BusinessMagazin

Blog

  • 14 şosele de centură, în pregătire

    Primul proiect se referă la pregătirea construcţiei şoselelor de centură din oraşele Topliţa, Tuşnad, Sighişoara, Făgăraş, Huedin, Bârlad şi Timişoara Sud şi are un buget total de 128,64 milioane de lei, din care 18,31 milioane constituie finanţare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), restul sumei fiind asigurată de la bugetul de stat. Unele dintre oraşele cuprinse în proiect se află pe traseele rutiere europene care traversează România (Bârladul, pe Coridorul IV, Giurgiu – Ploieşti – Focşani – Albiţa), iar altele vor fi dotate cu şosele de centură pentru preluarea traficului local.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Vânzările de autoturisme noi au căzut cu 55,9% în martie

    În martie 2008 au fost livrate 25.060 maşini noi, iar în primul trimestru al anului trecut vânzările au totalizat 67.401 unităţi. În schimb, vânzările au crescut cu 48,5% comparativ cu luna februarie, de la 9.082 de unităţi la 13.484 unităţi. Piaţa totală (automobile, vehicule comerciale şi autobuze) a scăzut cu 52,3% în martie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, de la 31.072 autovehicule la 14.812 unităţi. Livrările din piaţa totală în primul trimestru au cumulat 33.513 autovehicule, în scădere cu 59,3% faţă de aceeaşi periodă a anului trecut, când au fost vândute 82.258 autovehicule.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Apartamentele au ajuns adevarate chilipiruri!

    Preturile apartamentelor si terenurilor au scazut cu cel putin o treime, iar in blocurile construite recent e chiar mai ieftin. La Brasov, de pilda un apartament cu doua camere poate fi cumparat si cu 35.000 de euro. De caderea libera a pietei pot profita, deocamdata, numai cei care au bani gheata, mai spun consultantii imobiliari. Scaderea preturilor este evidenta mai ales in cazul proiectelor noi imobiliare. S-au ieftinit materialele de constructii, dar au scazut si salariile muncitorilor in constructii. In plus, cei care au ramas cu blocuri intregi nevandute sunt nevoiti sa lase mai ieftin apartamentele.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
    Aflati aici care sunt cele mai ieftine apartamente.
     

  • Incep sa coboare ratele la creditele in euro

    Indicatorul EURIBOR, care reflecta costul la care marile banci de pe piata europeana isi imprumuta euro intre ele si este utilizat ca o referinta de pret, a coborat in prezent la 1,4% pe an pentru scadenta de trei luni, fata de 2,85% pe an, cat era in ianuarie. In octombrie anul trecut, EURIBOR atinsese varfuri de aproape 5,4% pe an. In general, bancile percep marje de patru-sase puncte procentuale, care se aduna la nivelul EURIBOR.
    "Pe segmentul de corporate depinde de cum se renegociaza dobanda. La retail, cine are credit cu dobanda legata de EURIBOR va beneficia de aceasta reducere a indicatorului. La creditele noi depinde insa de costul riscului. Daca acesta va creste, pentru creditele noi probabil vom vedea o stagnare a costului", spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
    Aflati aici ce produse ne pregatesc bancile.
     

  • Cine vrea sa copieze reteta iPhone-ului

    Sa fie puternice ca un computer, mici cat o palma, sa aiba capacitatea de a reda filme highdefinition, sa poata servi pentru videoconferinte si sa aiba acces nelimitat la internet. Acestea sunt cateva dintre caracteristicile de dorit pentru noile smartphone-uri ce vor fi lansate de companii producatoare de calculatoare, precum Dell, Acer, Lenovo sau AsusTek. In rest, orice fantezie e posibila in privinta designului, a culorilor sau a memoriei cu care vor fi dotate.

    “Impulsionati de succesul iPhone, producatorii de calculatoare vor sa intre in industria telefoanelor mobile”, constata Linley Gwennap, director executiv din cadrul firmei de cercetare Linley Group. “Cred ca un motiv pentru care companii precum Dell sau Acer fac acest pas tine si de faptul ca netbook-urile, laptopurile de dimensiuni reduse nu mai au acelasi impact asupra publicului ca in momentul cand au fost lansate”, adauga analistul, apreciind ca din cauza atractivitatii telefoanelor si a functiilor lor multiple, nu sunt putini cei ce au ajuns sa vada calculatoarele “clasice” pur si simplu ca niste obiecte plictisitoare.

