BusinessMagazin

Blog

  • Marea Britanie speră să crească exporturile în România cu 60% până în 2017

     Centrul de afaceri româno-britanic a fost înfiinţat de Ambasada Marii Britanii şi Camera de Comerţ Britanico-Română. În cadrul proiectului, Ambasada britanică va acorda Camerei de Comerţ bilaterale un grant în valoare de circa 200.000 de euro.

    “Acesta este un pas înainte în sprijinul pe care îl acordăm relaţiilor economice dintre România şi Marea Britanie. Acesta este parte a unui proiect care cuprinde 20 de pieţe prioritare în întreaga lume. Acordăm sprijin companiilor britanice în pieţe ca Mexic, Rusia, India, Brazilia, iar din Europa am selectat două ţări prioritare, pentru a sprijini relaţiile comerciale, respectiv Polonia şi România. Sperăm să vedem o creştere puternică atât a investiţiilor britanice în România cât şi a relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări”, a declarat ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Predoiu: Ponta să semneze privatizarea CFR Marfă dacă o consideră oportună şi corectă

     “Dacă premierul Ponta consideră privatizarea CFR Marfă oportună şi corectă atunci să semneze contractul, dacă nu, să spună de ce l-a ţinut în Guvern pe domnul ministrul Fenechiu şi să-şi mai asume încă un eşec”, a scris, marţi, pe Facebook, Cătălin Predoiu.

    Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, luni, că premierul Victor Ponta trebuie să îşi asume, în calitate de ministru interimar la Transporturi, responsabilitatea politică pentru privatizarea CFR Marfă, având în vedere aprecierile pozitive făcute de acesta la modul cum s-a derulat privatizarea.

    Băsescu a mai spus că firma care a câştigat licitaţia pentru a cumpăra CFR Marfă nu are banii necesari pentru a plăti suma convenită şi caută bani “pe la bănci”, el întrebând de unde va mai avea compania bani de investiţii pentru modernizare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în luna iunie cu 1,1%

     Creditul în lei s-a majorat cu 0,3% (0,3% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a urcat cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%).

    La 30 iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere cu 1,3% (-6,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012, pe seama majorării cu 2,2% a componentei în lei (-3% în termeni reali) şi a diminuării cu 3,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,5%), se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul guvernamental a scăzut în iunie cu 4,5%, la 74,64 miliarde lei. La 30 iunie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 7,4% (-12,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul pe internet între marile pieţe va creşte de 3 ori până în 2018. Care vor fi cele mai căutate produse

     Comerţul internaţional pe internet între SUA, China, Germania, Marea Britanie, Australia şi Brazilia va urca de la 105 miliarde de dolari în acest an la 307 miliarde de dolari în 2018, relevă un studiu realizat de Nielsen pentru PayPal, transmite Bloomberg.

    Principalele categorii de produse după cifra de afaceri vor fi îmbrăcămintea, încălţămintea şi accesoriile vestimentare, urmate de produsele de sănătate şi înfrumuseţare şi electronice, potrivit raportului.

    EBay, cea mai mare piaţă de comerţ online din lume, caută să se extindă pe plan internaţional, mai ales pe pieţele emergente, unde potenţialul de creştere este mai ridicat faţă de economiile dezvoltate.

    Aproximativ un sfert din veniturile EBay şi peste jumătate din afacerile PayPal au fost generate anul trecut de operaţiuni din afara SUA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Nimic în neregulă cu CFR Marfă, dar nu e exclus dosar pentru câştigător dacă Băsescu e supărat

     “Preşedintele să îşi vadă de treaba lui, nu cred că intră în atribuţiile preşedintelui României să controleze ce fac firmele din România. faptul că are o gândire antiromânească, că spune tot timpul că nu vrea să câştige o companie din România, ci una din străinătate….de ce Băsescu îşi bagă nasul prin conturile firmelor ? Ca să apară la televizor, are legătură cu partidul ăla politic de doi bani pe care îl face la Cotroceni”, a spus Ponta la RTV.

    El a susţinut că, potrivit datelor de până în prezent, nu este nimic în neregulă cu privatizarea CFR Marfă, lucru confirmat de consultanţi şi parteneri internaţionali.

