Livrările de PC-uri au avansat cu 1,9%, la 89 milioane de unităţi, faţă de aşteptările analiştilor privind un declin de 1,2%, potrivit firmei de cercetare Gartner. O altă firmă de cercetare, IDC, a raportat, de asemenea, o creştere neaşteptată în primele trei luni ale anului, transmite Bloomberg. Avansul pieţei sugerează că piaţa PC-urilor depăşeşte efectele crizei datoriilor din Europa şi deficitul de hard disk-uri, cauzat de inundaţiile de anul trecut din Thailand. Totuşi, aprovizionarea insuficientă cu hard disk-uri a crescut dificultate retailerilor în a derula promoţii agresive şi de a atrage cumpărătorii cu buget mai redus, potrivit Gartner.
Blog
-
Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a urcat în primele două luni cu 64%, la 663 milioane euro
Deficitul contului curent în perioada analizată a fost finanţat în proporţie de 38,2% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au totalizat 253 milioane euro (faţă de 325 milioane euro în ianuarie – februarie 2011). Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost 75,499 miliarde euro la 29 februarie 2012 (77,1% din total datorie externă), în scădere cu 0,1% faţă de 31 decembrie 2011. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 29 februarie 2012 nivelul de 22,488 miliarde euro (22,9% din total datorie externă), în scădere cu 1,5% faţă de 31 decembrie 2011.
-
Creşte numărul companiilor care acordă prime de Paşte
Primele acordate vor fi distribuite altfel: 75% sub formă de tichete cadou şi 25% cash. Niciuna din firmele participante la studiu nu va acorda primele sub formă de produse proprii. Primele acordate vor fi în sumă fixă şi reprezintă 89% din totalul primelor oferite anul trecut.
Din cei 11.487 de angajaţi ai companiilor participante la studiu, aproximativ 9.500 vor avea primă anul acesta, în creştere faţă de anul trecut, când au primit prima 6.750 de angajaţi din 14.423. Sumele acordate au scăzut însă cu 9%. Majoritatea companiilor a ales ca model de acordare a primelor tichetele cadou, acestea fiind un beneficiu deductibil, deci mai puţin costisitor pentru angajator.
Cele mai mari creşteri sunt în domeniul auto. Aici, cifrele arată o creştere cu aproximativ 22% mai mare decât media celorlalte domenii analizate. Firmele de producţie se găsesc în cea mai buna poziţie din ultimii ani – acestea au făcut cele mai eficiente restructurări, iar primele se acordă pe baza productivităţii angajaţilor.
Media primelor acordate anul trecut a fost de aproximativ 305 lei pentru fiecare angajat, în timp ce anul acesta nivelul mediu al primelor va fi sub 230 de lei pe angajat.
-
Şomajul din Grecia a atins un nou nivel record, de aproape 22%
Reducerile de cheltuieli bugetare impuse de UE şi FMI pentru salvarea de la faliment a statului elen, puternic îndatorat, au condus la un val de închideri şi falimente în rândul companiilor. Şomajul mediu pe anul trecut s-a situat la 17,7%, comparativ cu 12,5% în anul anterior. În ianuarie, pentru a doua lună consecutiv, grecii cu vârste de 15-24 de ani au fost loviţi dur de criza economică, notează Reuters. Şomajul în această categorie de vârstă s-a situat la 50,8%, de două ori mai ridicat decât în urmă cu trei ani.
-
Ministrul Comunicaţiilor: Privatizarea Poştei se va încheia la finele anului. Iunie 2012 este un termen nerealist
“Poşta Română este cel mai mare angajator şi o companie foarte importantă pentru statul român, unde deţine 75% din capitalul social. Nu sunt de acord cu privatizarea operatorului poştal cu orice preţ şi în orice condiţii. Vrem să identificăm un investitor serios pentru Poşta Română. După încheierea acestui proces, statul va rămâne majoritar, cu 51% din capital”, a spus Mustea. Celălalt acţionar al Poştei este Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital. Mustea a adăugat că privatizarea companiei va începe cu selectarea unui consultant juridic, demers care se va încheia în cel mult o lună, urmat de alegerea unui consultant de privatizare.