    Extinderea accesului la internetul mobil, in particular, ii obliga pe producatorii de computere sa-si largeasca aria de actiune. Numarul americanilor care intra pe internet de pe telefonul mobil a depasit pana acum 63,2 milioane, potrivit companiei americane de cercetare de piata comScore, iar 22,4 de milioane citesc zilnic stirile online de pe telefon. Conform datelor prelucrate de comScore, numarul celor ce intra pe internetul mobil s-a dublat in luna ianuarie a acestui an fata de aceeasi luna a anului trecut.

    Fabricantii de calculatoare spera, asadar, sa ajunga sa reprezinte o concurenta reala pentru producatorii de telefoane mobile, iar noile lor smartphone-uri sa se poata impune intr-o piata dominata de produsele Research In Motion (cu BlackBerry) si de Apple, dar si unde Nokia, Motorola sau Palm s-au luptat din greu ca sa se afirme.

    Prima companie de hardware care si-a facut loc in aceasta industrie a fost Apple, prin lansarea popularului iPhone, acum doi ani. Firma taiwaneza Acer a anuntat la randul sau ca va lansa in acest an opt modele de smartphone-uri. “Piata smartphone-urilor reprezinta directia in care vrem sa mergem, daca vorbim de strategia noastra pe termen lung”, a declarat Gianfranco Lanci, directorul executiv al Acer, care a anuntat lansarea noilor produse in luna februarie, la World Mobile Conference de la Barcelona.

    Dupa ce a intrat si a iesit de pe piata televizoarelor si de pe cea a mp3 playerelor, unde a creat doua produse (Dell DJ si un player bazat pe softul Zing, care permitea descarcarea wireless de muzica; acesta din urma n-a fost insa niciodata lansat comercial), piata telefoanelor mobile reprezinta o provocare noua si pentru Dell. Compania cu sediul in Round Rock, Texas lucreaza in prezent la dezvoltarea unui model de smartphone, prezentat in ianuarie de o serie de surse neoficiale sub numele ipotetic de MePhone si care va putea folosi ca sistem de operare atat Windows Mobile de la Microsoft, cat si Android de la Google. Dell ar planui sa lanseze la anul si un smartphone mult mai puternic, cu noi caracteristici; de pilda, terminalul respectiv ar putea incorpora softul Zing, destinat initial playerelor de mp3.

    In lipsa unor informatii oficiale, e greu de anticipat impactul pe care Dell il va avea pe piata de smartphone-uri, singura previziune a analistilor fiind ca atuurile companiei in materie de design si de finete tehnica (de la Dell a venit cel mai subtire laptop fabricat vreodata) ar indreptati-o sa se aventureze in lumea elitista a furnizorilor de smartphone-uri. “Daca un producator de calculatoare va intra pe piata telefoanelor mobile, acesta trebuie sa fie cu siguranta Dell”, a declarat Roger Entner, analist la firma de cercetare Nielsen Research, citat de New York Times. Entner se refera la clientela solida a PC-urilor Dell, provenind majoritar din mediul corporatist si din mediul institutiilor de stat, conchizand ca daca va fi lansat un telefon, acesta ar trebui sa fie echipat si marketat astfel incat sa-i atraga pe clientii de business ai companiei la fel cum i-a atras Apple cu iPhone pe clientii sai atenti la moda si la ultimele tendinte in materie de divertisment mobil si design.

    Saptamana trecuta, o serie de stiri venind din Asia dadeau ca probabila lansarea unui smartphone al Dell in China, unde nici Research in Motion, nici Apple n-au o prezenta prea marcata, si nu in America de Nord, unde sansele de a se impune ar fi mult mai mici. Ashok Kumar, analist la Collins Stewart, s-a intrebat la randul sau daca nu cumva amanarea oricaror noutati privind viitorul telefon Dell (despre care unele articole aparute in ianuarie vorbeau ca despre o certitudine a lunilor februarie sau martie) tine de reticenta marilor operatori de telefonie americani de a intra in parteneriat cu Dell. Kumar preciza ca de o reticenta similara s-a lovit la vremea sa si noul iPhone si adauga ca o solutie – riscanta – avuta in vedere de Dell ar fi vanzarea pe cont propriu a viitorului smartphone pe pietele din SUA, Europa si Asia.

