"Pentru statele din UE, adoptarea euro ofer cele mai mari avantaje In cE ce priveste rezolvarea unor probleme cum ar fi cumularea de datorii in valuta, eliminarea incertitudinilor si restabilirea increderii. Fara euro, rezolvarea problemei cumularii datoriilor in valuta ar necesita reducerea masiva a cheltuielilor in unele state, in conditiile unei rezistente politice in crestere", se arata intr-un raport confidential al FMI, obtinut de Financial Times. Astfel, zona euro ar putea relaxa conditiile de adoptare a monedei unice europene, astfel incat unele state ar putea deveni membre, dar fara drepturi depline, respectiv fara a detine un loc in Consiliul Guvernator al BCE.
Cititi aici mai multe prevederi ale raportului prezentat in Financial Times.
Blog
-
FMI: Statele din Europa de Est ar trebui sa adere cat mai repede la moneda unica
-
Cat de adanca este criza Ultra Pro
Afacerea sotilor Alina si Cristian Fughina, K Tech Electronics, care opereaza lantul de retail IT Ultra Pro Computers, pare sa traverseze una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa. Mai multe voci din piata spun ca, in fata problemelor interne puse intr-un context economic unde toate magazinele IT au de suferit, K Tech nu mai poate decat sa restructureze cat mai mult din operatiunile de distributie si retail si sa aleaga o strategie cat mai conservatoare pentru urmatoarea perioada pentru a putea iesi din impas. La baza acestor afirmatii stau in primul rand dificultatile financiare in care pare sa se afle compania, daca e sa luam in calcul faptul ca, timp de cateva zile din saptamana trecuta, depozitul central a fost pus sub sechestru pentru o datorie de 7 milioane de euro a K Tech la UniCredit. Pe de alta parte, inclusiv faptul ca Asbis Romania si Star Print, doi dintre furnizorii companiei, alaturi de Scop, Elko, LG Romania, Asus, Gigabyte sau Kingston, au deschis o procedura de insolventa impotriva companiei, potrivit mai multor surse din piata, indica probleme cu lichiditatile, K Tech fiind astfel in incapacitate de a plati datoriile fata de distribuitori.
“Deocamdata nu pot face niciun fel de comentariu pe marginea acestor informatii”, a fost singura declaratie a lui Adrian Dogaru, directorul executiv al companiei de distributie si retail, in timp ce nici Alina Fughina, care conduce K Tech Electronics, si nici Cristian Fughina, ce s-a orientat de mai multa vreme spre afacerile imobiliare ale familiei, nu au fost de gasit.
Compania a umblat la structura retelei inca din 2007, cand compania avea peste 70 de spatii comerciale, comparativ cu numarul maxim de 84 de magazine atins inaintea inceperii procesului de restructurare. Din luna decembrie a anului trecut au fost inchise insa alte 13 dintre magazinele Ultra Pro Computers, printre care cele din Cluj, Satu Mare sau Iasi, conform informatiilor disponibile pe site-ul companiei, cel mai recent fiind unul dintre spatiile comerciale satradale din Bucuresti. Reteaua a ajuns astfel la 42 de unitati, la care se adauga doua service-uri, personalul s-a redus si el, iar acum K Tech ar avea in plan sa reduca si numarul angajatilor din sediul central, intentie exprimata in cadrul unei sedinte interne convocate in urma cu aproape doua saptamani, conform unei surse din interiorul companiei; ar exista deja departamente formate doar dintr-un singur angajat. “Da, de astazi (27 martie – n.red.) service-ul se restrange la doar 6 oameni, iar la sediu se statea la coada pentru semnarea fisei de lichidare”, comenta pe blogul www.zoso.ro un utilizator pe nume ioni220, care sustinea ca pana in acea zi fusese la randul sau angajat al K Tech.