-
Mediafax Group România a preluat licenţele GQ şi Glamour de la Condé Nast International
“Noul nostru parteneriat cu Mediafax va înlesni menţinerea calităţii publicaţiilor GQ şi Glamour în România. Mediafax este partenerul ideal pentru ca afacerea noastră să se dezvolte”, anunţă Carol Cornuau, preşedinte al Condé Nast International – pieţe emergente.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Pretul real al maşinii în rate
Cine şi ce câştigă din asta? Importatorul sau dealerul vând mai multe produse şi implicit se obţine o cifră de afaceri mai mare, în timp ce clientul este scutit de mai multe drumuri. Şi cât costă cu adevărat maşina la finalul contractului?
“Companiile care pun la dispoziţia clienţilor mai multe servicii complementare înlesnind procesul de achiziţie oferă în primul rând mai multă siguranţă. Apoi, datorită posibilităţii de a integra ofertele de finanţare celor comerciale, pachetul final oferit clientului este mai atrăgător şi mai adaptat nevoilor sale. Acest sistem de tip «one stop shop» permite ca în acelaşi loc clientul să poată alege automobilul, să poată primi soluţii de finanţare, să completeze şi să semneze actele pe loc”, a spus Alin Stoica, director comercial RCI Finanţare România.
În primele luni ale anului 2012, aproximativ 30% din vânzările Dacia s-au realizat prin intermediul programelor de finanţare Dacia Finance. Numărul de contracte de finanţare a fost în creştere pe parcursul perioadei 2010-2012 şi se estimează în continuare o creştere a procentului. În cazul Ford, în 2010 a fost lansat pe piaţa locală serviciul Ford Leasing în colaborare cu Unicredit Leasing, imediat după ce compania a preluat direct importurile pe piaţa locală.
Potrivit oficialilor companiei, 8% din total vânzări şi 35% din vânzările în sistem leasing (care reprezintă 20% din vânzări totale Ford) sunt realizate în sistem leasing. Dacă la nivelul anului 2011 Ford Leasing a reprezentat 6,7% din vânzările mărcii americane pe piaţa locală, în primele două luni ale acestui an procentul a crescut la aproape 8,3%.În primul trimestru din 2012, peste 40% din vânzările de autoturisme Mercedes-Benz au fost realizate prin intermediul Mercedes-Benz Financial Services. Acest procent a înregistrat o creştere continuă începând cu 2010, când 21,9% din vânzările de la Financial Services, pentru ca în 2011 acest procent să atingă pragul de 32,5%.
“În primul rând au crescut preferinţele clienţilor pentru achiziţionarea de produse/servicii dintr-un singur «loc». Având în vedere acestă tendinţă, strategia noastră este de a le oferi clienţilor servicii premium integrate la achiziţionarea maşinii şi pe parcursul ciclului de viaţă a autoturismului respectiv – servicii de finanţare şi servicii de aftersales -, pachete de service şi garanţie extinsă”, a spus Valeriu Zaharia, director de marketing şi vânzări pentru Mercedes-Benz autoturisme.
“De asemenea, un factor important îl are şi creşterea procentului vânzărilor realizate prin finanţare în contextul economic actual. În mod firesc, odată cu tendinţa de stabilizare, creşte şi încrederea clienţilor în serviciile de finanţare, care le permit să achiziţioneze produsele/serviciile dorite mult mai uşor”, a subliniat Zaharia. O cotă chiar mai mare decât cea din cazul Mercedes-Benz o are divizia locală a Porsche Holding din totalul vânzărilor Porsche România. În acest caz, businessul este susţinut nu doar printr-un serviciu de finanţare, ci de o bancă responsabilă exclusiv de acest domeniu.
“Porsche Finance Group are o cotă de finanţare mare din vânzările mărcilor concernului datorită conceptului «one stop shop» în care clientul obţine în showroom autoturismul, finanţarea şi asigurarea. În primele trei luni ale acestui an cota de finanţare a crescut la 44% din totalul livrărilor”, spune Alexander Nekolar, CEO al Porsche Finance Group. Porsche Finance Group include diviziile Porsche Leasing, Bank, Broker de Asigurare, Mobility şi Asigurări.
Cota de finanţare este supusă fluctuaţiilor datorită cotei variabile a businessului managementului de flote. În 2010 cota de finanţare se situa puţin peste 40%, iar în 2011 a crescut la 42%, pentru ca în primul trimestru al acestui an să urce la 44%. “Prin atingerea cotei de 44% suntem acolo unde ne-am propus să fim în ceea ce priveşte cota de finanţare din vânzările Porsche România. Odată cu începerea programului de înnoire a parcului auto şi datorită potenţialului mare al pieţei de leasing operaţional, este posibilă o depăşire, în următoarele luni, a acestui procent”, a mai declarat Alexander Nekolar.