    La fel ca si Dell si Acer, AsusTek, compania taiwaneza care a creat primul laptop ultraportabil, a anuntat ca in curand va lansa un smartphone.

    Pe langa producatori, si furnizorii de componente din industria calculatoarelor au inceput sa se orienteze catre fabricatia de telefoane. Intel a anuntat ca va oferi cipuri pentru noile terminale ale LG, iar Nvidia, care livreaza procesoare grafice pentru computere personale, statii grafice si dispozitive electronice mobile, a semnat un contract cu trei producatori de smartphone-uri.

    Daca smartphone-urile vor avea functiile unui calculator, producatorii de hardware care vor ramane in afara pietei de telefoane mobile se tem ca va avea loc un asalt invers, cel al producatorilor de terminale mobile spre industria de calculatoare. Deocamdata, asaltul e mai mult de ordin simbolic, prin tehnologiile aduse de telefoane. Smartphone-urile i-ar putea inspira pe fabricantii de calculatoare, de pilda, sa-si extinda gama prin crearea unor produse care sa consume mai putina energie.

  • Afaceri cu Pygmalion

     

    Cand George Bernard Shaw scria romanul “Pygmalion” nici nu se gandea ca va zugravi un model de personaj care un secol mai tarziu va juca un rol-cheie in afaceri. Povestea lui Shaw este simpla – Eliza Doolittle este o florareasca needucata din Londra, pe care profesorul Henry Higgins pariaza ca o va transforma intr-o doamna din inalta societate dupa cateva cursuri intensive de limba engleza si sesiuni de schimbare a imaginii. De-a lungul anilor, succesul lui Shaw a fost transformat in musical (“My Fair Lady”) sau a inspirat scenariul unor comedii romantice de succes, cea mai cunoscuta fiind “Pretty Woman”, cu Julia Roberts si Richard Gere.
     
    Insa modelul Pygmalion s-a perpetuat in societatea moderna nu numai in filme sau povesti, ci si in zona de business. Au aparut consultantii in imagine, care folosind cateva dintre trucurile lui Higgins, actualizate insa, promit ca le pot asigura clientilor o crestere a cifrei de afaceri. Studiile confirma importanta imaginii in lumea afacerilor – este nevoie de 60 de secunde pentru a evalua o persoana dupa aspect, iar in cazul unei promovari intr-un post de management, imaginea proiectata influenteaza cu peste 20% optiunea celui care ia o astfel de decizie.
     
    Nu mai este un secret pentru nimeni ca in marile companii imaginea managerilor este foarte importanta, iar fiecare nivel de management aduce cu sine anumite norme de indeplinit. De exemplu, managerii de top primesc, alaturi de pachetul salarial, o masina de lux (BMW, Mercedes, Audi sau Bentley) cu sofer sau sunt obligati, pentru a nu afecta in vreun fel imaginea firmei, sa calatoreasca la business sau la first class (desi regulile s-au mai schimbat dupa aparitia crizei).
     
    Daca pe pietele occidentale conceptul de consultant de imagine pentru companii nu mai este o noutate, in Romania anul acesta a inceput sa se contureze mai bine. Pana acum functia era indeplinita de departamentul de PR sau de consilierii personali ai managerului.
     
    Mihaela Berciu si Dana Sota sunt doua dintre numele care s-au lansat pe piata de consultanti de imagine pentru zona de business. Tiparul aplicat de cele doua este oarecum asemanator – au inceput cu o carte (Mihaela Berciu a lansat “Tinuta pentru succes”, iar Dana Sota “Frumusetea se invata”) si si-au propus sa se foloseasca de experienta in showbiz pentru a da mai multa stralucire personajelor din lumea afacerilor. Diferenta este ca Berciu ofera consultanta de imagine, iar Sota s-a axat pe zona de beauty.
     
    “Consultantii de imagine se impart in trei categorii – consultanti pentru showbiz, business si politic. Cred ca in business imaginea este cu atat mai importanta cu cat trebuie sa fie coerenta si foarte riguroasa. Am simtit ca este nevoie in special in lumea afacerilor de acest serviciu”, spune Mihaela Berciu. Ea spune ca este singurul consultant de imagine din Romania acreditat de Association of Image Consultants International (AICI). A urmat cursuri de public speaking la London Academy of Media Film & TV, este absolventa a programului MBA din cadrul American International University din Londra si a cursurilor de consultanta de imagine ale London Image Institute.
     