La o trecere in revista a declaratiilor facute recent de oficialii companiei, reducerea cu aproximativ 20% a retelei de magazine nu apare ca un plan imediat de actiune, in contextul in care in luna noiembrie a anului trecut, K Tech anunta planuri de deschidere a doua unitati, iar la inceputul acestui an avansa posibilitatea inchiderii a numai trei magazine pe parcursul primului trimestru, decizie ce depindea insa de renegocierea contractelor de inchiriere. “In conditiile actuale de piata, daca cei care inchiriaza nu isi revizuiesc politica de preturi in conformitate cu piata, este normal sa renuntam la anumite spatii si sa cautam solutii alternative de relocare”, spunea atunci Catalin Butolo, directorul de marketing al companiei, fara sa dea vreun indiciu ca numarul magazinelor inchise ar putea fi atat de mare.
De remarcat este faptul ca firma a renuntat de-a lungul timpului la aproape toate magazinele stradale din Bucuresti, preferand galeriile comerciale de genul Carrefour. Din cele sase magazine pe care le mai are K Tech in Capitala, fara a lua in calcul service-ul aflat in cadrul sediului central din zona APACA si magazinul din zona Chibrit din Capitala, cinci sunt pozitionate in centre comerciale (Carrefour, Auchan si City Mall).
Cu toate ca nici planurile viitoare pentru spatiile comerciale respective nu au fost anuntate, proprietarii mai multor centre comerciale, printre care si George Teleman, managing partner la fondul britanic de investitii Equest Balkan Properties, in portofoliul caruia se afla proiectul Vitantis Shopping Center din Capitala, infirma acum posibilitatea incheierii contractului cu K Tech. “Sunt si raman in continuare in Vitantis”, a spus Teleman.
Totusi, scaderea consumului si implicit a vitezei de rotatie a stocurilor, concomitent cu diminuarea retelei, ar putea sa-si spuna cuvantul asupra afacerilor K Tech. Pentru anul trecut, compania nu a anuntat inca cifra de afaceri, care provine in proportii aproape egale din activitatile de retail si distributie, dar estimarile ce vizau depasirea nivelului de 80 de milioane de euro, dupa ce in primele noua luni afacerile K Tech s-au cifrat la 51,3 de milioane de euro, nu mai par la fel de plauzibile.
Felix Enescu, Gartner: "Putinele lanturi de magazine din Romania care au ramas concentrate pe comertul IT nu vor mai rezista foarte multa vreme in formatul actual"
-
Plata online prin card a crescut cu 59% in primul trimestru
Numarul de tranzactii inregistrate in primele trei luni ale lui 2009 a fost de aproape 256.000, prin platforma ePayment fiind derulate 220.000 de tranzactii, in valoare totala de 17 milioane de euro, conform datelor oferite de RomCard.
In sectorul telecomunicatiilor, numarul tranzactiilor a crescut in ianuarie-martie 2009 cu 85% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Turismul si transporturile reprezinta segmentul care a inregistrat cea mai buna evolutie, numarul tranzactiilor fiind cu 111% mai mare fata de primele trei luni ale lui 2008, in timp ce sectorul serviciilor a inregistrat o crestere de 80%, principalele servicii solicitate fiind cele de acces la continut si gazduire web.
In retailul online, singurul segment afectat a fost cel al produselor hardware IT care, in sistemul ePayment, a inregistrat un numar de tranzactii mai redus cu 22% decat in primul trimestru al anului trecut, in timp ce tranzactiile cu produse software au crescut cu 123%. La nivelul intregului sector al retailului online, numarul tranzactiilor online a fost cu 80% mai mare decat in primele trei luni ale anului trecut.
-
Banii trimişi de căpşunari, mai puţini cu 1,5 milioane euro pe zi
Anul trecut, de exemplu, românii din străinătate au trimis acasă circa 8,7 miliarde de euro, în creştere cu 22% faţă de cifra de 7,16 miliarde de euro din 2007, conform datelor BNR. Altfel spus, românii plecaţi afară au adus României aproape la fel de mulţi bani cât au adus investitorii străini, prin investiţii străine directe, care au atins anul trecut un nivel record de circa 9 miliarde de euro.În ultimele luni ale anului trecut, remiterile au fost în creştere faţă de perioada similară a lui 2007, spre surprinderea economiştilor români. Ei au subliniat însă că situaţia va fi cu totul alta de la începutul acestui an. În ianuarie, nivelul lor a scăzut cu 10%, de la 536 de milioane de euro la doar 483 de milioane, scăderea zilnică fiind de peste 1,5 milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Raiffeisen scade dobânda la credite
"Acordul de finanţare externă semnat cu importante instituţii internationale (FMI, CE, BERD, BM) are deja un efect direct asupra percepţiei de risc faţă de România. Pasul firesc care urmează este reducerea costului de finanţare externă, ceea ce poate conduce la costuri de creditare mai mici. Cu siguranţă însă nu ne vom mai întoarce la exuberanţa activităţii de creditare din 2007-2008, adică peste 40%. Cel mai probabil, creditarea va creşte într-un ritm anual mult mai normal acum, de 10-15%", a declarat, într-un comunicat, oficialul băncii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cititi aici de ce s-a blocat masinaria creditelor.
