Blog

  • Efectul finalei Europa League asupra Bucureştiului. Câţi bani vor cheltui fanii străini cu ocazia meciului

    Reprezentanţii jucătorilor din turism subliniază că numărul străinilor care vor ajunge la meci în Bucureşti depinde foarte mult de echipele care se vor califica şi de notorietatea lor la nivel european.

    Mircea Sandu declara că se aşteaptă să vină între 20.000 şi 40.000 de străini la Bucureşti cu ocazia meciului. Toate cele 20.000 de bilete destinate românilor pentru finala Europa League din 9 mai au fost vândute, potrivit Federaţiei Române de Fotbal.

    “Această competiţie sportivă va pune oraşul Bucureşti pe harta Europei. Fotbalul este cel mai popular sport şi deci va atrage foarte mulţi turişti. Găzduirea acestui eveniment aduce imagine şi expunere Capitalei şi va lansa România pe piaţa de evenimente internaţionale. Vorbim de o rampă de lansare, care va trebui susţinută şi după acest eveniment”, spune Lucian Marinescu, consultant în turism în cadrul companiei Trend Hospitality.

    Citeşte mai multe despre efectele disputării finalei Europa League la Bucureşti pe www.prosport.ro

  • Alpha Bank ar putea vinde BERD 30% din subsidiarele est-europene, inclusiv cea din România

    Grupul financiar elen vrea să separe diviziile din România, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Albania şi Macedonia de banca-mamă şi să le plaseze într-un holding, scrie Bloomberg.

    BERD ar urma să cumpere ulterior o participaţie la acest holding, potrivit ziarului de la Atena, care nu precizează sursa informaţiilor.

    Alpha Bank şi EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, au încheiat anul trecut un acord de fuziune, însă Alpha s-a retras în martie din înţelegere după pierderile peste estimări înregistrate de bănci în urma acordului de participare a investitorilor privaţi la restructurarea datoriilor Greciei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai vechi operator de turism din lume vrea 1,2 miliarde lire de la bănci pentru a supravieţui

    Creditorii, printre care se numără Royal Bank of Scotland (RBS) şi Barclays, sunt aproape de aprobarea finanţării, însă acordul ar putea avea condiţii grele pentru companie, potrivit Sunday Times.

    Astfel, Thomas Cook urmează să accepte un acord de extindere a maturităţii creditelor bancare până în 2015, cu mai multe condiţii, inclusiv plata unor dobânzi mai mari şi a unui comision unic.

    De asemenea, creditorii vor dobândi dreptul de a achiziţiona până la 5% din acţiunile companiei la un preţ prestabilit.

    Thomas Cook a avut anul trecut venituri de 9,8 miliarde lire sterline şi o pierdere de aproape 400 milioane lire. Datoriile companiei se ridică la 891 milioane lire, potrivit datelor preliminare de la finele anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Lumina rece a diminetii”, pe ecrane din 13 aprilie (GALERIE FOTO)

    Lucrurile iau insa o intorsatura cu adevarat dramatica dupa ce Will pleaca pe tarm cateva ore. Atunci cand revine gaseste toate lucrurile ravasite pe vas si semne clare ale unei lupte pe viata si pe moarte. Nestiind unde ii sunt parintii, tanarul descopera secretele familiei sale abia in momentul in care incepe sa fie urmarit de niste criminali cu sange rece; agenti guvernamentali, care nu se dau in laturi de la nimic pentru a obtine ce vor.

    “Lumina rece a diminetii”, pe ecrane din 13 aprilie (GALERIE FOTO)

    Fara niciun ajutor din partea politiei, acuzat chiar de o crima pe care nu a comis-o si cu zeci de agenti CIA pe urme, Will porneste intr-o cursa disperata pentru a pune cap la cap piesele cumplitului puzzle si a salva ce a mai ramas din familia sa.

    MediaPro Distribution aduce pe marile ecrane un action thriller incarcat de suspans si situatii explozive, “Lumina rece a diminetii”, din 13 aprilie pe marile ecrane. “Lumina rece a diminetii” / “Cold Light of Day” va putea fi vizionat in premiera in cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex – Baneasa, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Iasi, Timisoara, Pitesti, Targu Mures), Gendale Studio, Cityplex (Constanta, Brasov), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Cinema Florin Piersic (Cluj), Cinema Premiera (Ploiesti), Patria (Bucuresti si Craiova), Cinema Arta (Targu Mures).