    “Mi-as dori ca si companiile din Romania sa inteleaga cat de importanta este imaginea managerilor si a angajatilor, pentru ca acestia vand pana la urma produsele companiei”, spune consultantul. Primul pas din strategia de consolidare a imaginii de consultant a fost cartea “Tinuta pentru succes”, lansata intr-un tiraj de 5.000 de exemplare, despre care Corina Pintilie, manager al Coreus Publishing, spune ca are un obiectiv de vanzari de 30.000 de exemplare pana la finalul anului. Cartea va fi urmata de un ghid pentru barbati. Intre timp, Mihaela Berciu este consultant la compania Qualians, unde organizeaza seminarii de imagine la cerere.
     
    Seminarul, denumit Executive Presence, dureaza o zi (de la 9 la 17), timp in care participantii invata reguli de baza ale imaginii, cum trebuie adaptat stilul la fiecare treapta din cariera sau stilul corect pentru intalnirile de business.
     
    Dana Sota a fost atrasa la randul sau de potentialul lumii afacerilor. “Totul a pornit de la cartea pe care am lansat-o anul trecut, , cand am constatat ca femeile din zona afacerilor nu se ingrijesc asa cum ar trebui. Stiu ca sunt foarte ocupate, dar acest lucru nu este o scuza. Am dat in carte o multime de retete de ingrijire, lucruri foarte simple pe care le poate face orice femeie in doar zece minute”, sustine Dana Sota.

     

     

  • A, B, C contra 1, 2, 3

    Motivul reorientarii, conform analistilor, tine de popularitatea SMS-urilor si a internetului wireless printre posesorii de telefoane. Conform statisticilor disponibile, 31% din telefoanele vandute in magazinele din Statele Unite in al patrulea trimestru al anului trecut aveau tastatura QWERTY.
     
    In ce priveste popularitatea SMS-urilor, abonatii la telefonia mobila din Statele Unite au trimis anul trecut o mie de miliarde de mesaje scrise (ceea ce inseamna 3,5 miliarde de mesaje pe zi), de trei ori mai multe fata de 2007. Americanii au navigat pe internet prin telefonul mobil timp de 2.200 de miliarde de minute, in crestere cu circa 100 de miliarde de minute fata de anul anterior, potrivit Cellular Telephone Industries Association Wireless.
     
    Pe langa traficul de mesaje scrise, majoritatea s-au obisnuit sa foloseasca telefoanele mobile pentru a descarca de pe internet jocuri, melodii, tonuri de apel si videoclipuri. Sistemul mult mai simplu de microplati specific pentru telefonia mobila, comparativ cu platile online efectuate de pe calculator, ii face pe multi sa prefere sa caute si sa descarce jocuri, de pilda, prin telefonul mobil si sa plateasca pentru ele, in loc sa caute aceleasi jocuri gratis pe calculator. Pana in 2012 se estimeaza ca se vor cheltui anual 13 miliarde de dolari (9,7 miliarde de euro) pentru fisierele descarcate prin intermediul telefonului mobil, fata de 2,8 miliarde de dolari (2,1 miliarde de euro) anul acesta, potrivit unui raport publicat de compania de cercetare de piata Piper Jaffray.
     
    “Se pare ca utilizatorii de telefoane mobile sunt mai doritori sa plateasca, ceea ce noua ne face bine”, comenteaza Brian Friedkin, unul din fondatorii companiei californiene Kinoma, care a dezvoltat un browser pentru telefonul mobil, menit sa usureze navigatia, gasirea si redarea fisierelor media si raspandirea lor prin intermediul retelelor sociale online. Microsoft a semnat deja contractul prin care browserul Kinoma Play va deveni o aplicatie de baza in cadrul Windows Marketplace for Mobile, sistemul de aplicatii ce va fi disponibil din toamna in toate telefoanele cu platforma Windows Mobile 6.5.

  • Se poate si mai concis

    Sa presupunem ca ai vrea sa trimiti unui prieten un filmulet de pe YouTube.com care are urmatorul link: http://www.youtube.com/watch?vSzxzd4pLhss. E mult prea lung pentru a putea fi postat pe Twitter. Poti sa recurgi in schimb la sp2.ro si sa ii trimiti un link mult mai scurt: http://sp2.ro/122272. Este un exemplu pe care Constantin Cocioaba, fondatorul site-ului sp2.ro (de la “scurt pe doi”) si autorul blogului www.ecostin.com, il foloseste pentru a evidentia utilitatea site-ului sau.
     