-
Din cauza crizei, romanii isi scot afacerile la vanzare
Desi afacerile la cheie, cum sunt numite, par o ocazie buna, nu se inghesuie nimeni sa le preia. Si daca cumparatorii nu prea le trec pragul, in situatii disperate oamenii de afaceri s-au gandit sa-si vanda afacerea chiar si pe bucati. Un internet cafe din Alba-Iulia, in care s-au investit zeci de mii de euro, e scos acum la vanzare, calculator cu calculator. Sociologii spun ca situatia in care se afla tot mai multi afaceristi este doar o consecinta logica. Oamenii vor sa recupereze oricat de putin, numai sa nu iasa in pierdere totala. Specialistii financiari avertizeaza ca situatia este una de durata.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
-
Orange si Vodafone cer sa furnizeze internet prin firele Romtelecom
Oficialii Orange si Vodafone si-au exprimat aceasta intentie in interviuri acordate in acest an ZF, insa nu au oferit detalii. "Un lucru de care Orange ar fi interesat in mod particular in 2009 ar fi o reglementare mai eficienta a buclei locale (accesul la infrastructura fixa a Romtelecom – n. red.). Atat Orange, cat si alti operatori vor sa intre pe aceasta piata", a declarat Richard Moat, fostul CEO al Orange. "In tarile vest-europene, fostul operator monopolist de telefonie fixa, asa cum este Romtelecom, care are infrastructura construita cu banii guvernului, este si operatorul care isi deschide infrastructura. Deschiderea buclei locale ar aduce beneficii si pentru companii, si pentru clientii rezidentiali. Astfel, s-ar crea mai multa competitie, plus o crestere a calitatii si a investitiilor in domeniu", spune Liliana Solomon, CEO al Vodafone Romania.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Afalti aici de ce a plecat Richard Moat de la conducerea Orange. -
C&A incepe lupta cu Zara
Multa lume, agitatie, pancarte cu promotii, o mascota care impartea vesela baloane colorate celor cateva zeci bune de vizitatori pierduti printre standurile cu imbracaminte si un nume nou pentru piata de moda din Romania: C&A. Se intampla in ziua de 2 aprilie 2009, prima in care C&A, unul dintre cei mai cunoscuti retaileri vestimentari din Europa, a deschis primul magazin in centrul comercial Militari Shopping Center din Capitala. In mijlocul agitatiei, doar doi barbati faceau nota discordanta, cu costumele lor serioase si aerul preocupat pe fata: Norbert W. Scheele, general manager al C&A pe Austria & SEE, si Herbert Asamer, purtatorul de cuvant al companiei la nivel international, veniti in Romania pentru a coordona indeaproape lansarea primului magazin al lantului de retail vestimentar.
Venirea celor doi are legatura cu modelul de business pe care retailerul il aplica in toate tarile in care este prezent: nu acorda francize, ci investeste direct pentru a detine controlul asupra preturilor, a retelei de distributie si a magazinelor. Experienta C&A din celelalte 16 tari in care activeaza – precum Belgia, Portugalia, Cehia, Ungaria, Polonia sau Slovacia – a confirmat ca aceasta e cea mai buna strategie, spun cei doi reprezentanti ai companiei. “Intrarea in Romania a fost urmatorul pas logic pentru noi”, spune Norbert W. Scheele. Managerul afirma ca expansiunea grupului spre est a inceput cu Austria, iar in 2009 va atinge doua puncte din sud-est, Romania si Croatia.