    “Nu m-ar mira însă, în buna tradiţie a activităţii lui Băsescu, să se trezească firma sau proprietarul firmei cu ceva dosare penale, că cine în supără pe Băsescu, i se face câte un dosar penal. Ne-am obişnuit să avem dosare penale făcute la sugetia televizată a preşedintelui”, a adăugat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Stoica, AMENDAT de un tribunal din Skopje după ce i-a agresat pe jurnalişti

     În scurt timp urmează să fie audiată şi reporterul Pro TV, Alexandra Tănăsescu, agresată de Mihai Stoica şi de unul dintre bodyguarzii care însoţesc lotul Stelei. Poliţia nu l-a putut identifica după imagini pe bodyguardul care a agresat-o pe jurnalistă.

    “Gata, s-a terminat! Gata! Staţi degeaba aici, gata, s-a terminat!”, a spus Stoica la ieşirea din tribunal.

    La secţia de poliţie a fost prezent şi prim-secretarul ambasadei României în Macedonia.


    Medicii i-au eliberat un certificat medico-legal Alexandrei Tănăsescu, reporter PRO TV, pentru multiple contuzii, şi i-au bandajat mâna, scrie Sport.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul Stelei, Mihai Stoica, a agresat o jurnalistă în Macedonia

    Cu ajutorul bodyguarzilor săi, care au ţinut cu forţa reporterul PRO TV, MM i-a smuls Alexandrei telefonul mobil din mână şi i l-a pasat lui Făinişi. Ofiţerul de presă al Stelei a şters fişierele video în care erau surprinse de aproape şi frontal gesturile şi limbajul agresiv ale lui Mihai Stoica. www.sport.ro are înregistrarea de pe camera operatorului, înjurat şi el într-un mod îngrozitor de Mihai Stoica şi ameninţat cu bătaia. S-a salvat doar înregistrarea de pe camera operatorului, înjurat şi el într-un mod îngrozitor de Mihai Stoica şi ameninţat cu bătaia. În tot acest timp, jurnalista PRO TV a fost ţinută cu forţa de bodyuarzi. În urma intervenţiei violente a celor de la SAS, Alexandra Tănăsescu s-a ales cu mai multe vânătăi.

    Cititi mai multe despre incident pe prosport.ro

  • Băieţii deştepţi se luptă cu seceta, insolvenţa Hidroelectrica şi denunţarea contractelor

    CELE MAI MARI ZECE AFACERI PRIVATE DE COMERŢ CU ENERGIE ELECTRICĂ AU ÎNREGISTRAT ANUL TRECUT AFACERI DE 1,4 MILIARDE DE EURO, în creştere cu aproape 8% comparativ cu 2011, majoritatea companiilor reuşind să-şi majoreze businessul într-unul dintre cei mai complicaţi ani pentru piaţa de profil.

    În 2012 seceta care afectase producţia hidro cu un an înainte a continuat, Hidroelectrica fiind obligată să intre din nou în forţă majoră, ceea ce pentru cumpărătorii de energie ieftină era o veste cât se poate de proastă.

    Dar nu aceasta a fost cireaşa de pe tort anul trecut, ci intrarea în insolvenţă, pe 20 iunie, a companiei considerată a fi perla sistemului energetic local. La scurt timp după această decizie, care a răspândit o undă de şoc în întreaga economie, şase din cele zece contracte ale Hidroelectrica au fost denunţate, clienţi tradiţionali precum Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries sau Energy Financing Team fiind decuplaţi după ani de zile de la cea mai ieftină energie din România.

    Contractele directe ale Hidroelectrica, firma care a ieşit luna trecută din insolvenţă, s-au aflat ani de-a rândul în centrul declaraţiilor politice referitoare la sectorul energetic, dar ele au fost perpetuate de fiecare guvernare.

    Încheiate în timpul mandatului lui Dan Ioan Popescu (PSD) ca ministru al industriei, din timpul guvernării Năstase, aceste contracte au fost criticate în fiecare an, dar duse mai departe şi chiar prelungite în 2010, când Adriean Videanu (PDL) ocupa fotoliul de ministru al economiei.

    Potrivit calculelor făcute de Euro Insol, companie controlată de avocatul Remus Borza, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, în perioada 2006-31 mai 2012 contractele directe au produs o pierdere pentru producătorul de stat de 3 mld. lei. Această sumă de bani reprezintă diferenţa dintre ceea ce primea Hidroelectrica prin aceste contracte directe şi cât ar fi putut încasa dacă se ducea cu energia în piaţă.