    Lansat la sfarsitul lui aprilie, cu o investitie “destul de redusa”, dupa Cocioaba, site-ul concureaza cu mult mai cunoscutele TinyURL.com, bit.ly, is.gd sau tr.im, folosite in mod traditional de utilizatorii Twitter, dar nu numai de ei. In primele 10 zile de la lansare, prima pagina a site-ului sp2.ro a avut aproape 1.000 de vizitatori unici si au fost generate aproape 1.000 de link-uri scurte, ce au fost accesate in total de 12.000 de ori.
     
    “Sunt sigur ca numarul utilizatorilor sp2.ro va creste repede si imi place sa vad ca este preluat de foarte multi romani de pe Twitter si ca le este util”, afirma Cocioaba. Potrivit acestuia, in fiecare ora, utilizatorii platformei de microblogging intra in medie pe doua-trei link-uri scurte obtinute prin sp2.ro. Site-ul publica si un top al celor mai vizitate link-uri sp2, primul avand saptamana trecuta peste 200 de accesari.
     
    “Nu m-am gandit sa monetizez inca acest proiect”, a declarat Constantin Cocioaba. “In viitor vrem sa dezvoltam facilitati noi ale site-ului, precum si parteneriate cu alte site-uri sau aplicatii care activeaza in zona Twitter.” Un alt blogger (Dan Stefancu – deceblog.net) a dezvoltat deja un plugin pentru cei ce folosesc platforma de blogging WordPress si au cont pe Twitter, care permite postarea automata pe Twitter a link-ului catre articolul de blog, odata cu publicarea acestuia.

  • Marirea si decaderea unui broker

     

    Petru Prunea, 63 de ani, este cunoscut de toata lumea drept un lider autoritar si o personalitate puternica. O stiu cel mai bine angajatii sai de la Broker, care ajunsesera in ultimii ani sa fumeze in baile sediului central al firmei din Calea Motilor nr. 119 din Cluj-Napoca ca niste elevi de liceu, dupa ce el a instituit interdictia de a se mai fuma in cadrul institutiei.
     
    Firma pe care a fondat-o si pe care a condus-o din 1994 a fost zguduita la inceputul anului de cel mai mare scandal de pe piata de capital de dupa 2000, dupa ce s-a descoperit ca sefa agentiei din Deva a Broker a fraudat clientii societatii cu aproape un milion de euro. A urmat un amplu control al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea de supraveghere a pietei de capital, in urma caruia au fost descoperite nereguli si la alte sucursale ale Broker, fapt care a condus la cele mai drastice sanctiuni dictate pana acum la Bursa: amenzi in valoare totala de 843.000 de lei (200.000 de euro) pentru societate si 22 dintre angajatii sai si suspendarea pentru cinci ani a lui Prunea de pe piata de capital.
     
    Cum a ajuns Petru Prunea, care a dezvoltat una dintre cele mai mari afaceri de pe bursa, cu circa 10.000 de clienti si 15.000 de actionari, sa fie tras la raspundere pentru astfel de ilegalitati? Colaboratorii sai sustin ca totul a fost determinat de dorinta lui de a controla totul si de faptul ca nu a delegat din responsabilitati odata cu cresterea firmei.
     
    “Daca domnul Prunea era inspirat si colabora mai mult cu membrii consiliului de administratie in luarea deciziilor, poate nu se ajungea aici”, sustine Anton Ionescu, 68 de ani, al treilea actionar al Broker, care controleaza 4,16% din capitalul companiei. El a preluat functia de presedinte al Broker in luna martie, dupa o “lovitura de palat” in care, impreuna cu alti membri ai consiliului de administratie, la randul lor actionari semnificativi ai firmei, l-a inlaturat pe Prunea de la carma societatii.

     
    “Prunea s-a considerat stapanul absolut al firmei, voia sa controleze tot si poate de aici i s-au tras cele intamplate. La inceput nu au fost probleme, dar ele au aparut pe masura ce firma a crescut. Cand deja sunt sute de salariati, foarte multi bani si toata puterea sta in mana unui singur om apar probleme”, explica Ionescu. El spune ca a intrat in actionariatul Broker in 2005, dupa ce si-a incheiat cariera politica de deputat, in care a fost pentru o scurta perioada, in 1998, si ministru al transporturilor in guvernul Radu Vasile. “Il cunosteam pe Petru Prunea de multi ani, fiind colegi in perioada cat am fost decanul Facultatii de Constructii de la Universitatea Tehnica din Cluj. M-a bucurat ideea unei colaborari, pentru ca era unul dintre primii care au facut pasul de la socialism la economia capitalista cu aceasta societate de brokeraj”, rememoreaza Ionescu primul contact cu Broker.
     