  • Pensiile pentru luna in curs se platesc cu trei zile mai devreme

    Pentru efectuarea operatiunilor specifice, clientii CEC Bank au la dispozitie intreaga retea de unitati teritoriale a bancii, inclusiv cele peste 1.000 de ATM-uri proprii, la care eliberarea de numerar prin card de debit este efectuata fara comision. “Prin acest demers, CEC Bank vine in intampinarea cerintelor clientilor sai, asigurand o buna servire a acestora in pragul sarbatorilor de Paste”, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

    Casa Nationala de Pensii Publice a anuntat ca pensiile care in mod obisnuit se platesc in data de 14 a lunii vor fi achitate la 11 aprilie, cele platite in data de 12 – la 15 aprilie, iar cele platite in data de 16 – la 13 aprilie. Dupa data de 17 vor fi achitate celelalte drepturi, pana la 25 aprilie. Pentru cei care nu vor fi gasiti la domiciliu, plata se face la sediul subunitatilor postale pana in penultima zi lucratoare din luna, respectiv 27 aprilie.

    In privinta bancilor cu care Casa de Pensii are contract, pensiile vor putea fi ridicate in perioada 12-13 aprilie.

    Conform INS, numărul mediu de pensionari a fost de 5.589.000 în 2011, în scădere cu 86.000 faţă de 2010, în timp ce pensia medie netă lunară estimată a fost de 713 lei, faţă de 703 lei în 2010.

  • Elena Cremenescu: Stilul în care conduci o afacere nu cred că se poate face „din cărţi”

    BUSINESS Magazin: E mai uşor sau mai greu să te impui ca lider, fiind femeie?

    Elena Cremenescu: Lider devii numai şi numai prin exemplul personal în cadrul colectivului în care-ţi desfăşori activitatea. În business, fie că eşti bărbat sau eşti femeie, dacă nu eşti capabil şi competent, n-ai nicio şansă să te impui în faţa celor din jur. Cu atât mai mult dacă eşti femeie! Personal nu mă consider lider, prefer să rămân pentru toţi cei din jurul meu persoana pe care se pot baza indiferent de situaţie.

    BUSINESS Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere?

    Elena Cremenescu: Stilul în care conduci o afacere nu cred că se poate face “din cărţi”, ci se face după cum simţi, după cum îţi este felul, personalitatea, firea. Personal sunt convinsă că succesul oricărei afaceri depinde foarte mult de calitatea oamenilor pe care ţi-i alegi, de capacitatea liderului de a-şi apropia angajaţii. Sunt mândră că oamenii cu care am pornit afacerea sunt şi acum alături de mine şi eu sunt alături de ei. Practic, suntem o mare familie cu necazuri şi bucurii pe care le împărtăşim împreună. Acest lucru nu exclude responsabilitatea, seriozitatea, autoritatea fiecăruia ca mod de lucru.


    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Femeile din business nu mai renunţă la carieră aşa uşor ca altădată

    Tot anul trecut, o cercetare a Economist Business Unit arăta că includerea femeilor pe piaţa muncii în ţările dezvoltate a contribuit de trei ori mai mult decât China la creşterea economică globală în ultimii 10 ani. Internetul şi revistele sunt pline de astfel de studii, care ne vorbesc despre importanţa femeilor în business şi nu numai. Dimensiunea pe care acest trend a dobândit-o în România a prins contur în ultima decadă, când femeile au început să nu mai fie o raritate în lumea de business. De la an la an sunt mai multe, sunt mai vizibile decât bărbaţii, înţeleg mai bine rolul empatiei şi al comunicării, construiesc echipe şi afaceri şi nu mai renunţă la carieră aşa uşor ca altădată. Prezenţa din ce în ce mai clară a femeilor în afaceri a fost principalul motiv care a determinat BUSINESS Magazin să lanseze pe piaţă primul catalog despre cele mai puternice femei din business. Cele 100 de nume care apar în catalogul de faţă nu sunt nici pe departe toate femeile puternice din business; uitându-ne la toată piaţa, am ales cele mai vizibile şi mai de succes antreprenoare, şefele de companii sau doamnele care fac strategii din boardul celor mai mari companii după cifra de afaceri.