În condiţiile în care, chiar şi la începutul acestui an, vânzările de maşini nu par să depăşească volumul din perioada similară a anului trecut, orice avantaj este luat în calcul, nu doar de clienţi, ci şi de importatori şi dealeri. Şi, atunci când clientul nu are banii necesari pentru a achiziţiona un anumit automobil, atunci intră în scenă serviciul de finanţare, care poate nu doar încuraja vânzarea, ci şi convinge clientul să cumpere un automobil mai mare, cu motor mai puternic sau mai bine echipat, iar preţul mai ridicat al acestuia se traduce printr-o cifră de afaceri mai mare, dar şi o marjă de profit mai consistentă.
-
Rostul gândirii globale
“Sunt mulţi tineri români care au un potenţial extraordinar şi care nu au şcoala pentru a şti să atragă un investitor.” Peter Barta, directorul executiv al fundaţiei Post-Privatizare, vorbeşte despre unul dintre cele mai mari evenimente destinate tinerilor dornici să devină antreprenori ca despre “o experienţă care îţi schimbă viaţa”. Peste 300 de participanţi au ajuns în 2012 la Istanbul la evenimentul Global Start-up Week, organizat de MIT Enterprise Forum, însă niciunul din România.
În cele trei zile de conferinţe, tineri din toată lumea au participat la o serie de traininguri unde li s-a oferit oportunitatea să cunoască oameni de afaceri care îi pot îndruma sau pot chiar finanţa proiectele lor. “Spre deosebire de România, tinerii de acolo n-au nicio problemă să îi tragă de mânecă şi să ceară ajutorul antreprenorilor recunoscuţi la nivel mondial”, mărturiseşte Barta, facând trimitere la evoluţia celor pe care i-a văzut în urmă cu un an la evenimentul similar organizat în Coreea de Sud – mulţi dintre cei prezenţi au obţinut internshipuri în antreprenoriat de până la şase luni în Statele Unite cu premii de un milion de dolari acordate celor mai performanţi.
Teama de a-şi face publică ideea de afacere în faţa unui investitor, lipsa de curaj şi minusul de informare legat de importanţa trainingurilor i-au ţinut departe pe români de Istanbul. Barta crede că România trebuie să se poziţioneze mai ales ca ţară cu potenţial tehnologic, contrar percepţiilor actuale de furnizor de produse şi servicii existente în gândirea străinilor despre ţara noastră. Exemplul cel mai bun e cel al Spotify, ultima achiziţie antreprenorială a lui Twitter, o iniţiativă românească a unor tineri din Iaşi care acum lucrează în Canada, menită să rezume cele mai relevante informaţii din reţeaua socială: “Văd pentru viitorul apropiat alte câteva afaceri în tehnologie sau servicii IT care vor porni din România şi vor avea acelaşi succes”. Iar ultimii ani au arătat că succesul se leagă de tot mai des de ideea care nu se mai limitează local, ci poate fi cumpărată din orice punct al planetei.
Doar 3% dintre proiectele iniţiate în România trec însă de graniţe, iar cei care gândesc mai întâi local ajung să observe că există proiecte similare în alte ţări abia când se pune problema extinderii. Deşi odată ce serviciul începe să fie promovat online nu mai există limite, sunt puţini cei care ignoră proximitatea spaţială când îşi concep ideea de afacere.
“Nu e nicio diferenţă majoră între ponderea ideilor de succes din România şi cea din alte ţări. Diferenţa apare în abordarea proiectelor serioase”, mai spune Peter Barta. El remarcă faptul că în România iniţiativa vine mai des de la un singur individ, în timp ce pe alte meleaguri echipa e considerată a fi esenţială. Anul 2014 ar putea aduce un eveniment antreprenorial de amploare, similar celui de la Istanbul, chiar la Bucureşti, iar directorul FPP spune că până atunci mult mai mulţi tineri vor vedea tot mai mult în antreprenoriat o alternativă viabilă la carieră.
-
Ce planuri aveţi pentru următorii 40 de ani?
“Întotdeauna a fost un vis de-al meu să văd Moscova şi acum devine realitate. Mi-am luat bilet şi o să merg în mai să vizitez timp de patru zile capitala Rusiei”, spune Răzvan Pascu, pe care cei mai mulţi îl cunosc pentru blogul său de turism, unde povesteşte experienţele sale din călătorii. Există însă şi cei, mai puţini la număr, care ştiu că el este şi manager clienţi corporate în cadrul ING Pensii.
