ştefan, Strategy, Innovation & Transformation Head, Novartis România

     Bio:
    Mihai Ştefan este lider în strategii de inovaţie şi transformare la Novartis România, având o abordare axată pe prioritizarea impactului. El crede în eficienţa concentrării asupra activităţilor care aduc cel mai mare beneficiu.

    Îmi prioritizez întâlnirile în funcţie de impact şi spun „NU“ acolo unde nu e necesar să fiu prezent. Astfel, mă asigur că energia mea este investită în activităţile care contează cu adevărat.

    Mathieu Bauduin, CEO, Leroy Merlin Romania


     Bio:
    Fost sportiv profesionist, executivul şi-a început cariera în retail cu un program de practică în timpul unui master de comerţ internaţional desfăşurat la Auchan Le Havre, Franţa, retailer parte a grupului ADEO, alături de Leroy Merlin. În 2014 a fost cooptat în echipa Leroy Merlin Franţa, unde a început ca manager de sector al magazinului, evoluând, de la director de magazin în 2018, la director regional în 2021, pentru ca anul trecut să vină în România în rolul de director regional nord-est, fiind responsabil de dezvoltarea şi coordonarea magazinelor din Iaşi, Suceava, Bacău, Ploieşti, Târgovişte şi Constanţa. A preluat rolul actual în iunie 2023 şi, cu toate că locuieşte în România de numai un an şi câteva luni, deja vorbeşte limba română. Executivul este căsătorit şi are o fetiţă de şase ani.

    Săptămâna unui CEO variază foarte mult în funcţie de perioada anului. În contextul actual, este esenţial să se găsească un echilibru corect între strategie şi operaţiuni. Mă străduiesc să menţin acest balans între a fi aproape de echipele mele, a asculta, a lua decizii şi a pune în aplicare planul nostru strategic.

    Am o rutină pe care o menţin: iau decizii strategice dimineaţa. Alături de echipa mea, am dezvoltat o metodă de lucru bazată pe agilitate, subdiviziune şi încredere, ceea ce înseamnă că am colegi care sunt factori de decizie în domeniul lor de expertiză. Acesta este un adevărat plus şi ne permite să avansăm pe diverse teme cu siguranţă şi încredere, indiferent de perioadă.

  • Paşaport digital pentru conectivitate mobilă

    În peisajul tehnologic românesc, unde inovaţia deschide constant noi drumuri, WeReload simplifică una dintre provocările cotidiene ale călătorilor moderni: conectivitatea în roaming. Cu peste 10.000 de descărcări şi o prezenţă care se întinde deja în 45 de ţări, start-up-ul a transformat complexitatea eSIM-urilor într-o soluţie accesibilă printr-o simplă atingere de ecran. În timp ce se pregăteşte pentru o rundă de finanţare la începutul anului viitor, compania îşi propune un obiectiv ambiţios dar calculat: 50.000 de tranzacţii până la finalul lui 2025.

    Prezenţa simultană în două programe de accelerare – Rubik Edge în România şi un program în Croaţia – precum şi concentrarea simultană pe pieţele B2C şi B2B prin integrări API sugerează o strategie de creştere care pune accentul pe calitate şi sustenabilitate, cu o reducere notabilă a amprentei de carbon faţă de soluţiile tradiţionale de roaming. „Dorim să încheiem anul viitor cu un minim de 50.000 de tranzacţii. Rolul nostru acum este să creştem, să creştem organic, dar să creştem foarte bine, calitativ. Am putea încheia cu 30.000 de tranzacţii, dar cu «customer service tickets» foarte scăzut, sau am putea încheia, spre exemplu, cu 100.000 de tranzacţii, dar 30% din clienţi să vină înapoi şi să spună că nu funcţionează, nu merge, produsul nu e bun. Deci noi ne concentrăm pe calitate”, a spus Alin Bucsai, fondatorul WeReload, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Ideea proiectului WeReload s-a născut în timpul pandemiei, din experienţa anterioară a fondatorului în industria telecom şi din dorinţa de a inova într-un domeniu aflat în continuă schimbare. „Lucrând la un operator de telefonie mobilă în Anglia, am participat la târguri de profil cum este Mobile World Congress de la Barcelona şi mi-am dat seama că în industria telecom nu ai cum să te plictiseşti fiindcă tot timpul vezi ceva nou. Am auzit de tehnologia eSIM cred că acum 6-7 ani, când abia era la început. Astăzi suntem în 2024, când deja toată lumea ştie ce este sau, mai bine zis, mulţi ştiu ce este un eSIM”, a relatat el.

