BusinessMagazin

Blog

  • Ponta: Justiţia lucrează în ritmul cunoscut şi o să tragă la răspundere vinovaţii peste 100 de ani

    Aceste afirmaţii au fost făcute de şeful Executivului, vineri, la Palatul Victoria, cu ocazia semnării unui acord-cadru între Compania Naţională Poşta Română şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind distribuirea cardurilor de sănătate la nivel naţional.

    “A fost o poveste destul de lungă şi extrem de dificilă. Vreau să ştiţi ca am pierdut peste un an de zile în implementarea acestui proiect extrem de important, din cauza unor fapte grave de corupţie, comise de către fosta conducere a Casei, de către domnul Duţă. Sigur, justiţia lucrează în ritmul său cunoscut şi o să tragă la răspundere peste 100 de ani pe cei care au greşit. Important este ca am pierdut un an, pe care l-am recuperat“, a spus Ponta.

    Guvernul a sesizat în urmă cu un an Direcţia Naţională Anticorupţie pentru nereguli în atribuirea contractului pentru cardul naţional de sănătate, cu efecte în neimplementarea proiectului şi determinarea unei pagube de peste 1,2 milioane euro, comise de fostul preşedinte CNAS Lucian Duţă.

    Neregulile au fost sesizate de către inspectorii Corpului de Control al prim-ministrului, într-un raport redactat în urmă cu aproape o lună.

    Controlul a fost efectuat la Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) şi Imprimeria Naţională privind respectarea cadrului organizatoric şi funcţional pentru introducerea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. În perioada supusă controlului, funcţia de preşedinte CNAS a fost ocupată de Lucian Duţă (10 decembrie 2009 – 8 mai 2012), Dorin Ionescu interimar (director general, 9-24 mai 2012) şi Doru Bădescu (25 mai 2012 – 13 iunie 2013).

    În document se arată că introducerea cardului a fost aprobată, în şedinţă de guvern, la începutul lunii septembrie 2010, prin memorandum aprobat de premierul Emil Boc, iniţiat de ministrul Sănătăţii Attila Cseke şi şeful CNAS, Lucian Duţă, fiind stabilită producerea cardurilor începând cu ianuarie 2011 într-un ritm de un milion carduri lunar, astfel încât toţi cei 18,5 milioane de asiguraţi, la care se face referire în memorandum, să fie acoperiţi în 18-19 luni.

     

  • Noile sancţiuni prevăzute contra Rusiei ar putea fi anulate în cazul unui armistiţiu

    “Cel mai rezonabil este să mergem înainte cu planul nostru de a impune noi sancţiuni. Dacă ulterior va exista un armistiţiu, dacă este semnat şi va intra în vigoare, vom putea atunci să luăm în considerare anularea sancţiunilor”, a declarat Philip Hammond pentru BBC.

    “Există mult scepticism în ceea ce priveşte materializarea, implementarea armistiţiului. Noi putem oricând să anulăm sancţiunile, la o dată ulterioară. Pentru moment, nu vrem să fim distraşi de la hotărârea noastră de a impune noi sancţiuni pentru a răspunde la incursiunea de anvergură a forţelor ruse în Ucraina”, a adăugat el.

    Ministrul s-a exprimat în condiţiile în care Statele Unite pregătesc, în strânsă coordonare cu Uniunea Europeană, noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, pentru a accentua presiunea asupra Moscovei.

    În paralel, noi negocieri au loc vineri la Minsk în vederea unui armistiţiu în estul Ucrainei, teatrul confruntărilor violente între forţele ucrainene şi rebelii separatişti susţinuţi de Rusia.

    Anunţul de miercuri privind un armistiţiu a fost întâmpinat cu prudenţă de aliaţi, obişnuiţi cu acţiunile contradictorii ale Moscovei privind criza ucraineană.

     

  • Rusia decretează embargo şi asupra dulciurilor ucrainene

    “Un control al statului” cu privire la unele mărci de dulciuri ucrainene a arătat “încălcări ale legii”: conţinutul lor nu corespunde “standardelor indicate pe etichetă”, a declarat agenţia într-un comunicat.

    “Pentru a asigura drepturile consumatorilor, Rospotrebnazor (…) interzice importul pe teritoriul rus al dulciurilor produse în Ucraina”, a anunţat ea.

    Această decizie are loc la o lună după interzicerea masivă a importurilor de produse alimentare provenind din ţări care au pus în aplicare sancţiuni faţă de Rusia, acuzată că susţine insurgenţii din estul Ucrainei.

    Rusia a interzis deja importurile de produse lactate şi cele de ceapă şi ciocolată din Ucraina, precum şi mai multe băuturi alcoolice ucrainene, avansând ca motiv protecţia consumatorilor ruşi.

    Nu este prima dată când organismele de reglementare ruseşti descoperă brusc probleme în privinţa unor produse provenind din ţări cu care are relaţii diplomatice tensionate.

    În 2008, Rusia a interzis importurile de vin georgian în timpul războiului dintre cele două ţări.

  • România se va axa pe zece sectoare economice pentru a creşte competitivitatea până în 2020

    Strategia naţională de competivitate propune zece sectoare prioritare: turismul şi ecoturismul, textilele şi pielăria, lemnul şi mobila, industriile creative, auto şi componente auto, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, procesarea alimentelor şi a băuturilor, sănătatea şi produsele farmaceutice, energia şi managementul de mediu şi bioeconomia (agricultura, silvicultura, pescuitul şi acvacultura), biofarmaceutica şi biotehnologiile.

    Prin această strategie Guvernul şi-a propus ca România să ajungă, la orizontul anului 2020, între primele zece economii la nivel european, iar prin dezvoltarea sectoarelor de activitate menţionate, România să aibă o “contribuţie semnificativă la nivel mondial”.

    Modul prin care Executivul îşi propune să includă România în grupul ţărilor avansate este reprezentat de restructurarea sectoarelor economice în “direcţia unor poziţii competitive superioare”, formarea masei critice de IMM-uri competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent şi inovativ, şi integrarea companiilor mari într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei.

    “Următorii şapte ani vor fi critici pentru dezvoltarea economică a României, iar priorităţile strategice ale ţării, stabilite în prezentul document, sunt menite să creeze condiţiile propice ca România să poată concura eficace cu restul ţărilor din Europa”, se arată în proiectul de strategie.