Povestea călătorului Răzvan Pascu începe în urmă cu aproape un deceniu, când a venit din Brăila în Bucureşti să urmeze cursurile Facultăţii de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice. După cum spune, a ştiut întotdeauna că vrea să studieze marketing şi chiar să profeseze în domeniu. Viaţa a avut însă alte planuri cu el.“Deşi facultatea nu m-a ajutat decât cu studii teoretice, pot să spun că mi-a plăcut pentru că aveam suficient timp liber pentru a mă angaja cu jumătate de normă.” A lucrat în agenţii de publicitate şi pentru companii de cercetare de piaţă, ba chiar a cochetat şi cu jurnalismul, scriind la reviste pentru studenţi. “Primul job serios a fost la Orange în anul doi de facultate.”
Înainte de a se angaja însă în cadrul operatorului de telefonie mobilă, Răzvan Pascu a plecat în vacanţa dintre anul întâi şi anul doi de facultate în Marea Britanie într-un program de tipul Work and Travel. A rămas acolo mai mult decât îi permitea vacanţa de vară, mai exact cinci luni. “Am lucrat în Scoţia şi în Anglia. Mi-a plăcut pentru că am putut atât să vizitez, cât şi să fac bani.”
Înainte mai fusese plecat din ţară, însă doar la şcoli de vară în ţări din regiune precum Polonia şi Ungaria. “Încă de pe atunci îmi plăcea să organizez eu programul de vizite. Făceam asta pentru tot grupul”, îşi aminteşte el. Situaţia financiară însă nu îi permitea atunci să călătorească mai mult.În timpul celor cinci luni petrecute în Marea Britanie a reuşit să câştige suficienţi bani pentru a pune de-o parte pentru vacanţe în străinătate. “Am făcut mai mulţi bani decât mă aşteptasem iniţial.
Reuşeam să câştig câte 2.500-3.000 de euro pe lună, însă lucram 10 ore în mod normal, iar de multe ori chiar 12-14 ore pe zi.” Lucra în cadrul unor sere de legume ecologice unde făcea de toate, de la plivit la cules de roşii şi castraveţi ecologici. În Marea Britanie era plătit la oră, iar, dacă muncea peste 40 ore pe săptămână, era plătit mai mult, ca overtime. “Şi atunci preferam să muncesc mai mult. Ei aveau de lucru, astfel că munceai cât puteai, uneori chiar sâmbăta şi duminica.”
Unele weekenduri şi le-a păstrat pentru plimbări. Ce nu a reuşit să vadă cât a lucrat a vizitat imediat după. A rămas în Marea Britanie după ce a terminat lucrul la ferme să vadă Londra, care a rămas şi astăzi în topul oraşelor sale preferate. Cu banii puşi de-o parte a mers apoi la Paris şi Barcelona. “Atunci a fost prima dată când le-am vizitat.”La întoarcerea în ţară a câştigat o bursă Orange pentru “Şcoala de comunicare”, unde i-a avut timp de trei luni ca profesori pe Aneta Bogdan şi Bogdan Naumovici. “A fost un prim pas important în cariera mea”, spune el.
După ce a terminat această şcoală s-a angajat la Orange, unde a rămas timp de un an. “Cei de la Orange mi-au propus mie şi altor câţiva dintre participanţi să rămânem în cadrul companiei. M-am angajat în departamentul Relaţii cu Clienţii.”După un an a fost recrutat de ING Pensii pentru o poziţie în cadrul departamentului de Pensii Facultative. Acum lucrează de peste patru ani în cadrul companiei olandeze şi ocupă din septembrie 2011 poziţia de manager clienţi corporate.
În paralel cu jobul la ING Pensii şi-a lansat şi un blog de business şi travel. “Am blogul de trei ani şi jumătate şi încă de la început l-am făcut pentru a deveni o afacere.” Acum, razvanpascu.ro are 50.000 de vizitatori unici pe lună şi îi aduce venituri de 2-3.000 de euro lunar din publicitate. “Pe lângă aceşti bani, blogul mi-a deschis şi multe uşi, pentru că datorită lui am reuşit să închei mai multe contracte de PR şi evenimente cu agenţii de turism şi companii aeriene.”