    Ce face concret WeReload? Aplicaţia permite utilizatorilor să achiziţioneze eSIM-uri pentru date mobile în roaming, fiind destinată în special industriei de turism. „În primă fază a proiectului dorim să oferim doar date mobile pentru industria de travel, pentru cei care pleacă într-o ţară în care nu au roaming, nu există ca şi contract în abonamentul lunar, dar ne dorim ca în câţiva ani să vindem chiar în numele operatorilor eSIM pachete cu date, minute şi text, adică să facem contracte online”, a explicat Bucsai. Start-up-ul se diferenţiază de concurenţă prin mai multe funcţionalităţi: „Prin ce ne diferenţiem noi la WeReload, aş putea spune că sunt câteva aspecte pe care concurenţa, în momentul de faţă, nu le are.” „Primul aspect e legat de faptul că instalarea eSIM-ului se poate face direct din aplicaţia noastră pentru telefoanele cu iOS – iPhone-uri. Pentru telefoanele cu Android încă nu se poate face acest lucru. În al doilea rând, prin aplicaţia noastră, dacă clientul îşi creează un cont, poate vedea în timp real câte date mobile, cât internet a consumat din pachetul achiziţionat”, a punctat el.

    WeReload are două direcţii de business – B2C prin vânzarea directă către utilizatori finali şi B2B prin parteneriate şi integrări API. „Am înţeles şi ne-am dat seama că B2B este o direcţie la care ar trebui să ne uităm foarte atent. Din acest motiv, ne-am creat propriul nostru API, astfel încât, să spunem, avem o aplicaţie X în România sau în orice altă ţară din Uniunea Europeană care doreşte să aibă eSIM-uri produse în aplicaţia lor. Pot folosi şi consuma API-ul nostru”, a punctat fondatorul WeReload. Pentru anul viitor, start-up-ul are în plan să continue dezvoltarea aplicaţiei şi să introducă noi funcţionalităţi. „Lucrăm la dezvoltarea unor opţiuni suplimentare până la finalul acestui an. Una dintre ele ar fi eSIM top-up. Ce presupune asta? Un «eSIM profile» este valabil 12 luni de la data instalării. Tu mergi, de exemplu, acum în Thailanda şi peste trei luni vei pleca în Egipt. N-are rost să cumperi un eSIM cu totul, să faci paşii de instalare şi să îl arunci pe celălalt sau să îl dezinstalezi. Poţi, pe acelaşi eSIM, să pui doar un plan de date pentru Egipt. După alte 5-6 luni pleci în Statele Unite şi îţi iei un plan de date pentru Statele Unite”, a menţionat Bucsai, punând accent pe sustenabilitate. „Vreau să subliniez ceva foarte important, la care nici concurenţa nu s-a uitat sau poate nimeni nu a luat în calcul acest aspect. Pe toată durata de viaţă a unei cartele eSIM standard, nano, micro, ş.a.m.d., în care se foloseşte plastic, chip, hârtie, carton, carburant ca să distribuie cartelele la magazine, se folosesc 236 g CO2. Pentru un eSIM, pe toată durata vieţii se folosesc 123 g, deci diferenţa de 106 g CO2 salvate dacă se foloseşte un eSIM versus o cartelă SIM standard. Şi asta cred că face diferenţa.”   

    Rubrica „Start-up Pitch”



    1. Ionuţ Dorel Motoi, fondator al SPLM (Start-up-ul SPLM (Servicii, Plăţi, Libertate de Mişcare)

    Ce face? A dezvoltat şi lansat în luna februarie a acestui an aplicaţia cu acelaşi nume – SPLM, prin care utilizatorii pot avea acces la diverse reţele de spălătorii self-wash din România.

    „Avem exact un an de zile de când s-a scris prima linie de cod la aplicaţie. Aplicaţia este pe piaţă din luna februarie a acestui an şi avem în prezent undeva la 35-40 de spălătorii care sunt implementate. Sperăm ca până la finalul anului viitor să depăşim pragul de 300 de spălătorii implementate la nivel naţional. Ca număr de descărcări sunt câteva mii. Şi avem 4.266 de utilizatori care folosesc aplicaţia. Ne aşteptăm să creştem în continuare.“


    2. Alin Bucsai, fondatorul WeReload

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie pentru achiziţionarea de eSIM-uri pentru date mobile în roaming. Aplicaţia a ajuns în prezent la peste 10.000 de descărcări, fiind folosită până acum în 45 de ţări, în principal din Europa, Asia şi America.