    Strategia de competivitate propune ca orice lege va trebui să ţină cont de impactul asupra IMM-urilor, precum şi introducerea unei perioade de şase luni între emiterea unei noi legi care afectează mediul de afaceri şi intrarea în vigoare a acesteia.

    De asemenea, Executivul vrea reducerea numărului de plăţi ale taxelor de la 39 în acest an la 13 în 2020, îmbunătăţirea poziţiei României în cadrul Indexului de Percepţie a Corupţiei de la 69 la 40, reducerea economiei subterane de la 30% din PIB în acest an la cel mult 15% din PIB (media UE) până în 2020.

    Alte măsuri propuse sunt creşterea ponderii în PIB a industriilor creative de la 7% la 10%, construirea a 500 kilometri de autostrăzi (dintre care 250 kilometri din fonduri europene şi 250 kilometri din fonduri naţionale) şi a 600 kilometri de de infrastructură regională, reducerea consumului de energie primară cu 19% în 2020 faţă de 16,6% în 2012.

    Guvernul urmăreşte, de asemenea, ca numărul de IMM-uri la 1.000 de locuitori să crească de la 23 anul trecut la 35 în 2020, dublarea cotei de piaţă mondială de exporturi, de la nivelul de circa 0,4% în 2013, precum şi creşterea ponderii produselor de înaltă tehnologie în exporturi la 10% în 2020.

    Alte obiective sunt realizarea unei rate de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 ani la nivel regional de 70% până în anul 2020, stoparea pierderii nete de forţă de muncă, diminuarea ponderii populaţiei aflate la risc de sărăcie sau excluziune socială la un nivel cuprins între 25% şi 35% la orizontul 2020.

    În sectorul agriculturii, Guvernul vizează reducerea suprafeţei cultivate în regim de subzistenţă, creşterea investiţiilor în activităţi neagricole în mediul rural, şi dublarea productivităţii muncii în agricultură în 2020, de la nivelul actual de 4.328 euro (VAB/UAM – indicator privind productivitatea muncii n agricultură).

    În ceea ce priveşte fondurile europene, rata de absorbţie a fondurilor europene a fost de 11,5% la sfârşitul anului 2012. Pentru perioada 2014-2020, România a primit o suplimentare de fonduri europene (suma disponibilă este de 39,3 miliarde euro, din care 21,8 miliarde euro aferentă fondurilor structurale şi de coeziune).

    Comparativ, fondurile alocate României în exerciţiul bugetar 2007-2013 au fost de 34,6 miliarde euro, respectiv 19,7 miliarde euro.

    Strategia prezintă o serie de date comparative privind mai mulţi indicatori economici ai României pentru anul 2013 raportat la 2008, precum ponderea Produsului Intern Brut (PIB) al României în PIB-ul UE, care anul trecut a fost la fel ca în anul 2008, respectiv 1,1%.

    Ponderea în PIB-ul mondial a scăzut de la 0,33% în anul 2008 la 0,28% în anul 2009, până la 0,25% în anii 2012 şi 2013, de unde rezultă că restul ţărilor lumii s-au dezvoltat mult mai rapid decât România.

    Ponderea exporturilor României în exporturile globale a crescut de la 0,31% în 2008 la 0,33% în anul 2009, a scăzut la 0,32% în 2012 şi apoi a crescut din nou, atingând 0,35% anul trecut. La nivelul Uniunii Europene, exporturile României reprezintă 1% din totalul exporturilor europene în 2013, faţă de 0,8% în 2008.

    Totodată, investitorii străini ocupă o poziţie vitală în determinarea tendinţelor de specializare în economia României şi, în consecinţă, a modului în care se formează avantajele competitive. Potrivit statisticilor, mai mult de 72 % din cifra de afaceri a companiilor mari şi foarte mari din industrie este realizată de filialele companiilor multinaţionale rezidente în România.

    Dintre cei mai mari 100 de exportatori, care asigură peste 52% din totalul exporturilor, 96 sunt companii cu capital străin, iar din totalul celor 34 de subramuri ale industriei, 25 au lideri companii cu
    capital străin.

    La nivelul economiei locale, potrivit ierarhiei valorilor Indicelui de Potenţial Competitiv (IPC), pe primul loc se situează judeţul Argeş, cu o valoare a indicelui de 0,78, faţă de o medie pe ţară de 0,31, care reflectă un volum mare al exporturilor totale (al doilea pe ţară), cel mai mare raport dintre exporturi şi populaţia ocupată (10.925 euro/angajat) şi cea mai mare pondere a exporturilor de tehnologie medie-înaltă (20,3% din totalul pe ţară şi 24% din totalul pe judeţ).

    Pe locul al doilea, cu o valoare a indicelui de 0,68, se situează municipiul Bucureşti, având cele mai mari valori ale exportului, dar şi cea mai numeroasă populaţie ocupată. Judeţul Timiş ocupă poziţia a treia, cu cele mai mari exporturi de înaltă tehnologie.

    Bacăul, pe locul al patrulea din punct de vedere al exporturilor de înaltă tehnologie, este pe locul al 34-lea din 42, din cauza ponderii mari a exporturilor de joasă tehnologie în totalul judeţului (aproape 70%) şi a valorii scăzute a exporturilor/populaţie ocupată, de numai 1.099 euro.

    Doar două judeţe din regiunea Sud-Est, respectiv Constanţa şi Galaţi, depăşesc media pe ţară în ceea ce priveşte valoarea IPC, având ca principale ramuri construcţia de nave şi siderurgia. Situaţia este similară şi pentru majoritatea celorlalte regiuni, fiecare având în general două sau cel mult trei judeţe cu valori peste media pe ţară.

    “Efectele limitate de antrenare în teritoriu, atât de la judeţ la judeţ, cât şi de la industrie la industrie, pot fi înţelese, pe de o parte, prin dezvoltarea insuficientă a legăturilor între diferite activităţi economice”, potrivit documentului citat.

    Excedentul comercial al României depinde în proporţii foarte mari de dezvoltarea industriei auto în Argeş, iar Regiunea Bucureşti-Ilfov contribuie mai mult prin cererea de importuri decât prin excedentul de vânzări la extern.