-
Consultantul manager şi consultantul lider
Iuliana Stan este OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics România
Cred în ce livrează efectele acestor cuvinte mai mult decât cred în orice altceva pe lume, însă interacţiunea cu oamenii şi cu organizaţiile m-au mai domolit şi m-au forţat să îmi trag nişte concluzii şi să folosesc aceste concepte ceva mai cumpătat şi mai potrivit. Nu în mod potrivit cu credinţele mele, ci cu aspiraţiile şi cu caracterul şi cu nevoile oamenilor preocupaţi de livrabilele asociate acestor cuvinte.
Am privilegiul de a interacţiona frecvent cu foarte mulţi consultanţi şi am văzut că există două categorii de atitudini principale care separă şi consultanţii în două categorii: consultanţi manageri şi consultanţi lideri. Prima categorie ar fi cea a consultanţilor care te învaţă şi te responsabilizează. A doua categorie este cea a consultanţilor prin intermediul cărora înveţi, te dezvolţi. Ambele abordări au avantajele şi dezavantajele lor şi sunt potrivite pentru etape diferite de dezvoltare, atât pentru client, cât şi pentru consultant.Un consultant de la care înveţi este o prezenţă revigorantă şi tonică, este cineva cu disponibilitatea de a te învăţa din practica lui şi cu capacitatea de a intui repede ce ai nevoie şi de a-ţi acorda timp. Sau, la cealaltă extremă, de a te face să ai nevoie de ce îţi poate livra el. Cum sunt livrate conceptele de mai sus de un astfel de consultant? Veţi auzi foarte des cuvintele trebuie, reguli, implementare. Alinierea va fi definită ca un proces organizaţional care trebuie conceput şi implementat şi vor propune probabil nişte mecanisme (aparent) bine puse la punct şi poate chiar rodate deja care pot să genereze în mod coercitiv aliniere.
Pentru dezvoltarea abilităţilor de leadership şi management, cu siguranţă vor recomanda nişte traininguri, cât despre schimbare ar trebui să fie consecinţa bunei puneri în practică a alinierii şi a leadershipului. Organizaţiile care ar fi potrivite pentru astfel de abordări sunt cele care au nevoie de un impuls şi cele care au nevoie de cineva care îşi asumă rolul de a şti exact ce îi trebuie clientului şi apoi îşi va asuma responsabilitatea să pună în practică. Dezavantajul este că, oricât de bună este expertiza consultantului, ea nu este până la urmă despre client şi nevoia lui, ci despre cel care o pune în practică. Avantajul este comoditatea atât a organizaţiei, cât şi a consultantului, dar şi a relaţiei care se creează. Poate fi o relaţie de succes, dar acesta va fi limitat şi predictibil, iar efectele se vor vedea pe termen scurt, ceea ce poate genera şi dependenţă în relaţia client-consultant.
De cealaltă parte există abordarea prin care înveţi, te dezvolţi, împreună cu consultantul. Este abordarea care mişcă aspiraţiile oamenilor. Alinierea este în primul rând alinierea care se creează între consultant şi client, şi abia apoi începe munca de aliniere în interiorul organizaţiei. Procesul este mai lung ca durată şi uneori anevoios, însă fără eroare, odată ce alinierea între consultant şi client s-a produs. Este nevoie totdeauna de o perioadă de curtare, dar scopul acesteia nu este contemplarea pasivă a clientului, ci includerea şi integrarea reciprocă a sistemelor de valori după care funcţionează deopotrivă clientul şi consultantul, oricare ar fi acestea.
O bună aliniere are la bază totdeauna un proces de separare şi de individualizare şi abia apoi poate urma unificarea şi alinierea intereselor şi a aspiraţiilor. Este consultantul care îţi acordă încredere şi care creşte odată cu organizaţia ta, conştient, dar nu infatuat de acest proces de dezvoltare reciprocă. Organizaţiile cărora le este mai degrabă potrivit acest tip de relaţie sunt cele foarte mature şi foarte constructive. Schimbarea este provocarea fiecărui moment prezent, nu este o idee într-un plan de dezvoltare.
Cuvintele cel mai des folosite sunt valori, misiune, motivaţie. Relaţia care se creează în acest caz între consultant şi organizaţie este una care are ca fundament dezvoltarea şi perspectiva termenului mediu şi lung, iar procesul de învăţare este de fapt procesul de transfer de competenţă de la consultant către organizaţie. O astfel de relaţie nu generează dependenţă, ci interdependenţă.
Consultantul care are această abordare ştie că misiunea lui este să producă revelaţie clientului, nu să facă vreo muncă în locul lui. Indicatorii de performanţă ai unui astfel de consultant sunt cantitatea de revelaţii produse şi puse în practică de clientul lui.