    „Dorim să încheiem anul viitor cu un minim de 50.000 de tranzacţii. Rolul nostru acum este să creştem, să creştem organic, dar să creştem foarte bine, calitativ. Adică am putea încheia cu 30.000 de tranzacţii, dar cu «customer service tickets» foarte scăzut, sau am putea încheia spre exemplu cu 100.000 de tranzacţii, dar 30% din clienţi să vină înapoi şi spună că nu funcţionează, nu merge, produsul nu e bun. Deci noi ne concentrăm pe calitate.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Alin Breabăn, cofondator şi CEO al Vestinda – platformă de management al investiţiilor automatizate

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a extins ecosistemul de soluţii cu un produs educaţional destinat investitorilor de rând, marcând astfel o schimbare strategică de la publicul ţintă iniţial care viza în principal doar persoane specializate şi experimentate pe zona de investiţii, în special pe criptomonede (traderi). Noul program, numit Vestinda Elite, combină educaţia financiară cu accesul la experţi şi tehnologia de automatizare a investiţiilor, fiind testat şi lansat întâi în România înainte de expansiunea în alte ţări europene.

    „Anul acesta ne-am concentrat foarte mult pe introducerea unui nou produs în ecosistemul nostru. Dacă noi, ca şi companie, am pornit ca o companie de tehnologie care construia la început tehnologie pentru fonduri de investiţii cu capital de risc din zona de criptomonede şi am gestionat împreună cu partenerii noştri portofolii şi active de peste 80 milioane de dolari, acum ce facem este să lărgim piaţa de desfacere, mergând către investitorii de rând, adică oameni care doresc să-şi gestioneze portofoliile de investiţii. Deci, pe lângă componenta de tehnologie pe care avem o platformă, venim şi cu o componentă de educaţie.“

    2. Ciprian Cazacu, cofondator şi CEO al easySales – platformă SaaS pentru automatizarea şi centralizarea activităţilor de e-commerce

    Ce e nou? Start-up-ul local easySales şi-a extins activitatea în mai multe ţări din regiune, în prezent fiind activ, în afară de România, în alte patru ţări din Europa Centrală şi de Est: Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Polonia. Compania are în prezent peste 1.000 de clienţi, dintre care 80% sunt din România, iar pentru finalul acestui an echipa easySales mizează pe atingerea pragului de rentabilitate şi pe venituri de un milion de euro.

    „În prezent, cea mai promiţătoare piaţă pentru noi este Polonia, deşi ca număr de clienţi sunt din Ungaria cei mai mulţi în momentul de faţă, chiar şi ca valoare, dar pentru că suntem mai la început cu piaţa din Polonia, observăm că este de un potenţial foarte mare. Cred că la anul va depăşi România.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Opinie Daniel Apostol, FPPG: În loc să cultive o economie care produce bogăţie şi oportunităţi pentru cetăţeni, statul se rezumă la a fi doar un mecanism de extragere a resurselor. Rezultatul? O economie îngheţată

    Într-un precedent articol scriam că “Statul ar trebui să servească economia, nu să o sufoce” şi continui subiectul pentru că guvernul nu priveşte întotdeauna rolul său ca fiind unul de facilitare a prosperităţii economice. În schimb, prea des se comportă de parcă mandatul său principal este doar să-şi susţină propriul buget şi propria structură. Când statul prioritizează capturarea veniturilor în detrimentul vitalităţii economice, creează un cerc vicios în care povara regimului fiscal şi suprataxarea frânează creşterea economică, limitând astfel baza de impozitare viitoare şi forţându-se  astfel să impună şi mai multe taxe pentru a acoperi deficitele tot de el create. Acest ciclu generează nu doar stagnare, ci şi resentimente, pe măsură ce cetăţenii şi agenţii economici productivi resimt povara taxelor crescute, randamentul scăzut al serviciilor guvernamentale şi pierderea autonomiei economice.