    Chiar si cei care au fost cu Prunea de la inceput, de cand a infiintat firma, sustin ca in timp colaborarea s-a schimbat, pe masura ce afacerea s-a extins si, odata cu ea, si influenta lui Prunea pe piata de capital. Ioan Cartis, 73 de ani, este principalul actionar al Broker, cu 8,22% din actiuni. El isi aminteste cum a facut primii pasi pe piata de capital, chiar la indemnul lui Prunea.
     
    “Prin 1993, Petru Prunea a avut ideea infiintarii unei societati de valori mobiliare. Mi-a prezentat ideea si am acceptat, deoarece aveam cunostinte despre domeniu si anticipam o dezvoltare buna, in perspectiva infiintarii Bursei de Valori.”

     
    El spune ca inceputul a fost caracterizat prin mult entuziasm, iar printre actionari se numarau medici, ingineri si profesori universitari, el insusi fiind fost rector al Universitatii Politehnice din Timisoara. Baza de plecare a fost solida, insa pe parcurs relatiile dintre principalii actionari au devenit tensionate.
     
    “Oamenii se mai schimba, nu mai comunica, nu mai colaboreaza la fel, isi arata si alte laturi ale personalitatii care poate nu erau vizibile la inceput”, spune Cartis, care a fost membru in consiliul de administratie al Broker din 1994 pana in martie 2009, cand s-a retras din cauza unor probleme de sanatate.
     
    Petru Prunea sustine ca a tinut tot timpul cont de parerile actionarilor, “atunci cand acestea au fost de bun-simt”, insa considera ca este singurul dintre membrii consiliului de administratie in masura sa conduca Broker, din punctul de vedere al experientei pe piata de capital, dupa aproape 14 ani in care afacerea a crescut aproape continuu.

    Petru Prunea: “Societatea noastra e o societate de egali, asa scrie si pe usa. Deciziile se iau in comun. "

    Adrian Caramiha, broker: "Daca activitatea Broker era intru totul in limitele legii, nu cred ca CNVM avea de ce sa se lege”

    Adrian Caramiha, fost director general adjunct al Broker Cluj: “Nu cred intr-o formula de management cu oameni din interior, care au fost formati si au lucrat alaturi de un presedinte sanctionat in acest fel"

  • Singur pe Tampa

     

    Ne-am intalnit cu Dan Camarzan, proprietarul grupului de companii Kronvest din Brasov, in pub-ul de la parterul primului bloc pe care l-a construit in Brasov. Europe Residence a fost primul proiect imobiliar dezvoltat de Dan Camarzan, care a intrat in afaceri in urma cu 10 ani, cand a inceput sa dezvolte un proiect pentru Organizatia Natiunilor Unite. Proiectul se rezuma la introducerea unor date in calculator, acesta fiind si atuul pe care l-a avut atunci Dan Camarzan – calculatorul pe care tocmai i-l facuse cadou mama sa. “Cand am terminat proiectul pentru Organizatia Natiunilor Unite, am continuat cu niste mici proiecte de software care s-au dezvoltat ulterior intr-o firma de dezvoltare soft”, povesteste Camarzan, care a denumit compania Simple Words. In 2002, dupa o serie de oferte pentru proiecte de outsourcing software, Camarzan a mai infiintat o firma, ITProvision, iar in 2006 a reunit activitatile de software intr-o noua firma, Diginesis (unde Camarzan detine 60% din actiuni, iar alti doi actionari, care conduc operatiunile, cate 20% fiecare).
     
    La sfarsitul anului trecut, Dan Camarzan era pe punctul de a vinde compania Diginesis si ar fi renuntat la compania cu care a intrat in afaceri pentru a se putea concentra pe celalalt segment de interes al sau, imobiliarele, in care a tot investit din 2005 incoace.
     