    Acesta nu este un clasament. Este un demers de a scoate în faţă 100 de personalităţi diverse şi puternice din business şi de a afla răspunsurile lor la câteva întrebări despre discriminare, despre calităţile feminine care ajută în business, despre preferinţele de dincolo de birou şi despre cum se împacă acesta din urmă cu familia şi cu celelalte (multe) atribuţii pe care le are femeia în societate. Am aflat că, deşi suntem în 2012 şi credem că discuţia despre manageri-bărbaţi sau manageri-femei ţine de trecut, multe dintre doamnele din acest catalog ne spun că discriminarea a luat alte forme, dar că încă există. Am aflat şi că, deşi jonglează cu bugete de milioane şi se luptă de pe poziţii egale cu bărbaţii, elementele clasice de cochetărie precum nedivulgarea vârstei rămân de actualitate. Cel mai important lucru pe care l-am aflat este însă că doamnele din businessul românesc au de gând să depăşească şi următoarele bariere, oricare ar fi acelea, şi să meargă mai departe.

    Iuliana Roibu este redactor-şef adjunct al BUSINESS Magazin.


    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de succes ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Un milionar român la bordul noului Titanic. “Când s-au anunţat biletele am luat un Xanax şi am apăsat pe cel mai scump bilet”

    Pregătirile pentru această “călătorie unicat”, după cum o descriu organizatorii, au început în urmă cu cinci ani. Vasul de lux MS Balmoral a plecat din Southampton duminică, 8 aprilie, exact în aceeaşi zi în care, în 1912, Titanicul îşi începea călătoria.

    Toate biletele pentru croazieră au fost vândute de la finele anului 2011, preţul variind între 4.429 de dolari şi 12.655 de dolari, potrivit CBC.

    La 10 aprilie, vasul urmează să ajungă la New York, apoi se va deplasa spre Halifax. Va exista şi un moment special, vasul urmând să ajungă şi în punctul în care în urmă cu o sută de ani, Titanicul se scufunda. Călătăria urmează să se încheie la 18 aprilie la New York.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 9-15 aprilie

    9.04
    Concert Marky Ramone’s Blitzkrieg (Jukebox Venue, Bucureşti)

    9-10.04
    INS publică datele privind cifra de afaceri în serviciile prestate pentru populaţie, respectiv pentru companii în luna februarie

    10-22.04
    Expoziţie de icoane pe sticlă “Sub semnul tradiţiei. Căutarea de sine” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

    12.04
    Audiere publică în perspectiva schimbării regulilor în piaţa de transport aerian din UE (Bruxelles)

    16.02-15.04
    Expoziţie “Horia Creangă – crezul simplităţii” consacrată marelui arhitect (MNAR Bucureşti)

    5-22.04
    Expoziţia “Satul elveţian” (Muzeul Satului, Bucureşti)

    15.03-19.05
    Expoziţia internaţională RE:MADE – instalaţii video, multimedia şi net art (MNAC Bucureşti)

  • Hârtia în faţa digitalului

    Îmi plac cărţile. Am crescut într-o casă cu o bibliotecă destul de bine garnisită, căreia i-am simţit lipsa după ce am plecat. Am petrecut apoi mult timp în bibliotecile universitare şi, cu timpul, mi-am dat seama că nu-i destul să citesc o carte. Vreau să fie a mea, să o iau din raft oricând vreau să o răsfoiesc din nou. N-aş putea zice că sunt un colecţionar, dar în vremurile când editurile scoteau mai puţine titluri interesante decât puteam eu să citesc, am bătut îndelung anticariatele şi talciocurile, iar cărţile pe care le-am cumpărat de-acolo le îndrăgesc cel mai mult, pentru că au în spate câte o mică poveste.Am urmărit de multă vreme ascensiunea cărţilor digitale şi mereu am fost convins că la un moment dat se vor impune.