Decizia de a veni in Romania a fost luata in urma cu doi ani, dar primele calatorii cu scopul de a cerceta piata si de a testa terenul au fost facute incepand din 2005: “Timp de un an am trimis delegatii cate doua-trei zile pentru a analiza piata si a stabili contacte cu potentialii colaboratori. Dar am stiut din momentul in care am pasit in primul mall romanesc, in 2005, ca trebuie sa intram in Romania: era exact ca mall-urile de afara”, povesteste pentru BUSINESS Magazin Norbert Scheele.
Singura diferenta fata de vestul Europei, care a cantarit pozitiv in balanta decizionala, a fost lipsa unei concurente dure. Pe criteriul acesta Scheele mizeaza chiar si acum, desi ultimii doi ani au marcat extinderea agresiva a altor nume mari din fashion retail, ca Inditex, New Yorker, Deichmann, Takko sau LPP. Una dintre cele mai rapide extinderi din ultimii doi ani a fost cea a liderului mondial, grupul spaniol Inditex (care detine brandurile Zara, Pull & Bear, Bershka, Stradivarius, Oysho, Zara Home si Massimo Dutti), care a ajuns acum la 24 de magazine la nivel local, dintre care cinci sunt deschise sub brandul Zara, iar pana la sfarsitul anului va mai lansa alte 13, unul fiind stradal, in Piata Unirii din Capitala.
Magazinul C&A din mall-ul din Militari, inaugurat pe o suprafata de 1.850 de metri patrati, este primul dintr-o serie de patru care ar trebui sa fie deschise pana la sfarsitul acestui an. Urmatoarele deschideri sunt programate in Buzau (Aurora Mall) si in Bucuresti (Cotroceni Park si Sun Plaza). Pentru 2010, compania vrea sa extinda reteaua pana la cel putin zece magazine, atat in Bucuresti, cat si in orasele de peste 100.000 de locuitori din provincie. Momentul lansarii C&A in Romania nu este insa cel mai fericit. De la cresteri rapide de peste 20% in 2008, retailul a inregistrat in primele luni ale anului 2009 acelasi ritm, dar cu minus. Cu toate acestea, managerii veniti la Bucuresti pentru lansare au inca planuri de a deveni lideri de piata.
Anul trecut, cand retailul romanesc cunostea una dintre cele mai mari cresteri din Europa, planurile companiei olandeze erau mult mai optimiste si vizau deschiderea a patru pana la sase magazine noi in 2009, urmand ca din 2010 sa deschida cate opt magazine noi anual. Criza a temperat insa ambitiile retailerului. “Obiectivul s-a mentinut, doar ritmul de dezvoltare a mai incetint”, spune Herbert Asamer, purtatorul de cuvant al companiei, care precizeaza ca extinderea C&A depinde de doi factori: consumatorii si dezvoltatorii de mall-uri. Asa se face ca, de anul trecut, cand erau asteptate pana la sase magazine C&A in 2009, planul de extindere s-a injumatatit, in conditiile in care reprezentantii C&A nu sunt foarte siguri nici de cele patru magazine ramase pe lista de inaugurari acum: “Am fi vrut sa deschidem un magazin in Sun Plaza primavara aceasta, dar dezvoltatorii au amanat inaugurarea mall-ului pana in toamna. Speram sa deschidem macar atunci”.
La fel s-a i ntamplat probabil si cu celelalte magazine din provincie anuntate inca de anul trecut, dar care nu se vor mai concretiza in 2009: Oradea, Iasi, Galati, Cluj si Arad. “La Cluj deschidem anul viitor sau chiar in doi ani. La Iasi, dezvoltatorul (Omilos Group, cu Era Shopping Park, acelasi dezvoltator cu care C&A colaboreaza si pentru deschiderea unui magazin la Oradea – n.r.) a inaugurat deocamdata doar o parte din spatiul comercial, iar zona cu magazine, in care avem si noi inchiriat spatiul, nu s-a deschis inca si probabil nu va fi deschisa nici anul viitor”, spune Scheele.