    Avantajele competitive, măsurate prin participarea la exporturi, sunt concentrate în şapte judeţe, localizate în principal în vestul şi centrul ţării, respectiv Argeş (10%), Timiş (9%), Arad (5%), Constanţa (5%), Bihor (4%), Braşov (4%), Sibiu (4%), care împreună cu Bucureşti (17%) realizează 60% din exporturile României.

    Judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Tulcea şi Vrancea nu au exporturi de tehnologie înaltă, iar 29 de judeţe din totalul de 42 nu depăşesc pragul de 1% din totalul pe ţară.

    Pe de altă parte, absenţa participării în reţelele internaţionale de producţie şi comerţ are efect imediat asupra “sănătăţii” economiei locale, se spune în strategie.

    “Judeţe precum Bistriţa Năsăud, Brăila, Buzău, Caraş Severin, Călăraşi, Dâmboviţa, Hunedoara, Olt, Sălaj, Tulcea, Vâlcea, confruntă un risc potenţial la nivel social care rezultă din prezenţa unor companii cu un număr mare de salariaţi, dar cu performanţe economice relativ slabe. (…) Aglomerările care joacă rolul cel mai important la nivel naţional, în ce priveşte performanţa exporturilor şi ocuparea forţei de muncă, sunt cele în sectorul siderurgic în judeţul Galaţi, nave în Tulcea, auto în Argeş şi încălţăminte în Bihor”, se arată în strategie.

    Anumite regiuni, precum Sud-Vest, Sud-Est şi Vest, sunt specializate pe un număr foarte restrâns de sectoare, iar alte zone, ca Sud, Nord-Vest şi Centru, sunt diversificate din acest punct de vedere. Această structă economică sugerează nevoi diferite în plan local de educaţie, calificare şi cercetare, restructurare industrială şi tehnologie.

    Potrivit proiectului de strategie, printre punctele forte ale României se numără existenţa unor sectoare cu potenţial competitiv (echipamente electrice şi electronice, auto, confecţii, industria alimentară, mobilă) şi de specializare inteligentă (bioeconomia, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii, energia şi mediul, eco-tehnologiile).

    De asemenea, România şi-a îmbunătăţit constant poziţia faţă de celelalte state membre ale UE prin creşterea cotei de piaţă mondială pentru exportul produselor din sectoarele industriale şi agricole.

    Printre punctele slabe ale economiei se numără nivelul redus de alfabetizare informatică a populaţiei şi “un ritm al transformărilor mai lent” decât este necesar pentru ca România să depăşească statutul de ţară mai puţin dezvoltată.

    Alte vulnerabilităţi sunt rata redusă de absorbţie a fondurilor europene de către administraţiile centrale şi locale, cota de piaţă redusă a sectorului serviciilor, sectorul economic cel mai important, cu 67% din PIB, precum şi dezechilibrul reprezentat de faptul că doar şapte judeţe realizează 60% din exporturile naţionale.

    De asemenea, “persistenţa unor structuri de organizare a afacerilor şi strategiilor competiţionale dezvoltate în peste 40 de ani de economie comunistă, structuri care au întârziat procesele de transformare”, reprezintă condiţii nefavorabile.

    Alţi factori de risc la nivel macroeconomic sunt nivelul redus de colectare a taxelor şi evaziunea fiscală ridicată, sustenabilitatea sistemului de pensii, vulnerabilităţi ale sistemului de sănătate, arieratele companiilor de stat.

    Documentul arată că, în ciuda creşterii economice, România este o ţară cu “probleme sociale deosebite”, îndeosebi privind ponderea mare a populaţiei aflate în sărăcie şi risc de excluziune socială.

    Alte probleme identificate sunt rata abandonului şcolar mult mai ridicată faţă de nivelul european, ponderea redusă a populaţiei cu studii superioare, îmbătrânirea populaţiei/forţei de muncă din cauza migraţiei tinerilor şi a scăderii natalităţii şi nivelul redus de educaţie al populaţiei, care poate conduce la şomaj şi afecta bunăstarea pe termen lung.

  • Băsescu: NATO şi Rusia nu pot merge atât de departe încât să transforme disputa într-un război rece

    Şeful statului a vorbit la BBC4, conform înregistrării difuzate de Digi 24, despre pericolul pe care îl reprezintă Rusia la flancul estic al Alianţei Nord Atlantice. Preşedintele României a explicat că din acest motiv a cerut sporirea numărului de avioane militare în ţara noastră.

    ”Dumnezeule, nu! Nu pot să cred că Rusia şi ţările NATO pot merge atât de departe încât să transforme această dispută într-un Război Rece şi, dintr-un Război Rece, într-un dezastru care înseamnă un război fierbinte. Acesta a fost principalul motiv pentru care noi am aprobat operaţiunile avioanelor de luptă ale NATO şi face parte din ideea noastră că flancul estic al Alianţei trebuie consolidat din punct de vedere militar, pentru că ţările noastre se află sub presiunea Federaţiei Ruse, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru a-l descuraja pe domnul Putin să se uite la ţări precum cele baltice, Polonia, România, Bulgaria”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a spus că nimeni nu vrea să împingă lucrurile până la începerea unui război rece.

    ”Nimeni nu vrea să împingă lucrurile până la etapa începerii unui Război Rece, dar este clar că, din cauza atitudinii Rusiei faţă de Ucraina şi nu numai, pentru că în jurul Mării Negre avem un număr mare de conflicte îngheţate. Toate aceste conflicte au un singur buton, sau cu alte cuvinte sunt controlate de la Moscova. Din acest motiv, pentru noi este foarte important să-i transmitem un mesaj clar domnului Putin, potrivit căruia ţările NATO nu acceptă niciun pas înainte după evenimentele din Ucraina. În acelaşi timp, ţările NATO îi cer domnului Putin să respecte regulamentele internaţionale şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.