    Mai adaug că lăcomia fiscală poate avea consecinţe nefaste asupra marilor proiecte de investiţii (precum proiectul Neptun Deep  de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, sau investiţiile necesare în infrastructura critică) care sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială a unei ţări. Supraimpozitarea, deşi poate părea o soluţie rapidă pentru a acoperi deficitele bugetare, descurajează investiţiile pe termen lung. Investitorii, fie ei locali sau internaţionali, sunt atraşi de stabilitatea fiscală şi de predictibilitatea mediului de afaceri. Atunci când guvernele impun taxe şi impozite excesive, investitorii devin reticenţi să îşi plaseze capitalul în astfel de economii. Iar proiectele esenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială a unei ţări pot fi amânate sau chiar abandonate.

    Acest mod lacom de a guverna este fundamental greşit. În loc să cultive o economie care produce bogăţie şi oportunităţi pentru cetăţeni, statul se rezumă la a fi doar un mecanism de extragere a resurselor. Când obiectivul principal al statului este capturarea veniturilor, inovaţia şi productivitatea — elementele esenţiale ale unei economii prospere — sunt sufocate sub povara impozitării excesive şi a reglementărilor. Rezultatul? O economie îngheţată, care nu poate ţine pasul cu cerinţele care îi sunt impuse, o economie deasupra căreia statul îşi asumă doar rolul de autoconservare, renunţând la rolul de serviciu în slujba economiei reale.

    Dar statul nu ar trebui să existe doar pentru a se finanţa pe sine; sensul statului (într-o societate democratică, normală) e să existe pentru a susţine un mediu în care indivizii, afacerile şi comunităţile pot prospera. O societate cu adevărat prosperă este una în care statul serveşte economia, şi nu invers. Asta înseamnă să genereze politici care prioritizează creşterea şi productivitatea în locul colectării de taxe. Prin crearea condiţiilor care permit afacerilor să se extindă, să inoveze şi să creeze locuri de muncă, statul generează în mod natural o bază de impozitare robustă şi în creştere. Cu alte cuvinte, o economie puternică este un val în creştere care ridică toate bărcile ce plutesc pe el — inclusiv finanţele statului.

    Când statul trece de la maximizarea veniturilor la stimularea creşterii şi aplică politici economice ce reduc impozitele, simplifică reglementările şi prioritizează investiţiile în infrastructură, educaţie şi avans tehnologic, abia atunci lasă cetăţenii să prospere şi în plus îşi asigură şi sustenabilitatea pe termen lung, deoarece o economie puternică va genera suficient venit fiscal pentru a susţine serviciile publice esenţiale.

    Când scapă din cercul vicios al lăcomiei fiscale şi concepe politici care încurajează investiţiile, antreprenoriatul şi crearea de locuri de muncă, statul ajunge să guverneze o ţară în care economia devine motorul şi nu pasagerul politicii publice.

    Autor: Daniel Apostol, preşedintele Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze
     

     

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Razbunarea mediului privat

    Mediul privat, bunul comun pe care se bazeaza economia tarii, a taxat dur principalul candidat de dreapta si partidul care se erija in aparatorul antreprenoriatului si al economiei de piata libere. Dupa ce Nicusor Dan s-a plimbat cu cei trei asa-zisi reprezentanti ”ai dreptei” pe la toate evenimentele electorale posibile, ma intrebam cati angajati din mediului privat mai cred in promisiunile lor. Primarul Capitalei a aliniat in spatele sau cei trei ”jokeri”, intre timp ramasi doi, precum se aliniaza planetele. Cel mai trist moment electoral mi s-a parut atunci cand problemele economice ale romanilor erau abordate de persoane care nu au avut niciodata tangenta cu mediul privat. Jalnic!

    Din tot acest ”tablou” electoral era greu de inteles cine pe cine mai reprezinta. Nicusor Dan, pare ca uraste investitiile private in Capitala, fiind ostil pe fata dezvoltarii orasului dpdv urbanistic. El si-a aparat interesele conform viziunii personale, in favoarea PMB, in detrimentul sectoarelor. Chiar daca rezultatul votului la referendum este strict consultativ si edilul a ramas in continuare dependent de votul Parlamentului, exista sanse ca actualul edil sa-si impuna strategia despre viitorul Bucurestiului, asa cum o vede el. Ramane de vazut cat succes va avea in aceasta privinta.