Pana atunci, in Militari este sigur un C&A. Iar pana cand nu va avea zece magazine deschise in Romania, Scheele nu vrea sa vorbeasca despre planuri de vanzari si profit; ramane ca olandezii sa inteleaga intai cum functioneaza de fapt o piata cu mari consumatori de moda, dar cu venituri mici: “Avem asteptari mari de business, altfel nu am fi aici. Dar deocamdata nu stim inca daca romanii prefera pantalonii din piele sau pe cei din stofa”.
-
Cum va arata lumea noastra dupa intalnirea liderilor G20
Ziaristii i-au intrebat pe Barack Obama si pe Gordon Brown, la sfarsitul reuniunii G20 de saptamana trecuta, “ce s-a intamplat azi de natura sa ajute economia mondiala”. Ambii au evitat gratios un raspuns transant. Nicolas Sarkozy, in schimb, a zis ca e multumit cu rezultatul reuniunii, cu o mentiune speciala pentru noul sau amic transatlantic: Obama “m-a ajutat cu paradisurile fiscale, e un om foarte deschis, a fost totalmente in sensul a ceea ce ne-am dorit de la summit”.
Desi prima reactie pentru cine vede stirile e de dezamagire – inca o reuniune G20 de la care s-a asteptat mult si de unde au iesit numai generalitati – in realitate nu e asa, sau nu e chiar asa. Probabil ca unii s-au asteptat ca de la presedintii si prim-ministrii prezenti la Londra sa vina o lista de solutii radicale, de la o noua moneda mondiala de rezerva pana la o institutie noua de supraveghere a tuturor bancilor si bancherilor din lume, sau poate o solutie de a scapa peste noapte de portofoliile cu probleme din bilanturile grupurilor financiare. Acesta a fost sensul pentru care atatea comentarii dinaintea summitului au pomenit de “un nou Bretton Woods”, o noua arhitectura a pietelor si a finantelor mondiale de amploarea celei dezvoltate dupa razboi. Numai ca summitul de la Londra nici nu si-a propus asa ceva si nici n-ar fi reusit daca si-ar fi propus (vorba lui Obama – “daca ar fi fost doar Churchill si Roosevelt stand intr-o camera la un coniac, ar fi mers mai usor negocierea”).
Cunoastem bine ce frustrari genereaza aproape in permanenta dificultatea de a aduce la un numitor comun viziunile statelor din UE atunci cand se vorbeste de politici unitare si de coeziune in Uniune; cu atat mai greu sunt de conciliat acum viziuni ale unor state care nu numai ca nu fac parte dintr-un grup de interese comun, dar au stat si stau de parti diferite ale unor baricade ideologice sau de nivel de dezvoltare economica. Din acest punct de vedere, gluma lui Obama cu Churchill si Roosevelt capata un sens serios: adusa la realitatea summitului, probabil ca ea ii poate face pe unii sa se gandeasca la o discutie intre Obama si Gordon Brown care sa decida viitorul capitalismului sau niste masuri universal valabile de iesire din criza, numai ca asa ceva nu mai e posibil intr-o lume atat de intens globalizata ca aceasta.
De ce ar fi nevoie totusi de concilierea a 20 de puncte de vedere diferite? Criza a pus in evidenta aproape cu violenta dependenta reciproca nu numai dintre marile puteri, dar si dintre ele si marile tari in curs de dezvoltare pe care economistii le alinta de cativa ani cu acronimul BRIC (Brazilia, Rusia, India si China), statele arabe sau Japonia si Coreea. Acum patru ani, guvernatorul bancii centrale din China infiora bursele americane cu sugestia ca ar putea renunta la o parte din rezervele valutare in dolari in favoarea unor rezerve in euro, pentru ca toata lumea stia ce mult depinde America de faptul ca Asia cumpara active americane, deficitul comercial intre SUA si China continua sa creasca, iar Europa incerca sa gaseasca o cale de a depasi problemele create de un euro tot mai tare in raport cu dolarul.