    Acum se pare că momentul acela este aproape. Un recent studiu realizat de Pew Research Center’s Internet & American Life Project oferă o serie de date interesante. În anul care a trecut, unul din cinci americani a citit cel puţin o carte digitală, fie pe un cititor specializat, fie pe o tabletă, iar industria cărţilor în format digital a raportat o cifră de afaceri de 1,7 miliarde de dolari (probabil cifra reală e mult mai mare), ceea ce-i conferă deja un statut semnificativ în peisajul editorial. Mai interesant este însă faptul că cei ce citesc cărţi digitale au citit semnificativ mai multe cărţi decât cei care citesc în modul tradiţional (în medie 24 de titluri faţă de 15 în 2011).

    Desigur, se poate specula că însuşi faptul că şi-au cumpărat un e-book reader dovedeşte un interes crescut faţă de lectură, însă 41% dintre posesorii de tablete şi 35% dintre cei de cititoare specializate afirmă că citesc mai mult decât înainte de a avea aparatele. Faptul că 29% dintre americani citesc cărţi pe smartphone nu este relevant, însă poate fi interesant de aflat că, cititorii de cărţi digitale n-au renunţat la lectura cărţilor imprimate. Analiştii sunt de părere că, indiferent cât vor câştiga în popularitate cărţile digitale, cărţile pe hârtie vor avea public şi, cu timpul, se va stabili un echilibru. Acest echilibru merită o mică discuţie.

    Avantajele cărţilor digitale au fost deseori enumerate, începând cu portabilitatea, trecând prin costuri şi modalităţi de distribuţie şi terminând cu salvarea pădurilor (deşi, în materie de ecologie, încă se discută). Dar sunt şi altele, mai puţin evidente. De exemplu, pentru cei cu probleme de vedere, posibilitatea de a mări corpul de literă fără a pierde înca-drarea este de nepreţuit. Deşi se consideră că ergonomia vizuală a tipăriturii e încă superioară, nu e întotdeauna aşa – de exemplu, cărţile tipărite la noi înainte de 1990 sunt acum aproape ilizibile, din cauza calităţii execrabile a hârtiei şi tiparului. Însă cartea tipărită are atuurile ei, începând cu senzaţia obiectului (mirosul, textura, chiar greutatea) şi un fel special de ataşament, în care se încadrează şi mica poveste (când şi cum am cumpărat-o sau am primit-o). Important este şi faptul că poţi să răsfoieşti o carte pe care n-o cunoşti, ceea ce poate să-ţi dea indicii mai bune decât primul capitol pe care-l oferă de obicei librăriile digitale.

    Apoi sunt şi aspecte strict practice: cărţile tehnice sau cele de artă – cu multe tabele, ilustraţii sau casete de text – se pretează mai bine la dimensiuni mari, greu accesibile aparatelor actuale. Apoi sunt lucruri care ţin de “personalizare”, unde pornim de la sublinieri şi note (mai comode decât pe digital) şi ajungem la dedicaţii, autografe sau ex-libris-uri. Încă nu m-am obişnuit cu ideea că aş putea oferi drept cadou o carte digitală.

    Însă un argument mai puternic pare să se contureze: mai mulţi cititori (susţinuţi şi de un studiu realizat de Jakob Nielsen) constată din experienţă că pot citi mai repede textul tipărit (Nielsen a estimat sporul de viteză la 6,2%). Se poate argumenta că e o chestiune de obişnuinţă, însă un alt aspect este că oamenii susţin că reţin mai puţin din ce-au citit pe digital decât pe hârtie. Se pare că e vorba de tehnici mnemonice implicite pe care le-am deprins în lunga noastră experienţă cu obiectele şi care se bazează pe informaţii vizuale. De exemplu, numărul paginii sau poziţia în pagină sunt uneori indicii, dar în e-books depind de mărimea corpului de text.

    Cred însă că este vorba de acomodare şi, poate, de o oarecare reţinere în faţa unei tehnologii interpuse între cititor şi text. Deşi la Kindle şi la telecomanda televizorului am rareori acces, am citit suficient ca să constat că experienţa nu diferă de cea a lecturii tipăriturii. Singurul lucru care-mi lipseşte este coperta.