    Indiferent cine va iesi Presedinte si care va fi componenta viitorului Parlament, povara umplerii bugetului statului (inclusiv al PMB) ramane tot pe mediul privat, cel care alimenteaza sacul fara fund al tarii. In continuare, mii de primarii nefunctionale din localitatile mici, fara sens, toaca banii nostri, inutil. In schimb, in ultimii 4 ani, in urma banilor colectati de primariile de sector a ramas ceva vizibil. Spre comparatie, din cei 2 miliarde de euro din bugatul Capitalei nu se vede mare lucru. Ramane de vazut cum si daca vor fi redistribuiti altfel banii care se aduna in contul Primariei Generale si cat de mult vor conta pentru comunitate.

    In primul tur al alegerilor pentru functie de presedinte, orice declaratie privind viziunea economica a Romaniei a fost facuta cel mult la nivel  declarativ, fara a fi mentionata nicio viziune, niciun plan, nicio echipa pregatita care sa fie capabila sa ofere o perspectiva concreta. Toti cei auto-intitulati ”de dreapta” l-au mentionat uneori pe Ilie Bolojan (pentru care am tot respectul). Din pacate, ”cu o floare nu se face primavara”. Cel care va fi desemnat prim-ministru va avea o misiune aproape imposibila in 2025. Antreprenorii si angajatii din mediul privat sunt constienti de acest fapt si masurile se vad deja in economie.

    De-a lungul timpului, cele mai liberale masuri au fost luate de guvernele de stanga, mai precis cand PSD a fost la putere. Nu imi explic de ce, dar cred ca au fost mai intelepti economic (daca ma pot exprima asa!) decat asa-zisii liberali. Social democratii, de bine de rau, ne-au lasat sa ne descurcam singuri, pentru ca am indraznit sa nu fim sau sa ramanem ”cuplati” pe viata la bugetul statului. Astfel, am ales sa oferim statului o parte din munca si inteligenta noastra, platind taxe si impozite pentru noi si angajatii nostri, etc. Asa cum sunt, pesedistii au inteles sa lase antreprenorii in pace, sa faca bani mai multi, in ideea ca asa se pot colecta mai multi bani la buget. O logica simpla, dar eficienta. Acum, PSD e la pamant si nu se stie daca va participa la formarea noului guvern.

    Lipsa unui reprezentant autentic al mediului privat in fieful principalului partid care ar fi trebuit sa reprezinte mediul privat -PNL- demonstreza cum a fost tratat principalul motor economic al tarii si de ce acesta alegere s-a resimtit din plin la vot. Romanii care nu se alimenteaza din sursele statului sunt bunul de pret al tarii. Au fost tot timpul folositi si chinuiti. De obicei, politicienii se declara multumiti daca umplu la timp ”sacul fara fund”, numit bugatul statului. Au primit promisiuni ciclic sau sistematic. Parca nici nu mai avem nevoie sa fim reprezentati de cineva, fie politician, fie partid, fie primar, fie presedinte de orice. Cei care considera USR un partid de dreapta se inseala amarnic. Spun asta in calitate de fost membru, cunoscand aproape toti liderii acestui partid.

    In aceste conditii, cel putin momentan, personal cred ca suntem pe acelasi drum, al solutiilor individuale. Nu ne putem baza pe nimeni si nimic, in afara de noi si de cei ca noi, care se respecta si respecta munca.  Pana la apropiatele alegeri parlamentare aveti timp sa va mai ganditi cine merita votul vostru. Votul nostru va fi oferit celor care speram sa ne reprezinta interesele. Deocamdata, mediul privat s-a reorientat si s-a razbunat pe ”reprezentatii” politici. Sa fiti inspirati pentru viitorul nostru, ca de viitorul candidatilor care s-au facut de ras au grija propriile partide.

     

    Dragos Dragoteanu, Manager Euroest Invest / Fast Parking
    CIPS – Certified International Property Specialist

     


     

     

  • Nicuşor Dan, uimit de rezultatul alegerilor: Vreau să înţeleg mecanismul

    „Eu nu reuşesc să înţeleg exact mecanismul. Vreau să înţeleg. Şi cred că multă lume vrea să înţeleagă. Să înţeleagă… nu am imaginea completă în momentul ăsta. Când o să o am, o să mă exprim public. Nu se întâmplă în sociologie ca cineva să aibă acum două săptămâni 3%, acum o săptămână 10% şi în ziua votului 20%. Vorbesc de teritoriul naţional, că au mai fost 3% din diaspora. Deci aşa ceva nu s-a mai văzut şi atunci dacă s-a întâmplat ceva deosebit trebuie să explicăm care sunt cauzele”, a spus la Digi24 Nicuşor Dan.