Acum doi ani, cancelarul german Angela Merkel propunea un plan grandios de cooperare intre Europa si America, cu o piata comuna transatlantica, zona de comert liber si standarde comune pentru functionarea pietelor financiare; pe de o parte, planul ei putea fi vazut ca o alianta UE-SUA in fata concurentei asiatice, pe de alta parte ca o premisa pentru niste relatii mai corecte ale europenilor cu Rusia, de care UE depindea energetic, atunci ca si acum. Astfel de exemple, nu singurele, de circuite ale globalizarii unde fiecare are legatura cu fiecare pot sa explice de ce a fost nevoie ca discutiile despre criza sa se poarte acum nu intr-un G7 sau G8, ci intr-un G20 care pare sa fi devenit dintr-o data institutia cea mai buna pentru asa ceva.
Ar fi prematur sa conchidem ca asezarea la aceeasi masa a lui Obama si Merkel cu Dmitri Medvedev sau Hu Jintao e un semn decisiv ca pentru marile tari in curs de dezvoltare a venit in sfarsit momentul sa-si proclame influenta si sa profite de ea in raport cu puterile economice occidentale. Avem drept contraargument o multime de comentarii ale analistilor occidentali care sustin ca in cele din urma criza va lovi mai puternic tot tari ca Rusia si China si ca SUA ori Germania vor iesi din aceasta perioada in aceeasi postura de lideri – cu alte cuvinte, ca nici o criza nu poate schimba ierarhia traditionala de putere pe plan mondial. Ce e insa cert e ca idealul mai vechi al unei lumi multipolare incepe sa nu mai para asa de indepartat, dar nu gratie unor principii nobile, ci de nevoie; intr-un climat atat de imprevizibil, nimeni nu mai poate lua decizii in numele altora decat daca ofera ceva in schimb, compromisul ajunge obligatoriu, iar oricine se poate alia cu oricine.
Brazilia si Marea Britanie au sustinut impreuna la summitul G20 o crestere a finantarilor pentru comertul international (si au avut castig de cauza); Franta si Germania au reusit sa obtina, impotriva vointei SUA, un angajament colectiv ca noul regim de supraveghere a pietelor financiare va include si fondurile speculative (hedge funds); SUA, Japonia si Marea Britanie au incercat sa impuna ideea unor pachete de stimulare fiscala la care sa contribuie cat mai multe state, dar n-au izbutit, pentru ca s-au opus Germania si Franta; Rusia si China au incercat sa determine o discutie despre o noua moneda globala de rezerva in locul dolarului, bazata pe Drepturile Speciale de Tragere existente in practica FMI , dar fara succes, intrucat SUA n-are nici un interes sa incurajeze astfel de dezbateri. “E un moment istoric, cand lumea s-a adunat la un loc si a spus ca a fost gresit sa se promoveze dereglementarea pietelor”, a spus economistul Joseph Stiglitz, laureat Nobel.
Da, pentru ca, iata, s-au putut alia francezii, germanii si rusii contra punctului de vedere american si japonez. E greu de prezis ce efect va avea pentru redresarea economiei globale faptul ca vocea predominanta a Americii e inlocuita acum de un vacarm de glasuri sau, dupa caz, de soapte politicoase. Iarasi dupa vorba lui Obama insa, nici in viata, nici in economie nu exista garantii. O asemenea afirmatie ar fi fost de neimaginat rostita de predecesorul sau, George W. Bush.
-
Reteta pentru un profit de 20% din dividende
Perioada in care companiile au anuntat dividendele pe care le vor oferi din profitul anului trecut a coincis cu cea mai buna evolutie a Bursei de la Bucuresti din ultimii patru ani, indicele BET inregistrand in martie o crestere de 25%, in timp ce SIFurile au castigat in medie peste 30%.
Companiile care au anuntat distribuirea unor dividende consistente, cu randamente de 15-20%, precum producatorul de profile din aluminiu Alumil Rom Industry (ALU), producatorul de aluminiu Alro Slatina (ALR) si BRD Groupe Société Générale (BRD), au inregistrat printre cele mai mari cresteri de pe Bursa in ultima perioada, in timp ce SIFurile, care vor primi in acest an dividende record de la BCR si BRD, au revenit puternic.