     

  • Ponta: Am sunat-o pe mama, să se uite la TV, ca să vadă că începe distribuirea cardului de sănătate

    “Am discutat de mai multe ori şi de mama mea care, sigur, are un grup de prietene, pensionari ai statului român şi mi-a spus: «Nu-mi mai zii de cardul de sănătate, că eu nu cred că o să-l faceţi vreodată». Am sunat-o acum cinci minute, i-am zis: «Te rog frumos să te uiţi la televizor, n-am voie să iau eu cardul tău pentru că, conform legii, cardul trebuie să ajungă numai la titular»“, a spus Ponta la finalul ceremoniei de semnare a contractului dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Poşta Română, contract care are ca obiect distribuirea cardului naţional de sănătate.

    “Mult succes şi sper ca măcar grupul de prietene al mamei mele să-şi rcapete încrederea că pot să beneficieze de ceea ce aveau nevoie de atât de mult timp şi o să aştept acasă disciplinat să îmi vină şi mie cardul de sănătate, da? Nu faceţi nicio excepţie”, le-a mai spus premierul celor implicaţi în acest demers.

    Compania Naţională Poşta Română şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au semnat vineri, la Palatul Victoria, acordul-cadru pentru distribuirea cardurilor de sănătate la nivel naţional, valoarea contractului fiind de 37,5 milioane lei (8,5 milioane euro), cu o durată de patru ani.

    Procesul de distribuire va începe la 18 septembrie, iar volumul total ce urmează a fi livrat, la nivel naţional, pe durata celor patru ani, este estimat la aproximativ 13,6 milioane de carduri.

    Poşta Română va livra cardul de sănătate destinatarului în maximum 20 de zile calendaristice, începând cu ziua lucrătoare următoare celei în care trimiterile au intrat în reţeaua poştală.

     

  • Google va restitui 19 milioane de dolari părinţilor pentru plăţi neautorizate făcute de copiii lor

    Google devine, astfel, a treia mare companie din SUA, după Apple şi Amazon, obligată de către Comisia pentru Comerţ să restituie sumele încasate fără acordul clienţilor, relatează Bloomberg.

    “Pe măsură ce tot mai mulţi americani aleg tehnologia mobilă, e vital să le reamintim companiilor că măsurile de protecţie a consumatorilor trebuie să funcţioneze în continuare, ceea ce include şi grija pentru a nu taxa consumatorii pentru achiziţii pe care nu le-au autorizat”, a declarat Edith Ramirez, preşedintele Comisiei.

    Purtătorul de cuvânt al companiei Google, Niki Christoff, a declarat că Google a fost deschisă la colaborarea pentru rezolvarea acestei plângeri şi mulţumită de soluţia dispusă de autoritatea americană.

    Pe lângă plata sumei de 19 milioane de dolari, Google a fost de acord să modifice modul de facturare în Google Play, în sensul obţinerii acordului expres al utilizatorilor pentru efectuarea unei plăţi.

    Google a primit mii de plângeri de la clienţi pentru că au fost taxaţi pentru cumpărături făcute de copiii lor, fără autorizaţie.

    În ianuarie, Apple şi-a dat acordul pentru a da înapoi clienţilor suma totală de 32,5 milioane de dolari. Amazon a fost, la rândul său, acuzată că nu a reuşit să obţină permisiunea părinţilor pentru plăţile efectuate de către copii, iar în prezent de află în proces cu Comisia americană pentru Comerţ.

  • Cei doi clujeni care au adus Facebook la cumpărături în România

    În 2014, achiziţia LiveRail de către gigantul american Facebook a dat încă un boost dezvoltatorilor locali, Sergiu Biriş intrând într-un club select alături de Radu Georgescu  sau de Cătălin Olteanu  (care au vândut proiecte către Microsoft). “Achiziţia LiveRail de către Facebook este o reuşită remarcabilă, care arată încă o dată că la capitolul inovaţie şi determinare, şi românii pot construi startup-uri de nivel mondial”, a spus Sergiu Biriş. “Sunt onorat să fac parte din echipa care a fondat LiveRail. Felicitările mele, ca ale tuturor,  merg către colegii mei Andrei Dunca şi Mark Trefgarne. Ei s-au ocupat de tot ce înseamnă operaţionalul din spatele LiveRail, au făcut tot posibilul să crească un start-up pornit din pasiune într-o tehnologie de top”, a adăugat el.

    Facebook, cea mai mare reţea socială din lume, a cumpărat pentru o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari Liverail – un start-up specializat în livrarea reclamelor video online fondat în urmă cu şapte ani în Cluj de românii Andrei Dunca şi Sergiu Biriş împreună cu britanicul Mark Trefgarne.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2007

    Prin filtrul unei analize financiare, e o afacere proasta. In fiecare luna sunt aruncati pe fereastra browserelor in jur de 4.000 de euro, fara a inregistra vreun venit. Cu toate acestea, cei doi fondatori ai site-ului Trilulilu au primit deja o oferta de preluare de 80.000 de euro de la Neogen, unul dintre editorii online semnificativi din Romania.

    Prin filtrul unei analize financiare, e o afacere proasta. In fiecare luna sunt aruncati pe fereastra browserelor in jur de 4.000 de euro, fara a inregistra vreun venit. Cu toate acestea, cei doi fondatori ai site-ului Trilulilu au primit deja o oferta de preluare de 80.000 de euro de la Neogen, unul dintre editorii online semnificativi din Romania.

    E usor sa alegi «blue pill», dar ne gandim ca serviciul merita dezvoltat in continuare, pe asta ne concentram acum”, spune Sergiu Biris (24 de ani), directorul general al Trilulilu SRL, explicand de ce a refuzat oferta de preluare din partea Neogen, in asteptarea unei cresteri de valoare a site-ului. Si invoca un precedent incurajator: achizitia unui site care era diferit de www.trilulilu.ro doar prin dimensiunea audientei si caruia i-au fost oferiti anul trecut 1,65 miliarde de dolari din partea Google. Iar YouTube a acceptat pretul.

    Privita prin ochii unui investitor de risc, site-ul pe care oricine poate viziona sau adauga videoclipuri de tot soiul, de patru luni incoace, este un startup autentic. Cinci tineri din Cluj cu trei firme de outsourcing – Sergiu Biris, Andrei Dunca, Vlad Gorgan, Bogdan Colceriu si Dragos Bîrlea – s-au asociat si au avut primul brainstorming pe 1 noiembrie anul trecut. Visul lor – sa faca un site de videosharing care sa arate bine si sa ajunga sa fie preferat de utilizatorii romani, deja obisnuiti cu YouTube. Peste alte trei luni, la sfarsitul lui ianuarie, lansau trilulilu.ro pe un Internet romanesc aproape lipsit de concurenta in aceasta zona de activitate. „Am tras foarte tare, pentru ca acum este momentul“, explica Sergiu Biris.