    Întrebat despre şansele Elenei Lasconi de a câştiga în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în 8 decembrie, Nicuşor Dan spune că „este obligatoriu” ca românii să o voteze.

    „În condiţiile date este obligatoriu să aleagă o preşedintă care nu are vreun dubiu ca România să fie în UE şi în NATO. Cu un război la graniţe…”, a mai spus primarul general.

    Potrivit datelor oficiale parţiale, după numărarea voturilor din 99,95 % din secţiile de votare, Elena lasconi este pe locul 2, după Călin Georgescu, cu peste 1.400 de voturi peste candidatul PSD Marcel Ciolacu.

     

  • Tiktok susţine că a eliminat 98,5% din conţinutul cu dezinformare electorală în sub 24 de ore în contextul alegerilor din România

    În contextul alegerilor din România, TikTok a anunţat că lansează o campanie care să asigure protejarea corectitudinii procesului electoral. Potrivit celor mai recente estimări, 98,5% din conţinutul legat de dezinformări electorale a fost şters în mai puţin de 24 de ore.

    Cu o echipă globală de peste zeci de mii de experţi în trust & safety, dintre care mai mult de 6.000 în UE, parteneriate strategice, resurse în aplicaţie (precum Centrul Electoral, Ghidul de Căutare şi Etichetarea Videoclipurilor, care sunt active în prezent pentru alegerile din România) şi iniţiative de educaţie media, TikTok se dedică combaterii dezinformării şi facilitării accesului la informaţii oficiale pentru cei peste 8,1 milioane de utilizatori din România, a transmis compania într-un comunicat.

    Conform celui mai recent Raport privind Aplicarea Regulilor Comunităţii pentru al doilea trimestru al anului 2024, 99,2% din conţinutul cu dezinformări electorale a fost eliminat proactiv înainte de a fi raportat, iar 98,5% din acest conţinut a fost eliminat în mai puţin de 24 de ore.

    Ca parte a strategiei mai ample pentru a menţine platforma în siguranţă în perioada electorală, TikTok se concentrează pe trei piloni principali: aplicarea politicilor (precum combaterea dezinformării, eliminarea operaţiunilor de influenţă ascunsă şi gestionarea conţinutului generat de AI), sprijinirea accesului la informaţii oficiale şi colaborarea cu experţi. În acest sens, TikTok colaborează cu ONG-ul local Funky Citizens pentru a ajuta comunitatea să navigheze în siguranţă pe platformă şi să se protejeze împotriva potenţialelor dezinformări în perioada alegerilor.

    În colaborare cu TikTok, Funky Citizens a dezvoltat o serie de videoclipuri educaţionale care explică modul în care utilizatorii pot identifica şi evita dezinformarea şi cum pot evalua critic conţinutul legat de procesul electoral. Comunitatea din România poate găsi această serie de videoclipuri, care conţin sfaturi practice şi informaţii utile despre procesul electoral, atât pe contul oficial de TikTok al Funky Citizens, cât şi în Centrul Electoral integrat în aplicaţie, dedicat alegerilor din România.

    „Perioada electorală aduce după sine multe oportunităţi de răspândire a unor informaţii false ce ne pot afecta deciziile la urne şi, în final, viitorul nostru. Ca organizaţie independentă cu experienţă în fact-checking şi combaterea dezinformării, am ales să avem un rol activ în a construi abilităţi de educaţie media în rândul cetăţenilor. Este parte din misiunea noastră să punem la dispoziţie expertiza acumulată în acest domeniu şi să colaborăm cu platformele de social media pentru a avea un spaţiu digital mai sigur”, a declarat Ana Dragomir, directorul de comunicare al Funky Citizens.

    „La TikTok, suntem dedicaţi protejării comunităţii noastre pe platformă şi asigurării accesului la informaţii corecte şi de încredere, mai ales în momente importante, cum ar fi alegerile. Prin colaborarea cu Funky Citizens, ne propunem să oferim utilizatorilor români resursele necesare pentru a lua decizii informate, protejând în acelaşi timp integritatea platformei noastre”, a declarat Łukasz Gabler, managerul de Politici Publice şi Relaţii Guvernamentale CEE al TikTok.