    Diginesis a fost in 2008 tinta unei oferte de preluare, iar Camarzan aproape batuse palma cu belgienii de la Protime pentru 2 milioane de euro, cand cumparatorii s-au razgandit. “Protime, care este principalul client al Diginesis (Protime externalizeaza catre Diginesis productia de software – n.red.), a considerat ca trebuie sa isi conserve lichiditatile si sa produca in continuare in outsourcing, chiar daca este mai scump pentru ei”, spune Camarzan, caruia acum nu ii pare atat de rau ca nu a vandut – mai ales ca firma este inca pe profit, continua sa dezvolte si alte programe in afara celor vandute de Protime si, mai ales, este intr-un domeniu care ar putea sa nu fie foarte afectat de criza. Mai ales ca principalul produs al Diginesis – un soft de resurse umane folosit de 1,6 milioane de utilizatori, dupa cum arata datele de pe site-ul Protime – a avut cresteri ale vanzarilor in ultimele luni.

     
    De fapt, dupa cum spune Camarzan, din tot grupul Kronvest doar firma de constructii are acum probleme serioase. Si nu doar un singur tip de probleme: furnizorii nu fac platile la timp, contractele s-au redus cu mai bine de jumatate fata de discutiile pentru acest an, ceea ce a dus la o restructurare si la decizia de a renunta la subcontractori (care a insemnat de fapt concedierea a 400 de angajati, dintre care cei mai multi erau angajati ai subcontractorilor), iar cifra de afaceri va scadea cu cel putin 50% fata de anul trecut, cand atinsese aproape 30 de milioane de euro. “Cert este ca aceasta firma fusese proiectata sa lucreze project based (lucru pe proiecte) si s-a transformat in ultimele luni in production-based (lucru doar pe proiectele proprii)”, spune Dan Camarzan. Kronvest Construct a construit in ultimii patru ani in jur de 125.000 de metri patrati, dintre care 100.000 de metri patrati pentru dezvoltarile Kronvest.
     
    Dezvoltarile incepute in 2005 au mers in alt ritm, recunoaste Camarzan: “Am inceput ca un TGV si acum ne miscam ca un personal”. Insa Dan Camarzan este totusi recunoscator ca inca proiectele lui se mai misca. Dupa acel prim bloc pe care l-a construit (Europe Residence), omul de afaceri a intrat intr-un parteneriat public privat cu Primaria Brasovului, prin care a primit un lot de teren de zece hectare la poalele muntelui Tampa pentru constructia unui cartier de blocuri, numit Tampa Gardens. Proiectul a inceput in urma cu doi ani, iar primii locatari au inceput sa se mute in decembrie 2008, dupa cum spune Camarzan. In schimbul pamantului, Camarzan va ceda primariei 20% dintre apartamentele din proiectul care totalizeaza 2.500 de apartamente.

     
    “Apartamentele vor fi predate primariei la finalizarea fiecarei faze a constructiei, direct proportional cu numarul apartamentelor construite in faza respectiva”, spune Camarzan, tinand sa precizeze ca durata constructiei acestui proiect va fi de aproximativ opt ani. Primii locatari care s-au mutat au cumparat apartamente in prima faza a proiectului, care cuprinde doua blocuri cu 256 de apartamente, iar cei care au cumparat in al treilea bloc (care va reprezenta partea a doua a proiectului) se vor putea muta in mai, dupa cum spune dezvoltatorul.
     
    Dan Camarzan nu a fost singurul dez­voltator imobiliar care a primit pamant in concesiune pentru constructia de locuinte, spune Alexandru Gabor, viceprimar al Brasovului. “Au fost patru loturi pentru care s-au incheiat parteneriate publice private, dar deocamdata doar doua companii dintre cele care au luat loturile mai construiesc, iar doua au renuntat”, spune Alexandru Gabor. Viceprimarul mentioneaza ca cei doi dezvoltatori care au renuntat aveau teren tot in cartierul Racadau, la poalele muntelui Tampa – “deocamdata, vom mai discuta cu ei, daca mai sunt interesati, iar daca nu, vom face din nou o licitatie”. Alexandru Gabor nu stie motivele pentru care au amanat constructiile cei doi dezvoltatori (intre care erau si austriecii de la Koch & Partners, care aveau un proiect de 1.800 de apartamente), dar banuieste ca amanarea a fost legata de criza de lichiditati.

    Dan Camarzan: “Nu numai ca nu pot risca sa construiesc mai mult decat pot vinde, dar nici nu mai am cu ce sa construiesc”