    De atunci au fost lansate si alte site-uri care se bazeaza pe modelul YouTube sau altele care fac trecerea mai lina intre televiziunea clasica si cea online. Cel mai important din prima categorie a fost chiar Neogen, care le-a prezentat celor de la Trilulilu situatia foarte direct: se lasa cumparati sau Neogen isi lanseaza propriul serviciu, care oricum era atunci in perioada de testare. Raspunsul Trilulilu a continut si o cifra: clujenii voiau jumatate de milion de euro pentru a-si ceda afacerea, de peste sase ori valoarea ofertei. Ar fi fost o lovitura neasteptata pentru cei cinci tineri ca la patru luni de la lansare sa incaseze de 17 ori suma de 30.000 de euro investita. Dar cei de la Trilulilu spun ca de fapt nici nu se asteptau ca oferta sa fie acceptata si au plusat mai degraba pentru a vedea reactia.

    Nepunand in discutie daca Trilulilu merita sau nu jumatate de milion de euro, Neogen nu si-ar permite sa cumpere din resurse proprii un site, fie el si mina de aur, la aceasta valoare. La o cifra de afaceri de 600.000 de euro in 2005, Neogen a obtinut, conform datelor comunicate Ministerului de Finante, un profit net de 20.000 de euro. Si chiar daca principalul actionar, Calin Fusu, a declarat recent ca pe 2006 si-a dublat cifra de afaceri la 1,2 milioane de euro, e greu de crezut ca profitul ar fi putut creste de 25 de ori, pentru a avea lichiditatile necesare. Iar jucatorii din online-ul romanesc care au incercat sa se dezvolte mergand pe credit nu se pot lauda ca s-au intors de la banci cu altceva decat o cafea bauta cu ofiterul de credit, in schimbul unor explicatii gratuite despre cum se fac bani online.

    Ar mai cumpara acum Neogen, dupa ce si-a lansat propriul serviciu, care a tras in sus intregul portal Neogen.ro in topul celor mai vizitate spatii web din Romania, intrecand sporadic soft32.com, aflat pe locul 2? Exemplul exista. La momentul achizitiei YouTube, Google avea (si are in continuare) un serviciu propriu, video.google.com. Calin Fusu spune ca nu mai este atat de sigur ca vrea Trilulilu. „Eu nu am stomacul lui Google, sa pot inghiti atat de usor un concurent cu un produs similar.“

    Riscul afacerii – alta caracteristica tipica unui startup in domeniul Internetului – este mai mult decat evident. Doar costurile lunare pentru serverele ce servesc utilizatorii si sunt conectate la Internet ajung la 4.000 de euro, iar planul de a obtine bani din publicitate nu a fost inca pus in practica. Dar un posibil finantator sau cumparator ar putea fi atras de scenariul unui „return on investment“ semnificativ. Fondul de investitii american Sequoia Capital a finantat YouTube in perioada de inceput cu 11,5 milioane de dolari, pentru ca doi ani mai tarziu sa primeasca actiuni Google in valoare de 442 de milioane de dolari, mai mult decat cei doi fondatori, Chad Hurley (345 mil. dolari) si Steven Chen (326 mil. dolari). Pe de alta parte, potentialul exista. In vreme ce televiziunile pierd audienta, numarul utilizatorilor de Internet broadband creste. Conform Studiului National de Audienta publicat luna trecuta, aproape un milion de persoane au renuntat in cursul ultimului an sa mai priveasca regulat la posturile de televiziune. In schimb, in decembrie 2006 existau cu 136% mai multe conexiuni la Internet in banda larga decat cu un an in urma, arata rapoartele Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI). Aceasta inseamna o crestere de aproximativ un milion de utilizatori de Internet broadband.

    Site-urile de distributie video catre acesti utilizatori sunt insa momentan doar pariuri riscante, iar cei care cumpara publicitate de 300 de milioane de euro in media traditionala s-au tinut deoparte de ele. „Daca in acest moment 5% din bugetul alocat televiziunilor ar merge pe Internet, nu ar avea suficient spatiu de cumparat“, enunta Felix Tataru, presedintele International Advertising Association Romania, problema lipsei de continut original.

    Lucrurile incep sa se schimbe. Florin Braghis, cunoscut pentru realizarea emisiunilor „Planeta Moldova“, a investit in LiberTV.ro, un site care difuzeaza prin player-ul descarcabil gratuit cateva filme in format high definition alese dintre cele propuse de utilizatori sau ale caror drepturi de autor au fost achizitionate. In acest moment, aplicatia proprie ce permite vizionarea filmelor a fost descarcata de 16.000 de persoane. Tinta pe care si-au fixat-o cei de la LiberTV este sa ajunga pana la sfarsitul anului la cel putin 50.000 de utilizatori.

    O alta investitie – EvoTV – a fost cea facuta de Sorin Stoica, fostul proprietar al retailerului GSM Dasimpex, vandut pe cateva milioane de euro catre fondul de investitii GED Capital. Cu 90.000 de euro in echipamente si aparatura, postul a inceput sa emita de luna trecuta programe realizate de echipa de productie proprie si spera sa ajunga la o audienta de 2 milioane de persoane lunar. Este o tinta cu adevarat indrazneata, daca ne gandim doar ca cel mai popular site in prezent, softpedia.com, este vizitat lunar de aproximativ 3 milioane de oameni.

    Dar cresterea traficului inseamna cresterea costurilor. Fara milioanele fondului de investitii, cei doi fondatori YouTube nu si-ar fi permis sa plateasca facturile pentru hosting si conexiuni la Internet. Odata cu popularitatea si numarul mare de vizitatori, aceste costuri ajung la sume considerabile. Cu singura ocazie cand au facut o astfel de destainuire, in mai anul trecut, cei doi fondatori YouTube declarau publicatiei americane Forbes ca platesc un milion de dolari pe luna pentru conectarea la Internet a serverelor. „Trilulilu n-o sa aiba bani sa-si plateasca content-ul, ca noi“, considera Calin Fusu, actionarul majoritar al Neogen. „Un startup nefinantat nu va putea sa reziste. E vorba de investitii de cateva sute de mii de euro pe care ii pierzi si nu cred ca sunt multi cei interesati sa piarda.“ Cu acest gand, Fusu isi permite sa fie relaxat: „Nu vor putea supravietui mai mult de un an, vor deveni o victima a propriului succes. Au nevoie de banii unui investitor“.