    Pentru a sprijini comunitatea în perioada alegerilor, TikTok a introdus mai multe funcţii noi în România. Centrul Electoral din aplicaţie conectează utilizatorii cu informaţii oficiale de încredere, direcţionându-i către pagina Autorităţii Electorale Permanente. Centrul Electoral oferă utilizatorilor români acces la videoclipuri create în colaborare cu Funky Citizens pentru a-i ajuta să analizeze conţinutul online legat de alegeri.

    Utilizatorii pot găsi Centrul Electoral prin intermediul bannerelor speciale din secţiunea de căutare, precum şi cu ajutorul etichetelor automate adăugate la conţinutul legat de alegeri.

    „Experţii TikTok lucrează pentru a identifica şi bloca operaţiuni de influenţă ascunsă, inclusiv conturi false, eforturi de influenţă străină şi campanii de dezinformare care vizează procesele electorale, inclusiv cele din ţările europene, pentru a asigura că mesajele electorale reflectă cu adevărat intenţiile utilizatorilor”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Chinezii susţin că au construit o armă asemănătoare cu Steaua Morţii din Războiul Stelelor

    Oamenii de ştiinţă chinezi susţin că au construit o armă asemănătoare cu Steaua Morţii din Războiul Stelelor. Este vorba despre un nou tip de armă cu microunde care combină mai multe unde electromagnetice de mare putere. Experţii internaţionali nu ştiu foarte multe detalii despre arma misterioasă.

    Oamenii de ştiinţă chinezi susţin că au realizat o armă cu fascicul de energie convergentă. Aceasta seamănă cu Steaua Morţii din Războiul Stelelor. Arma din film foloseşte fascicule laser care converg într-un singur punct pentru a forma o super-putere care distruge o planetă.

    Potrivit puţinelor informaţii dezvăluite de chinezi, noul sistem este format din mai multe vehicule care transmit microunde. Acestea se îmbină într-un fascicul de energie pentru a ataca o ţintă. Totuşi, realizarea procesului este mai grea decât pare deoarece microundele trebuie aliniate cu precizie. Sincronizarea tragerii trebuie să fie în interval de 170 de trilioane de secunde, potrivit Live Science.

    Pentru a depăşi provocarea, oamenii de ştiinţă au conectat platformele de transmisie folosind fibre optice, iar fiecare dintre vehiculele dotate cu sistem de arme a fost controlat direct de un centru de comandă mobil.

    Un om de ştiinţă implicat în proiect a declarat pentru South China Morning Post că puterea combinată a fasciculelor de microunde este foarte mare. Practic, se încalcă legea conservării energiei, susţin alţi specialişti, ceea ce ruducă semne de întrebare asupra proiectului din China.

    De aceea, experţii cred că echipa de cercetare chineză a reuşit să realizeze un sistem de arme cu microunde într-un mediu controlat. Utilizarea armei în lumea reală este mult mai dificilă, ceea ce va prezenta o provocare uriaşă pentru realizarea unei arme de serie.

  • Câţi români sunt pe TikTok, reţeaua de socializare chinezească care rupe cel mai mult acum în opinia publică. Călin Georgescu a intrat de nicăieri în turul al doilea neavând sediu de campanie sau staff, ci doar fiind susţinut de platforma TikTok

    Întrebarea primului tur al alegerilor prezidenţiale este câţi români sunt pe TikTok de au reuşit să îl aducă pe Călin Georgescu de nicăieri în turul 2, cu peste 2,12 milioane de voturi. 

    Potrivit celor mai recente rapoarte, pe peste 8,9 milioane de români au cont pe TikTok, la acelaşi nivel cu Facebook şi mult peste Instagram sau LinkedIn. 

    În timp ce Facebook şi Instagram au înregistrat un declin în ultimii ani, ascensiunea TikTok a continuat puternic şi a ajuns la maxim istoric, cu un plus 11% faţă de 2023 la numărul de utilizatori.  

    Pe grupe de vârstă, TikTok a devenit lider pe segmentul 18-24 de ani şi împarte prima poziţie cu YouTube pe segmentul 25-34 de ani. 

    Călin Georgescu a reuşit cea mai mare surpriză electorală din istoria alegerilor democratice din România, ajungând de la un candidat care abia apărea în sondaje să câştige deteaşat primul tur, cu aproape 23% din voturi.