Este pentru prima data in ultimii ani cand investitorii de pe Bursa pot obtine randamente ridicate pe actiunile din portofolii doar din dividendele oferite de acestea. De exemplu, dividendele oferite de Alumil ofera investitorilor un randament brut de 20%, mai mare decat dobanda oferita de banci la depozitele in lei pe un an. Alte opt companii importante, printre care Alro si BRD, ofera dividende cu randamente cuprinse intre 10% si 18%. In comparatie, anul trecut cel mai bun randament al dividendului a fost de 8%, iar in 2007 cel mai mare castig din dividende a fost de 5,2%.
“Avem o situatie pe care n-am mai intalnit-o de multi ani pe Bursa. Pe de o parte, preturile actiunilor au scazut foarte mult in ultimul an, pe fondul crizei economice, iar pe de alta parte, la nivelul lui 2008 sunt emitenti care au avut profituri mari, chiar record, astfel ca profiturile nete pe actiune sunt mari raportate la preturile actiunilor. In aceste conditii, distribuirea de dividende chiar in procente nu foarte mari ofera posibilitatea obtinerii de randamente atractive, similare celor la depozitele bancare. Avand in vedere ca dividendele se vor distribui in urmatoarele sase luni, se poate spune ca randamentele sunt chiar mai mari decat la depozite”, explica Alin Brendea, directorul de tranzactionare al societatii de brokeraj Prime Transaction.
El este de parere ca aceste randamente ridicate reprezinta un impuls de cumparare pentru investitori, mai ales daca acestia nu sunt inca siguri daca sa intre sau nu in piata. "In momentul in care vezi ca un activ genereaza cash, in urmatorul an esti mai dispus sa-l cumperi."
Nevoia de lichiditati a investitorilor face ca acestia sa prefere companiile care ofera dividende cash. Acesta este si motivul pentru care unele companii listate au hotarat distribuirea de dividende in premiera, dupa ce in anii trecuti au preferat sa-si capitalizeze profiturile si sa ofere actiuni gratuite. "Pentru societati e important sa nu dea din cash, pentru ca reinvestirea profitului e cea mai ieftina sursa de finantare, iar pentru actionari e important sa primeasca cash. Sunt societati in care actionarii fac presiuni pentru dividende. Conteaza si faptul ca politica de acordare a actiunilor gratuite, foarte apreciata pe Bursa in anii precedenti nu mai este atractiva, in conditiile in care preturile actiunilor au scazut foarte mult si nu mai este rentabila", sustine Brendea.
Una dintre surprize a fost anuntul Bancii Transilvania privind distributia de dividende, pentru prima data de la listare. Din 1997 si pana anul trecut, banca nu s-a abatut de la politica de capitalizare a profiturilor, dar scaderea pretului actiunilor pe Bursa sub valoarea nominala a acestora a determinat o serie de actionari sa ceara dividende cash, dupa cum spunea chiar presedintele bancii, Horia Ciorcila. Valoarea dividendelor distribuite, de 50 mil. lei, este mica in comparatie cu profitul net de anul trecut, care s-a apropiat de 400 de milioane de lei, insa reprezinta un semnal pentru investitori ca banca nu se confrunta cu o criza de lichiditati, dupa ce anul trecut au existat speculatii privind soliditatea acesteia.
Printre companiile care au anuntat distribuirea de dividende dupa o pauza de cativa ani se numara si compania de servicii petroliere Rompetrol Well Services (PTR) sau producatorul de materiale de constructii Prefab Bucuresti (PREH).
Unii analisti sunt insa mai rezervati in ceea ce priveste companiile care distribuie dividende in contextul actual de criza, ele avand la randul lor nevoie de cash pentru a traversa cu bine aceasta perioada.
"Exista presiuni din partea actionarilor pentru distribuirea de dividende, pe fondul conditiilor economice actuale. Totusi, investitorii ar trebui sa aprecieze echilibrul. Nu as acorda foarte multa incredere companiilor care distribuie in acest moment tot profitul pentru dividende. Pana la urma, cand cumperi o actiune nu o cumperi doar pentru dividendele pe care o sa le dea peste o luna, ci trebuie sa te uiti si la ce va face peste 6 luni sau un an", sustine Radu Hanga, directorul general al BT Asset Management, societatea de administrare a investitiilor din grupul Banca Transilvania, care gestioneaza active in valoare de peste 50 de milioane de lei, inclusiv doua fonduri de actiuni.