    Cei de la Trilulilu sustin ca pentru moment au o sursa mai mult decat suficienta in cele trei firme care detin site-ul si care opereaza in paralel, preluand contracte de outsourcing in domeniul dezvoltarii web pentru companii din tari ca Malaiezia si Singapore. NSD Technology, firma detinuta integral de Sergiu Biris, are o participatie de 42% la Trilulilu si a declarat la Ministerul Finantelor in 2005 un profit net de 23.000 de lei (6.500 de euro) la o cifra de afaceri de 33.000 de lei (9.200 de euro). Ceilalti patru fondatori vin cu veniturile generate de alte doua firme – Vuelotech, infiintata in aprilie 2006, si Birlea, Colceriu si Asociatii SRL, aparuta in ianuarie 2007.

    Parerea lui Calin Fusu cum ca Trilulilu nu are resursele interioare pentru a rezista este indreptatita insa, daca afacerea nu incepe cat mai repede sa inregistreze venituri. Mai ales ca pe site creste pe zi ce trece numarul utilizatorilor, depasind 350.000 de vizitatori in ultimele 30 de zile. „Ne asteptam sa ajungem la ce suntem acum peste alte 4-5 luni“, isi marturiseste surpriza Andrei Dunca (23 de ani), directorul tehnic al Trilulilu.

    Un eventual investitor la Triluliu ar putea fi un alt grup din online-ul romanesc sau strain, un fond de investitii, o companie de distributie digitala de muzica sau filme ori un „angel investor“. Sau – un scenariu care nu ar trebui inlaturat – o companie de telecomunicatii. Desi in Romania, pana de curand, companiile de telefonie sau furnizorii de acces la Internet s-au limitat la o prezenta minima in mediul online (de cele mai multe ori limitata la site-ul companiei), lucrurile se vor schimba. In Franta, site-urile France Telecom, grupul care detine in Romania compania de telefonie mobila Orange, s-au plasat pe locul al treilea luna trecuta din punctul de vedere al traficului, conform analistilor de la compania americana Comscore. Cei 14 milioane de vizitatori atrasi au plasat site-urile operatorului imediat dupa cele ale Google si Microsoft. Mai aproape de Romania, in Ungaria, Magyar Telekom, proprietate a Deutsche Telekom, tinde sa devina unul dintre cei mai importanti playeri online. Au cumparat anul trecut reteaua sociala online iwiw.hu, site-ul cu cel mai mare trafic din tara, si au lansat un site propriu de videosharing asemanator YouTube. Videa.hu este acum serviciul de acest fel care difuzeaza si atrage cei mai multi vizitatori in Ungaria.

    In Romania, atentia pe care marile companii de telefonie o aloca domeniului a inceput sa se concretizeze in lansari si parteneriate cu site-uri deja existente. UPC este cel mai bine pozitionat din punctul de vedere al traficului, gratie portalului Kappa, pe care l-a primit in pachetul achizitiei Astral. Site-ul a ramas neschimbat de atunci si are in jur de 2 milioane de vizitatori lunar. Mai activ a fost Vodafone, care a semnat un parteneriat cu casa de productie Parc Film pentru furnizarea continutului aflat pe site-ul de clipuri video homemade.ro. Clientii romani ai Vodafone vor putea regasi clipurile de pe homemade.ro si pe portalul mobil live!. Si mai articulat a fost Romtelecom, care a inaugurat in aceasta luna un site in concurenta directa cu Neogen sau Trilulilu. GetLoaded.ro vrea sa determine vizitatorii sa filmeze intamplari sau scurtmetraje, incurajandu-i cu cele cateva scurte filme aflate acum pe site, platite de Romtelecom si realizate de producatori profesionisti.

    De ce ar fi companiile telecom interesate sa polarizeze comunitati de privitori la filmele facute de amatori investind in site-uri? „E o valoare adaugata. Vindem acces la Internet si vrem sa oferim motive pentru a intra pe Internet“, spune Alfred Borcan, directorul de comunicare-marketing al Romtelecom. Incurajarea consumului de servicii mari consumatoare de banda, cum sunt platformele online de distributie video, este insa o cutie a Pandorei. Intr-o piata dezvoltata, cum e cea din Statele Unite, marile companii telecom au luat directia ofertei de continut de ani buni si continua sa o urmeze si acum. Dar nu putine sunt luarile de pozitie pe langa institutiile de reglementare pentru a impune site-urilor de genul YouTube sa devina partener in costurile pe care telecomurile le suporta din cauza cresterii traficului pe cap de abonat, de pe urma vizionarii si a incarcarii de videoclipuri pe Net.

    YouTube are acum mai mult de 100 de milioane de titluri in arhiva de filmulete facute de amatori sau fragmente preluate din productii aflate sub incidenta drepturilor de autor. O mica parte dintre ele sunt videoclipuri filmate si incarcate de utilizatori din Romania. Desi, conform site-ului de masurare a audientelor Alexa.com, privitorii la filmele YouTube din Romania intra la categoria „si altii” (sub 1%), traficul total este suficient pentru ca numarul de utilizatori YouTube din Romania sa conteze, raportat la Internetul romanesc. Cei care cauta pe YouTube continut romanesc vor gasi acolo de toate: scene de la mitinguri politice, fragmente de emisiuni TV, clipuri muzicale sau publicitare, dar si toate filmele „virale” romanesti din ultima perioada, recomandate din e-mail in e-mail – cel cu muncitorul roman emigrat in Spania care si-a cumparat Audi, initiativa celor cativa romani care ofera imbratisari gratuite pe strazile din Bucuresti sau filmul intitulat „O lume fara Romania“, in fapt, o reclama la Ursus.