    Peste toate acestea s-a suprapus un consum anemic de energie, determinat mai ales de o evoluţie industrială slabă. Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în 2012 apetitul de energie al României s-a comprimat cu circa 2,5%, iar anul acesta în primele şase luni scăderea consumului a fost de 5%, potrivit datelor furnizate de Transelectrica.
     

  • Unde este Omar Hayssam? ANP şi Poliţia Capitalei au comunicat Tribunalului că “nu se ştie locul în care se află” sirianul

     Tribunalul Bucureşti a luat în discuţie, marţi, dosarul în care Omar Hayssam este acuzat de înşelăciune şi delapidare.

    La începutul şedinţei de judecată a fost citit referatul cauzei, iar grefierul a anunţat că la dosar, în urma unor demersuri făcute luni de Tribunalul Bucureşti în vederea citării lui Omar Hayssam, prin intermediul ANP şi Poliţiei Capitalei, cele două instituţii au remis răspunsuri prin care arată că “nu se ştie locul în care se află” sirianul.

    În acest context, avocaţii inculpaţilor au cerut amânarea judecării cauzei, pe motivul lipsei procedurii de citare cu Omar Hayssam.

    Instanţa a stabilit două termene, respectiv unul în 31 iulie, când se va judeca propunerea de arestare făcută de DIICOT pe numele lui Omar Hayssam şi a fratelui său în acest caz, iar un altul pe fond, în 9 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portretul şomerului român de lux: nu are bani şi loc de muncă, dar refuză salariile mici

    VALOAREA DE PIAŢĂ A SALARIILOR PENTRU TOP MANAGEMENT A SCĂZUT CU 20% ÎN ULTIMII ANI, potrivit Oanei Datki, country manager al Consulteam, aceasta fiind categoria de angajaţi care a „pierdut„ cel mai mult la salariu. Şi pentru poziţiile de middle management salariile oferite au scăzut cu 10%, în timp ce la nivel de specialişti, acestea au crescut cu 5-6 %. Acest lucru nu înseamnă neapărat că managerilor în funcţie le-au scăzut salariile, ci că ofertele salariale pentru astfel de poziţii vacante sau pentru care s-au făcut înlocuiri au fost mai scăzute.

    DACĂ VOR SĂ ÎŞI GĂSEASCĂ UN LOC DE MUNCĂ, candidaţii ar trebui să devină puţin mai realişti. Mulţi nu acceptă salarii mai reduse fie din orgoliu, fie din raţiuni financiare, pentru că s-au angajat la credite la care nu mai pot plăti ratele. În 2008 salariile erau nejustificat de mari, iar managerii se angajau la credite de 500.000 de euro ca să-şi facă vile în Otopeni; s-au obişnuit să aibă un nivel de trai ridicat, iar acum le este mai greu să îşi susţină costurile”, spune Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search şi consultanţă în domeniul resurselor umane Arthur Hunt. El spune că ofertele salariale pentru poziţiile de management au scăzut în unele cazuri poate cu mai mult de 20%, iar cei care au rămas cu salariile din 2008 sunt „norocoşi„. Mai mult decât atât, unele multinaţionale au intrat într-un program de restructurare, prin care i-au „forţat„ într-un fel sau altul pe angajaţi să accepte micşorări de salarii. 

    SPRE EXEMPLU, au fost cazuri în care un director financiar care nu a acceptat să îi fie diminuat salariul să se trezească în situaţia în care postul să i se desfiinţeze, iar activitatea de contabilitate a companiei să fie externalizată. Puţini sunt cei care au rămas cu salariile la nivelul din 2008„, spune Sorin Roibu. Cele mai bine plătite poziţii pentru care compania a selectat candidaţi în ultimul an au fost cea de manager de fabrică în industria textilă pentru o fabrică cu 500 – 1.000 de angajaţi, care a primit un pachet salarial de 5.000 de euro net/lună, şi cea de managing director într-o multinaţională din domeniul comercial (servicii pentru zona industrială), pentru care a primit un salariu de 4.750 euro brut/lună plus un bonus, dacă îşi atinge targetul, de 20% din salariul anual. „Înainte era o piaţă care funcţiona anormal şi care genera anomalii salariale. Acum lucrurile s-au mai aşezat şi foarte mulţi executivi au revenit la solicitări decente dacă oportunitatea în discuţie este una motivantă„, a spus Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners. El a recrutat în ultimul an candidaţi cu salarii cuprinse între 10.800 şi 16.700 de euro brut/ lună (salariul fix plus bonus), pentru poziţii de executive board level în domeniul IT&C.