    Asa incat e fireasca intrebarea lui Ciprian Stavar, directorul New Media Agency: „Daca exista YouTube, ce rost mai are sa avem site-uri care reproduc aceeasi idee si aici?“. Raspunsul oferit de Trilulilu si Neogen este „localizare“: pe un site romanesc, majoritatea videoclipurilor sunt romanesti. Pe un site international, o proportie mica este ocupata de clipuri straine, si de cele mai multe ori cautarea specifica dupa originea sau subiectul filmelor nu ofera rezultatele dorite. „Nu as subestima niciodata YouTube, este si va fi cel mai mare din Romania. Dar locul doi va fi al cuiva care ofera continut romanesc“, spune Fusu. Iar perspectiva e incurajatoare. Datorita lansarii acum doua saptamani a serviciului de distributie video, portalul-comunitate Club@Neogen a depasit toate celelalte site-uri din grup, fiind acum in fata noi2.ro, a doizece.ro, a BestJobs sau a site-ului de anunturi al Neogen.

    „Business-ul asta se dezvolta intr-un ritm infernal“, remarca la randul lui Sergiu Biris de la Trilulilu. Doar ca momentan businessul lui nu aduce venit. Cei cinci asociati incearca acum sa vada in jurul carei cifre de audienta ajunge site-ul, pentru a-si stabili corect asteptarile – iar cand o va face, daca va fi un spatiu dorit de advertiseri, perspectivele vor fi interesante. Luna trecuta, site-ul a fost fost vizitat de aproape 300.000 de persoane, care au deschis 5,5 milioane de pagini. Cu un singur banner publicitar pe fiecare pagina si la un pret de 7 euro la mia de afisari (CPM), clujenii ar fi putut castiga pana la 40.000 de euro. La doua bannere publicitare, venitul pe o luna ar putea echivala oferta de preluare facuta de Neogen. „Credem ca pentru Romania veniturile anuale dintr-un astfel de site s-ar putea stabiliza la un milion de euro. Poate chiar doua milioane peste un timp“, declara Sergiu Biris. Ce trafic potential are un site ca Trilulilu? Ultimele date prezentate de ANRCTI spun ca in Romania exista 1,7 milioane de conexiuni la Internet in banda larga. Pentru ca serviciile de acest fel au nevoie de standardul broadband pentru a oferi o experienta confortabila de utilizare, le vom socoti doar pe acestea. Renuntand si la conexiunile broadband pe telefoane mobile, raman un milion de conexiuni care pot fi folosite de cel putin un milion de persoane pentru a viziona productii ale site-urilor precum YouTube.

    Nu e totusi o sarcina usoara si cei de la Trilulilu isi recunosc nehotararea in privinta modalitatii de a monetiza site-ul. „Clientii nu sunt inca foarte deschisi la comunicarea folosind un astfel de mediu si in acelasi timp e greu acum sa gasesti suficient trafic pentru campanii intr-un singur loc“, spune Alin Zainescu de la New Media Agency, agentie specializata in organizarea campaniilor de comunicare in mediul online. Sa gasesti echilibrul intre satisfactia advertiserilor si confortul vizitatorilor nu e un lucru usor. Nu e nici pentru YouTube, care desi a reusit sa se vanda cu 1,65 de miliarde de dolari, a inregistrat anul trecut venituri de doar 11 milioane de dolari.

    „Daca vrei sa joci, joaca. Daca vrei sa fii un jucator, trebuie sa mergi pe risc“, spune Sergiu Biris. Si de aceea, eforturile Trilulilu, la fel ca cele ale competitorilor, sunt acum nu de a gasi cat mai multa publicitate, ci de a determina cat mai multe persoane sa le foloseasca produsul. Iar pentru a iesi din umbra YouTube au nevoie de un brand puternic si de continut original oferit in exclusivitate. Chiar daca inca nu foarte cunoscut, Trilulilu este un brand vizual deja definit. Asocierea imaginii unui crocodil se regaseste pe orice produs care are legatura cu site-ul, iar pe cartile de vizita, functiile celor doi tineri care conduc Trilulilu – Biris si Dunca – nu sunt, cum te-ai astepta de la doi tineri entuziasmati, director general si director tehnic, ci „crocodilu’ sef“ si „crocodilu’ tehnic“. Pe site, acelasi crocodil apare tinut in lesa de un personaj pitic si incearca sa muste din cursorul mouse-ului atunci cand este adus peste imagine.

    „Am incercat sa facem o comunitate in jurul site-ului, care sa recunoasca usor elementele grafice ce ne definesc, sa fim un brand care sa placa de la primul contact“, spun cei de la Trilulilu. Si spera ca astfel le va fi mai usor sa aduca vizitatori care sa si incarce pe site filme noi, dar si sa ramana aici in momentul cand va fi introdusa publicitatea. „Eu sunt convins ca in cazul in care ne-ai intreba utilizatorii daca sunt de acord sa punem inainte de fiecare videoclip 5 secunde de publicitate, majoritatea ar raspunde afirmativ“, crede crocodilul-sef. Concurentii de la Neogen, judecand dupa numeroasele opinii exprimate in mediul electronic, nu se bucura de un capital de imagine prea favorabil. Cei mai activi dintre bloggeri, daca nu formatori de opinie, cel putin voci influente in online, alatura numelui Neogen mai multe acuze de copiere a unor site-uri straine din punct de vedere grafic. Dar dincolo de acest handicap de imagine, Neogen sta bine cu cifrele. Clubul Neogen, in fapt un set de servicii la care se adauga mereu altele, are 1,5 milioane de membri inregistrati. Promovarea incrucisata in randul acestei mase de utilizatori e un avantaj ab initio de partea celui mai mare portal romanesc. „Eram deja cel mai mare site de video dupa o saptamana de la lansare“, sustine Calin Fusu, referindu-se la numarul de videoclipuri postate. Constructia portalului in jurul unei comunitati ar putea risca sa stanjeneasca intrucatva afluxul de noi membri, dupa cum, in scenariul optimist, ar crea o adevarata masa de utilizatori care comunica unii cu altii, petrec timp online si sunt expusi la publicitate.

    Dupa modelul YouTube, portalurile video spera ca un numar cat mai mare de vizitatori isi vor face o pasiune din a-i distra sau informa pe ceilalti prin filmele pe care le vor publica pe site. E o metoda de a scapa de frictiunile juridice implicate de preluarea continutului unor televiziuni sau mari case de productie. Neogen spune ca evita astfel de situatii mentionand in documentul pe care orice producator amator trebuie sa-l semneze inainte de a publica pe site ca toata responsabilitatea privind originea filmelor revine utilizatorului. Trilulilu a avut deja o solicitare din partea unui post de radio de a elimina cateva inregistrari al caror proprietar de drept era.

    Esentiala pentru a face valuri si a genera filme virale este incurajarea autorilor sa publice filme facute chiar de ei. Neogen ofera premii in bani celor mai vizionate filme si spune ca in viitor va imparti banii din publicitate cu autorii lor. Trilulilu ofera tricouri cu crocodilul din sigla site-ului si pune gratuit la dispozitia celor interesati un studio de productie video, Biris&Co. sustin ca 7% dintre privitori sunt si realizatori de filme, un procent mult mai bun decat in cazul YouTube (0,16%). Unul dintre cele mai urmarite filme de pe Trilulilu saptamana trecuta a fost interviul luat de un student aflat la iesirea cladirii din care Traian Basescu si-a tinut discursul in fata clujenilor. Videoclipul a fost recomandat in special datorita unei replici a presedintelui suspendat la adresa studentului, pe care l-a apelat „puiut de comunist“. Astfel de videoclipuri sunt cele care genereaza trafic pe site si aduc bani din reclamele ce-si vor gasi aici locul. Si poate ca la un moment dat Trilulilu isi va gasi cumparatorul si pretul corect, devenind in adevaratul sens al cuvantului un YouTube romanesc. Un pui de YouTube.

  • Serghei Lavrov: SUA să înceteze tentativele de a se impune în fostele republici sovietice

    “Exact în momentul în care a apărut o şansă de soluţionare a problemelor specifice dintre Kiev şi miliţii, unele componente ale autorităţilor de la Kiev au cerut ca Ucraina să renunţe la statutul său de neutralitate şi să înceapă procesul de aderare la NATO”, a declarat Lavrov la o întâlnire cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează site-ul IBTimes.co.uk.

    “Este o încercare evidentă de a deturna eforturile menite să iniţieze un dialog pentru asigurarea reconcilierii naţionale”, a adăugat ministrul rus.

    Lavrov a exprimat, de asemenea, îngrijorarea Moscovei faţă de implicarea Statelor Unite în afacerile Kievului.

    “Unii parteneri occidentali, inclusiv din nefericire cel mai influent jucător – Statele Unite -, vor victoria NATO şi o situaţie în care America să impună voinţa sa tuturor”, a afirmat el.

    “Acest concept de exclusivitate, pe care preşedintele (Barack) Obama l-a declarat în mod repetat, nu poate duce la nimic bun şi până acum nu a dus la nimic bun”, a conchis el.

    Într-un interviu acordat IBTimes UK la Celtic Manor, în Newport, unde are loc summitul NATO, ministrul eston de Externe Urmas Paet a promis sprijinul Estoniei pentru aderarea ucrainenilor şi georgienilor la Alianţa Nord-Atlantică. “Nu Rusia este cea care dictează cine poate să fie membru NATO”, a declarat el.

    Paet a adăugat că aderarea Ucrainei la NATO nu va avea loc, cel mai probabil, în perioada imediat următoare, având în vedere reformele interne pe care aceasta trebuie să le facă atât la nivel constituţional, cât şi pentru reducerea corupţiei.

  • Europei i s-a acrit de austeritatea promovată de Angela Merkel

    În Franţa, Italia, Spania şi până şi în Austria, tot mai multe voci contestă austeritatea, care împiedică crearea de locuri de muncă şi relansarea economică, în timp ce Banca Centrală Europeană, îngrijorată de pericolul deflaţiei, care riscă să blocheze economia într-o lungă perioadă  de stagnare, pregăteşte, fapt fără precedent în istoria instituţiei, un aşa-numit program de relaxare cantitativă, prin care piaţa să fie inundată de lichidităţi.

    REVOLUŢIA FRANCEZĂ
    Disidenţii antiausteritate din guvernul francez au fost înlăturaţi, dar concedierile dau frâu liber criticilor. Pentru a rezolva problema de leadership din cadrul guvernului, Hollande l-a însărcinat pe premierul Manuel Valls să formeze un nou cabinet, în care nu au mai fost incluşi Arnaud Montebourg şi miniştrii educaţiei şi culturii, Benoit Hamon şi Aurelie Filipetti.

    ”În mod evident a fost o problemă de leadership. Există discuţii în Franţa despre austeritate şi politici economice. Montebourg a încercat să provoace o dezbatere, dar şefii sunt Hollande şi Valls„, explică Karine Berger, fost economist la Euler Hermes, în prezent parlamentar socialist.
    Conflictul guvernamental pare pentru moment înăbuşit, dar concedierea lui Montebourg riscă să dea mână liberă celui mai vocal critic al măsurilor de reducere a cheltuielilor din Partidul Socialist francez.

    ”Întreaga lume ne imploră să punem capăt acestor politici de austeritate absurde care îngroapă tot mai adânc în recesiune zona euro şi care în curând ne vor duce la deflaţie. Trebuie să avem curajul intelectual şi politic să recunoaştem că politicile de austeritate agravează deficitele, în loc să le reducă„,  a spus Montebourg într-o conferinţă de presă.

    Noul cabinet include 16 portofolii, iar ministru al economiei va fi Emmanuel Macron, un fost bancher apropiat al preşedintelui Hollande. Laurent Fabius a fost menţinut la conducerea Ministerului de Externe, Jean-Yves Le Drian la Apărare, în timp ce Segolene Royal a păstrat portofoliul energiei. ”Trebuie să creăm bunăstare şi trebuie să reducem deficitele. Franţa cheltuie mai mult decât produce de 40 de ani„, a explicat premierul Valls. Şi în acest an deficitul bugetar al Franţei va depăşi limita de 4% convenită cu Comisia Europeană.

    Formarea unui al patrulea guvern în mai puţin de doi ani scoate în evidenţă provocările cu care se confruntă Hollande în încercarea de a relansa economia aflată în stagnare, în timp ce autorităţile europene insistă pentru reducerea deficitelor.